CONDUCATORI AUTO TRANSPORT PERSOANE - TEST GRILA
1. La deplasarea in treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la rotile motoare este:
a) mai mic decat momentul motor;
b) mai mare decat momentul motor;
c) egal cu momentul motor;
d) in functie de pozitia clapetei de acceleratie, poate fi mai mic sau mai mare decat momentul motor.
2. Turatia maxima de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu regulator-limitator de turatie este:
a) egala cu turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor;
b) egala cu turatia corespunzatoare momentului maxim realizat de motor;
c) mai mica decat turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor;
d) mai mare decat turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor.
3. Care este rolul regulator-limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin comprimare ?
a) limiteaza solicitarile mecanice si termice ale motorului;
b) permite cresterea momentului motor la urcarea rampelor;
c) permite cresterea puterii motorului la demarare;
d) micsoreaza consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului.
4. Schimbatorul de viteze permite:
a) modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelor la inaintare;
b) cuplarea progresiva a motorului cu transmisia;
c) mersul inapoi al autovehiculului inversand sensul de rotatie al motorului;
d) utilizarea motorului la o turatia mai mica decat turatia de mers in gol.
5. Daca in timpul conducerii aveti nevoie de o rezerva de putere mare se recomanda:
a) sa se utilizeze treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze;
b) sa se ruleze in treapta de priza directa;
c) sa se actioneze sistemul intarder;
d) sa se sa se utilizeze treptele inferioare ale schimbatorului de viteze;
6. De ce se recomanda la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire sa se lase motorul sa functioneze cateva minute in gol:
a) pentru a asigura o racire lenta a turbosuflantei
b) pentru revenirea uleiului in baie
c) pentru a asigura ungerea suflantei
d) pentru a asigura o racire lenta a motorului
7. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?
a) suspensia
b) sistemul de franare
c) mecanismul de directie
d) ambreiajul
8. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?
a) suspensia
b) mecanismul de directie
c) cutia de viteze
d) sistemul de franare
9. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?
a) diferentialul
b) suspensia
c) sistemul de franare
d) mecanismul de directie
10. Care este rolul transmisiei?
a) transforma energia chimica a combustibililor in energie mecanica
b) dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelor
c) asigura transmiterea fluxului de putere, de la motor la rotile motrice
d) asigura alimentarea motorului cu amestec carburant
11. Care este rolul transmisiei?
a) transforma energia chimica a combustibililor in energie mecanica
b) amplifica/multiplica momentul motor transmis la rotile motrice
c) dezvolta puterea necesara propulsarii autovehiculelor
d) asigura alimentarea motorului cu amestec carburant
12. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?
a) cutia de viteze
b) ambreiajul
c) transmisia cardanica
d) arborii planetari
13. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?
a) transmisia cardanica
b) diferentialul
c) arborii planetari
d) transmisia principala
14. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?
a) ambreiajul
b) diferentialul
c) arborii planetari
d) transmisia principala
15. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit intreruperea fluxului de putere transmis de la motor la rotile motrice?
a) transmisia cardanica
b) ambreiajul
c) transmisia principala
d) diferentialul
16. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit intreruperea fluxului de putere transmis de la motor la rotile motrice?
a) transmisia principala
b) diferentialul
c) cutia de viteze
d) arborii planetari
17. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini?
a) cutia de viteze
b) transmisia cardanica
c) ambreiajul
d) transmisia principala
18. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca rotile aceleiasi punti motoare sa ruleze la turatii diferite?
a) diferentialul
b) ambreiajul
c) cutia de viteze
d) arborii planetari
19. Care este rolul ambreiajului?
a) amplifica momentul motor transmis la rotile motrice
b) distribuie momentul motor la rotile motrice
c) permite intreruperea temporara a transmiterii fluxului de putere
d) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
20. Care este rolul ambreiajului?
a) amplifica momentul motor transmis la rotile motrice
b) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
c) distribuie momentul motor la rotile motrice
d) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
21. Care este rolul ambreiajului?
a) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
b) amplifica momentul motor transmis la rotile motrice
c) distribuie momentul motor la rotile motrice
d) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
22. Care este rolul cutiei de viteze?
a) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
b) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei
c) permite intreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice
d) distribuie momentul motor la rotile motrice
23. Care este rolul cutiei de viteze?
a) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei
b) distribuie momentul motor la rotile motrice
c) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
d) permite mersul inapoi fara inversarea sensului de rotatie a motorului
24. Care este rolul cutiei de viteze?
a) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
b) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la rotile motrice
c) distribuie momentul motor la rotile motrice
d) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
25. Care este rolul transmisiei cardanice?
a) amplifica momentul motor transmis la rotile motrice
b) permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei
c) distribuie momentul motor la rotile motrice
d) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
26. Care este rolul diferentialului?
a) permite intreruperea transmiterii fluxului de putere
b) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
c) distribuie momentul motor la rotile motrice
d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
27. Care este rolul diferentialului?
a) permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite
b) permite intreruperea transmiterii fluxului de putere
c) permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia
d) protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini
28. Prin indeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate in transmisie la schimbarea treptelor de viteza?
a) ambreierea progresiva, concomitent cu accelerarea pana la turatia economica
b) ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresiva
c) schimbarea cat mai rapida a treptei de viteza
d) evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratiei
29. Prin indeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate in transmisie la schimbarea treptelor de viteza?
a) ambreiere brusca, concomitent cu accelerarea progresiva
b) sincronizarea corespunzatoare a actionarii pedalei de ambreiaj cu cea de acceleratie
c) schimbarea cat mai rapida a treptei de viteza
d) evitarea schimbarii treptelor de viteza, prin actionarea controlata a acceleratiei
30. Evitarea socurilor la ambreiere depinde de modul in care se actioneaza pedala de ambreiaj:
a) intre pozitiile ce corespund apasarii complete si cea de realizare a prizei de ambreiere
b) dupa realizarea cuplarii complete a ambreiajului si eliberarea pedalei
c) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia
d) in pozitiile de apasare intermediare, care corespund patinarii ambreiajului
31. Efectuarea carei operatiuni, dintre cele enumerate, reclama cel mai riguros control al actionarii pedalei de ambreiaj, in scopul evitarii socurilor in transmisie?
a) schimbarea in treapta superioara de viteza
b) accelerarea
c) nu exista diferente semnificative intre exigentele de operare specifice diferitelor situatii
d) pornirea de pe loc
32. Care sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?
a) supraincalzirea retarderului
b) uzura prematura a rulmentului de presiune al ambreiajului
c) pericolul de derapaj
d) nu exista riscuri
33. Care sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?
a) supraincalzirea ambreiajului
b) supraincalzirea retarderului
c) pericolul de derapaj
d) nu exista riscuri
34. Ce trebuie sa aveti in vedere la optimizarea utilizarii treptelor de viteza, pentru realizarea unui consum efectiv redus de combustibil?
a) turatia motorului sa fie cat mai apropiata de cea de relanti
b) turatia motorului sa fie cat mai mare, fara sa depaseasca limita intervalului de turatii evidentiat prin marcaj de culoare rosie
c) mentinerea unei rezerve de putere suficiente si adecvate modului de deplasare
d) turatia motorului sa fie mentinuta in intervalul de turatii economice
35. Momentul motor transmis la rotile motrice:
a) este mai mic decat la arborele motorului, datorita pierderilor din transmisie
b) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzand de treapta de viteza selectata
c) este mai mare decat la arborele motorului, indiferent de treapta de viteza selectata
d) poate fi si mai mic si mai mare decat la arborele motorului, in functie de pozitia de apasare a pedalei de acceleratie
36. In care din treptele de viteza, dintre cele enumerate, se inregistreaza cea mai mare forta de tractiune la rotile motrice, si implicit cel mai mare consum efectiv de combustibil?
a) treapta II
b) treapta III
c) treapta IV
d) priza directa
37. In care din treptele de viteza dintre cele enumerate se pot produce socurile mecanice cele mai mari in transmisie, prin manevrarea necorespunzatoare a pedalei de acceleratie?
a) ultima treapta de viteza
b) treapta IV
c) treapta III
d) treapta II
38. Turometrul indica turatia:
a) motorului
b) arborelui de iesire din cutia de viteze
c) arborelui cardanic
d) rotilor motrice
39. Turometrul indica turatia:
a) rotilor motrice
b) arborelui cardanic
c) arborelui primar al cutiei de viteze
d) arborelui de iesire din cutia de viteze
40. In intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde, motorul functioneaza in zona de:
a) putere maxima
b) moment motor maxim
c) presiuni de injectie minime
d) consum specific maxim
41. In intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde, motorul functioneaza in zona de:
a) putere maxima
b) presiuni de injectie minime
c) consum specific maxim
d) consum specific minim
42. Pentru a inregistra consumuri minime de combustibil, turatia motorului trebuie mentinuta in intervalul evidentiat pe cadranul turometrelor cu marcaj de culoare:
a) neagra
b) portocalie
c) rosie
d) verde
43. Cele mai mici consumuri de combustibil se inregistreaza in intervalul de turatii:
a) in care motorul dezvolta puterea maxima
b) apropiate de cele ralanti
c) in care motorul dezvolta momentul maxim
d) evidentiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie
44. In conditiile in care indicatorul de turatie este in zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:
a) se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanica a motorului este cea mai mica
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) scade semnificativ forta de tractiune
45. In conditiile in care indicatorul de turatie este in zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:
a) se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) creste semnificativ consumul specific de combustibil al motorului
c) motorul functioneaza la turatii economice
d) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
46. In conditiile in care indicatorul de turatie este in zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:
a) se inregistreaza cele mai scazute valori ale consumului specific de combustibil al motorului
b) uzura mecanica a motorului este cea mai mica
c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare
d) solicitarea mecanica si termica a motorului este maxima
47. Exploatarea motorului in zona turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare verde:
a) conduce la economii de combustibil
b) conduce la cresterea consumului specific de combustibil
c) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari
d) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice
48. Exploatarea motorului in zona turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare verde:
a) protejeaza motorul la socurile provocate de accelerari si decelerari
b) protejeaza motorul la suprasolicitari mecanice si termice
c) comporta riscul aparitiei socurilor mecanice in transmisie, in regimuri de exploatare tranzitorii (accelerare, decelerare)
d) conduce la economii de combustibil
49. Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue?
a) Euro 1
b) Euro 2
c) Euro 3
d) Euro 5
50. Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue?
a) Euro 1
b) Euro 2
c) Euro 3
d) la unele tipuri de motoare Euro 4
51. Cum se folosesc aditivii de tip AdBlue?
a) se alimenteaza in rezervorul special cu care sunt prevazute autovehiculele la care se impune folosirea acestora
b) se adauga la motorina din rezervor, la fiecare alimentare cu combustibil
c) se adauga la lichidul de racire al motorului, respectandu-se proportiile de amestec prescrise de fabricant
d) se adauga la uleiul motor, la fiecare schimb, care se efectueaza cu periodicitatea prescrisa in manualul de exploatare al autovehiculului
52. Unde se injecteaza substanta AdBlue, in scopul asigurarii reducerii emisiilor de noxe ale motoarelor?
a) in camerele de ardere
b) in pompa de inalta presiune
c) in galeria de admisie
d) in galeria de evacuare
53. Catalizatoarele cu care sunt prevazute motoarele de ultima generatie au rolul:
a) de a filtra particulele rezultate in urma arderii incomplete a combustibilului
b) de a reduce consumul de combustibil
c) de a imbunatati performantele de tractiune ale autovehiculului
d) de a reduce emisiile de noxe
54. La franarea de urgenta, blocarea rotilor conduce la:
a) reducerea spatiului de franare pana la oprirea autovehiculului;
b) reducerea spatiului de franare daca se blocheaza rotile puntii fasa;
c) marirea spatiului de franare daca se blocheaza rotile puntii spate;
d) marirea spatiului de franare, indiferent de rotile care se blocheaza.
55. Blocarea rotilor puntii fata conduce la:
a) pierderea stabilitatii autovehiculului;
b) cresterea eficientei sistemului de franare;
c) pierderea controlului directiei;
d) micsorarea uzurii pneurilor.
56. Blocarea rotilor puntii spate conduce la:
a) pierderea controlului directiei;
b) pierderea stabilitatii autovehiculului;
c) cresterea eficientei sistemului de franare;
d) micsorarea uzurii pneurilor.
57. Eficacitatea dispozitivelor contra blocarii rotilor este mai mare:
a) pe drumuri cu aderenta mare;
b) pe drumuri cu imbracaminte din beton;
c) pe drumuri cu declivitate pronuntata;
d) pe drumuri cu aderenta scazuta.
58. Sistemul ABS permite:
a) evitarea blocarii rotilor si cresterea eficientei franarii;
b) blocarea rotilor in cazul franarilor de urgenta;
c) blocarea diferentialului pentru evitarea patinarii rotii cu aderenta mai scazuta;
d) cresterea aderentei la franare;
59. Dispozitivele de franare de incetinire se utilizeaza:
a) pentru incetinirea vitezei de rotatie a rotii care patineaza;
b) pentru reducerea vitezei de rotatie a rotilor puntii spate
c) la urcarea rampelor lungi;
d) la coborarea pantelor lungi;
60. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:
a) sistemului de alimentare a motorului
b) mecanismului de directie
c) franei de stationare
d) sistemului de rulare
61. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:
a) mecanismului de directie
b) franei de stationare
c) sistemului de rulare
d) sistemului de franare
62. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:
a) mecanismului de directie
b) franelor fiecarei roti in parte
c) franei de stationare
d) sistemului de rulare
63. Sistemele de siguranta antiblocare de tip ABS sunt integrate si intervin in mod controlat asupra:
a) sistemelor de franare de incetinire
b) sistemului de alimentare a motorului
c) franei de stationare
d) sistemului de franare de serviciu
64. Daca martorul ABS se aprinde in timpul deplasarii la o franare brusca:
a) se va bloca doar roata la care s-a defectat senzorul
b) rotile vor aluneca
c) vehiculul va intra in derapaj
d) nu se va intampla nimic
65. Sistemul ASR este proiectat pentru:
a) impiedicarea ruperii aderentei pneului cu solul la pornire de pe loc
b) franarea rotilor motoare prin obturarea galeriei de evacuare
c) asigurarea franarii pe pante lungi
d) asigurarea stabilitatii remorcii/semiremorcii
66. Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:
a) prevenirea blocarii rotilor la franare
b) pozitionarea globala a vehiculului
c) asigurarea stabilitatii vehiculului in cazul deraparii
d) asigurarea franarii pe pante lungi
67. Care din urmatoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi?
a) sistemul de franare de incetinire
b) sistemul ASR
c) sistemul ABS
d) sistemul de blocare a diferentialului
68. Sistemele de franare de incetinire realizeaza efectul de franare actionand in mod indirect asupra:
a) rotilor directoare
b) tuturor rotilor
c) ABS-ului
d) rotilor motoare
69. Sistemele de franare de incetinire realizeaza efectul de franare actionand in mod indirect asupra:
a) tuturor rotilor
b) rotilor motoare
c) franei de serviciu
d) suspensiei autovehiculului
70. Efectul de incetinire produs de activarea sistemelor de franare de incetinire se poate realiza prin:
a) obturarea galeriei de evacuare a motorului
b) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la rotile motrice
c) cresterea presiunii aerului din circuitele de franare
d) debreiere si ambreiere progresiva
71. Efectul de incetinire produs de activarea sistemelor de franare de incetinire se poate realiza prin:
a) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la rotile motrice
b) actionarea sistemului franei de serviciu
c) actionarea cilindrilor receptori ai sistemului de franare de la toate rotile
d) franarea arborelui de iesire din cutia de viteze
72. Sistemele de franare de incetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:
a) pneumatic
b) hidraulic
c) mecanic
d) pneumo-hidraulic
73. Sistemele de franare de incetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:
a) pneumatic
b) mecanic
c) pneumo-hidraulic
d) electromagnetic
74. Asupra carui element al transmisiei actioneaza in mod direct retarderul activat – realizand prin franarea acestui element incetinirea autovehiculului?
a) asupra arborelui primar al cutiei de viteze
b) asupra arborelui de iesire din cutia de viteze
c) asupra arborelui cardanic
d) asupra arborilor planetari
75. Marimea fortei de franare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:
a) cantitatea de lichid hidraulic care se comanda a fi injectat in carcasa acestuia, prin selectarea treptei de franare
b) declivitatea drumului pe care circula autovehiculul
c) viteza de circulatie a autovehiculului
d) treapta de viteza cuplata
76. Marimea fortei de franare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:
a) declivitatea drumului pe care circula autovehiculul
b) viteza de circulatie a autovehiculului
c) treapta de franare selectata
d) treapta de viteza cuplata
77. De ce trebuie sa se tina seama la exploatarea retarderului hidraulic?
a) efectul de franare se produce cu intarziere previzibila – fata de momentul activarii retarderului
b) pentru ca activarea retarderului sa produca efectul de incetinire a autovehiculului, cutia de viteze trebuie sa fie cuplata intr-o treapta de viteza
c) efectul de incetinire inceteaza la apasarea pedalei de ambreiaj
d) retarderul se dezactiveaza automat, odata cu apasarea pedalei de frana
78. La activarea carui tip de sistem de franare de incetinire se poate conta pe un efect de franare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?
a) la activarea retarderului hidraulic
b) la activarea intarederului hidraulic
c) la activarea celor care realizeaza incetinirea prin obturararea galeriei de evacuare
d) la activarea franelor de incetinire asistate de sistemele de siguranta de tip ABS si ASR
79. La activarea carui tip de sistem de franare de incetinire se poate conta pe un efect de franare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?
a) la activarea retarderului hidraulic
b) la activarea intarederului hidraulic
c) la activarea franelor de incetinire asistate de sistemele de siguranta de tip ABS si ASR
d) la activarea retarderului electromagnetic
80. Care este utilitatea tempomatului?
a) protejeaza transmisia la suprasarcini
b) nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare
c) este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de deplasare constanta
d) realizeaza mentinerea vitezei de deplasare din momentul activarii acestuia
81. Care este utilitatea tempomatului?
a) prin activare la viteze corespunzatoare turatiilor economice minime, permite protejarea fata de scaderea vitezei sub cele minime economice, corespunzatoare diferitelor trepte de viteza
b) permite conducatorului auto sa-si rezerve momente de relaxare in timpul conducerii autovehiculului
c) nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare
d) este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de deplasare constanta
82. Care este utilitatea tempomatului?
a) nici o utilitate deosebita, mai ales in contextul in care utilizarea tempomatului presupune in mod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operatiuni specifice, dar si asigurare prealabila, atat la activare, cat si la dezactivare
b) este un echipament care poate fi utilizat de regula in cazul in care conducatorul auto are dificultati in a mentine o viteza de deplasare constanta
c) preia controlul interactiv al tractiunii, in conditiile mentinerii vitezei de deplasare din momentul activarii
d) permite conducatorului auto sa-si rezerve momente de relaxare in timpul conducerii autovehiculului
83. Actionarea carei comenzi, dintre cele enumerate, dezactiveaza in mod automat
tempomatul?
a) a schimbatorului de viteze
b) a pedalei de acceleratie
c) tempomatul se poate dezactiva numai prin actionarea corespunzatoare a manetei de comanda a acestuia
d) a pedalei de frana
84. Actionarea carei comenzi, dintre cele enumerate, dezactiveaza in mod automat tempomatul?
a) a pedalei de acceleratie
b) a schimbatorului de viteze
c) a manetei de comanda a franei de incetinire
d) tempomatul se poate dezactiva numai prin actionarea corespunzatoare a manetei de comanda a acestuia
85. In ce regim de exploatare a tempomatului exista riscul producerii de socuri in transmisie?
a) la aplicarea si respectiv la intreruperea comenzilor de accelerare sau de decelerare
b) la reactivarea tempomatului la o viteza superioara celei fixate la prima activare
c) la eliberarea pedalei de acceleratie in urma activarii tempomatului
d) pe timpul mentinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continua
86. In ce regim de exploatare a tempomatului exista riscul producerii de socuri in transmisie?
a) la reactivarea tempomatului la o viteza superioara celei fixate la prima activare
b) la eliberarea pedalei de acceleratie in urma activarii tempomatului
c) pe timpul mentinerii comenzii de accelerare sau de decelerare continua
d) la dezactivarea tempomatului
87. Ce conditii trebuie sa aveti in vedere sa se realizeze inaintea dezactivarii tempomatului de la maneta de comanda, pentru a evita socurile pe care le poate provoca aceasta interventie?
a) preluarea controlului tractiunii, prin actionarea corespunzatoare a acceleratiei
b) preluarea controlului sistemului de franare, prin actionarea franei de serviciu
c) intreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice, prin debreiere sau deplasarea schimbatorului de viteze in pozitie neutra
d) dezactivarea tempomatului nu poate produce socuri in transmisia autovehiculului, deci nu este necesar sa se intervina in prealabil asupra nici unei alte comenzi
88. Avand in vedere particularitatile functionale, este de preferat ca frana de serviciu sa se actioneze:
a) brusc
b) treptat si controlat
c) in mod continuu
d) pana la blocarea rotilor
89. Care este consecinta franarii violente, cu blocarea rotilor din fata?
a) pierderea stabilitatii autovehiculului
b) pierderea maniabilitatii autovehiculului
c) reducerea distantei de oprire
d) micsorarea uzurii anvelopelor
90. Care este consecinta franarii violente, cu blocarea rotilor din fata?
a) reducerea distantei de oprire
b) reducerea timpului de reactie
c) cresterea distantei de franare necesare pentru oprirea vehiculului
d) micsorarea uzurii anvelopelor
91. Care este consecinta franarii violente, cu blocarea rotilor din fata?
a) pierderea stabilitatii autovehiculului
b) reducerea distantei de oprire
c) micsorarea uzurii anvelopelor
d) derapajul
92. Sistemele de franare de incetinire de tip retarder/intarder actioneaza numai daca:
a) autovehiculul este in miscare
b) ambreiajul este cuplat
c) schimbatorul de viteze este cuplat intr-o treapta de viteza
d) pedala de frana este apasata
e) autovehiculul este oprit
93. Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la accelerare?
a) presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricant
b) usile autovehiculului nu sunt inchise corespunzator
c) nivelul scazut al combustibilului in rezervor
d) se accelereaza cu frana de incetinire activata
94. La folosirea excesiva pe un timp indelungat a retarderului hidraulic, eficienta franarii scade datorita:
a) supraincalzirii uleiului
b) folosirii franei de motor
c) functionarii ABS-ului
d) rularii la turatii mari
95. Ce trebuie sa aveti in vedere la operarea asupra manetei de comanda a retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul deplasarii?
a) manevrarea secventiala a acesteia;
b) mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de trafic
c) sa activez retarderul numai in urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare, realizata prin utilizarea controlata a franei de serviciu
d) dezactivarea retarderului, precum si schimbarea treptelor de franare, sa se faca numai impreuna si odata cu actionarea controlata a franei de serviciu
96. Ce trebuie sa aveti in vedere la operarea asupra manetei de comanda a retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul deplasarii?
a) sa identific si sa cuplez in mod direct treapta de franare adecvata necesitatilor impuse de conditiile de drum si de trafic
b) manevrarea fara salturi peste diferitele trepte de franare;
c) mentinerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de conditiile de drum si de trafic
d) sa activez retarderul numai in urma reducerii corespunzatoare a vitezei de deplasare, realizata prin utilizarea controlata a franei de serviciu
97. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?
a) socurile provocate in transmisie la schimbarea treptelor de franare
b) blocarea transmisiei
c) suprasolicitarea transmisiei
d) nu exista nici un fel de risc
98. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?
a) imposibilitatea controlului fortei de franare realizate
b) lipsa asistarii electronice a franarii
c) blocarea transmisiei
d) suprasolicitarea transmisiei
99. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?
a) suprasolicitarea transmisiei
b) imposibilitatea controlului fortei de franare realizate
c) folosirea excesiva conduce la scaderea eficientei franarii
d) blocarea transmisiei
100. Sistemele de franare de incetinire se pot dezactiva prin:
a) readucerea manetei de comanda la pozitia initiala
b) apasarea pedalei de ambreiaj
c) decuplarea treptei de viteza si mentinerea schimbatorului de viteze in pozitia neutra
d) apasarea pedalei de frana
101. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborarea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, in ceea ce priveste exploatarea rationala a retarderului in conditii de siguranta si confort?
a) cuplarea treptelor superioare de franare ale retarderului sa se efectueze, de preferat, pe portiunile de drum in aliniament
b) cuplarea treptelor de franare superioare sa se opereze numai in urma, sau odata cu actionarea franei de serviciu
c) evitarea folosirii simultane a retarderului si a franei de serviciu
d) evitarea folosirii indelungate a retarderului la coborarea pantelor lungi, pentru a evita supraincalzirea acestuia
102. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborarea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, in ceea ce priveste exploatarea rationala a retarderului in conditii de siguranta si confort?
a) cuplarea treptelor de franare superioare sa se opereze numai in urma, sau odata cu actionarea franei de serviciu
b) evitarea folosirii simultane a retarderului si a franei de serviciu
c) dezactivarea retarderului sau cuplarea treptelor inferioare de franare sa se comande, de preferat, pe parcursul abordarii virajelor
d) evitarea folosirii indelungate a retarderului la coborarea pantelor lungi, pentru a evita supraincalzirea acestuia
103. Coborati o panta cu retarderul activat. Se modifica forta de franare dezvoltata de retarder in urma eventualei schimbari de treapta de viteza, sau pe parcursul efectuarii acestor operatiuni?
a) nu
b) da
c) numai daca se cupleaza o treapta superioara de viteza
d) numai daca se cupleaza o treapta inferioara de viteza
104. In ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?
a) in conditiile in care carosabilul este acoperit cu polei sau gheata
b) in conditiile in care carosabilul este uscat
c) la coborarea pantelor lungi
d) in conditiile circulatiei pe timp de ploaie sau ninsoare si carosabil umed
105. In ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?
a) in conditiile in care carosabilul este uscat
b) la coborarea pantelor lungi
c) in conditiile in care carosabilul este acoperit cu zapada, noroi sau mazga
d) in conditiile circulatiei pe timp de ploaie sau ninsoare si carosabil umed
106. In ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?
a) in conditiile in care carosabilul este umed
b) la oprire
c) in conditiile in care carosabilul este uscat
d) la coborarea pantelor lungi
107. Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului in conditiile in care carosabilul are aderenta redusa?
a) pierderea maniabilitatii autovehiculului
b) derapajul puntii motoare
c) patinarea puntii motoare
d) supraincalzirea retarderului
108. Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului in conditiile in care carosabilul are aderenta redusa?
a) pierderea maniabilitatii autovehiculului
b) patinarea puntii motoare
c) pierderea stabilitatii autovehiculului
d) acvaplanarea
109. Conduceti un autocar cu 40 de locuri pe un drum in panta acoperit cu polei. Cum veti actiona pentru a efectua manevra de oprire a autovehiculului:
a) se actioneaza ferm pedala de frana, tinandu-se cont de dotarea cu ABS
b) se actioneaza pedala de frana simultan cu pozitionarea manetei schimbatorului de viteze la punctul mort
c) se selecteaza treapta de viteza corespunzatoare, concomitent cu folosirea franei de incetinire (retarderului)
d) se trece intr-o treapta inferioara a schimbatorului de viteze, folosind cu precautie frana de serviciu pentru ca autovehiculul se afla in coborare
110. Consumul de combustibil la viteza constanta este dependent de:
a) sarcina si turatia motorului;
b) conditiile de trafic si starea drumului;
c) turatia motorului si conditiile de trafic;
d) rezistentele la inaintare ale autovehiculului si marimea vitezei;
111. Consumul specific de combustibil al motorului este:
a) cantitatea de combustibil consumata la deplasarea autovehiculului cu viteza constanta;
b) cantitatea de combustibil consumata pentru producerea unei unitati de lucru mecanic masurata in KWh sau CPh;
c) cantitatea de combustibil consumata pentru parcurgerea unei distante de 100 km.
d) distanta parcursa prin consumarea unui litru de combustibil.
112. Pentru reducerea consumului de combustibil se recomanda:
a) utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel incat motorul sa aiba in permanenta o rezerva de putere cat mai mare;
b) utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel incat sa se asigure functionarea motorului in plaja de turatii delimitata prin marcajul de culoare verde pe turometru;
c) actionarea regulator-limitatorului de turatie al motorului;
d) actionarea intercooler-lui.
113. Pentru a obtine un consum de combustibil cat mai redus la o viteza si un drum date se recomanda:
a) sa se utilizeze, atat cat permite motorul, treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze;
b) sa se utilizeze treptele inferioare ale schimbatorului de viteze pentru a asigura o rezerva de putere mare;
c) sa se asigure functionarea motorului la turatia corespunzatoare puterii maxime;
d) sa se aleaga treapta de viteze care asigura functionarea motorului la turatii mai mici decat turatia de mers in gol a acestuia;
114. Pneurile cu care este echipat autovehiculul influenteaza consumul de combustibil ?
a) da, deoarece acestea influenteaza rezistenta aerodinamica a autovehiculului;
b) da, deoarece uzandu-se in exploatare maresc consumul de combustibil;
c) da, deoarece acestea influenteaza rezistenta la inaintare a autovehiculului;
d) nu.
115. In conditiile rulajului in palier la viteza de croaziera de 60 km/h, sesizati ca motorul functioneaza in intervalul de turatii economice atat in treapta a V-a, cat si in treapta a VI-a.In conditiile date, cuplarea carei trepte de viteza conduce la reducerea semnificativa a consumului de combustibil?
a) a treptei a V-a
b) a prizei directe
c) a treptei a VI-a
d) in conditiile date, consumul de combustibil inregistrat este acelasi, indiferent de treapta de viteza care se cupleaza
116. Ce trebuie sa aveti in vedere la selectarea treptelor de viteza adecvate modului de deplasare in conditii de siguranta si confort, urmarind optimizarea consumului de combustibil?
a) turatia motorului sa fie cat mai apropiata de cea de relanti
b) turatia motorului sa fie cat mai mare, de preferat in intervalul evidentiat prin marcaj de culoare portocalie sau rosie
c) circuland cu o anumita viteza, consumul efectiv de combustibil este acelas, si nu depinde de treapta de viteza selectata
d) turatia motorului sa fie in zona celor economice, interval evidentiat prin marcaj de culoare verde
117. Ce trebuie sa aveti in vedere la selectarea treptelor de viteza adecvate modului de deplasare in conditii de siguranta si confort, urmarind optimizarea consumului de combustibil?
a) in regimuri tranzitorii, in special la demaraj, prin dinamica impusa deplasarii, sa urmaresc ca sa ating cat mai operativ viteza de croaziera adaptata conditiilor de drum si de trafic
b) turatia motorului sa fie cat mai apropiata de cea de relanti
c) turatia motorului sa fie cat mai mare, de preferat in intervalul evidentiat prin marcaj de culoare portocalie sau rosie
d) circuland cu o anumita viteza, consumul efectiv de combustibil este acelas, si nu depinde de treapta de viteza selectata
118. La demaraj si la accelerari, din considerente de siguranta, exploatarea eficienta si economica a autovehiculelor impune ca operatiunile de schimbare a treptelor de viteza superioare sa se initieze:
a) la turatii cat mai apropiate de limita superioara a zonei verzi
b) la turatii cat mai ridicate, care sa protejeze fata de riscul diminuarii dinamicitatii impuse accelerarii
c) la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de limita inferioara a zonei verzi
d) la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de cea de functionare stabila la relanti
119. Cum influenteaza franarile puternice si accelerarile rapide consumul de combustibil ?
a) numai franarile puternice cresc consumul de combustibil;
b) numai accelerarile rapide cresc consumul de combustibil;
c) amandoua cresc consumul de combustibil;
d) amandoua au un efect neglijabil asupra consumului de combustibil.
120. In calitate de conducator al unui autobuz principala dumneavoastra responsabilitate este:
a) respectarea stricta a graficului de circulatie;
b) colectarea contravalorii biletelor de calatorie;
c) eliberarea biletelor de calatorie;
d) siguranta si confortul pasagerilor.
121. Cauza principala pentru care un conducator de autobuz trebuie sa evite franarile bruste este:
a) reducerea uzurii pneurilor;
b) reducerea uzurii franelor;
c) siguranta si confortul pasagerilor;
d) reducerea costurilor de intretinere si reparatii.
122. La deplasarea in linie dreapta, trebuie:
a) sa circulati cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului;
b) sa circulati pe mijlocul drumului;
c) sa circulati pe mijlocul benzii;
d) sa circulati cat mai aproape de marcajul care delimiteaza marginea din stanga a benzii.
123. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:
a) sa circulati pe mijlocul benzii;
b) sa circulati pe mijlocul drumului;
c) sa circulati cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului;
d) sa va apropiati de axul median;
124. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:
a) sa controlez spatiile laterale;
b) sa schimb viteza in viraj;
c) sa schimb viteza dupa viraj;
d) sa circul cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului.
125. In curba sau in viraj, forta centrifuga tinde sa:
a) mentina deplasarea rectilinie a autovehiculului;
b) alinieze vehiculul pe traiectorie circulara;
c) deplaseze pasagerii inspre partea din fata a autovehiculului;
d) mareasca viteza de deplasare a autovehiculului.
126. La deplasarea in curba, deraparea spre alta banda se produce atunci cand:
a) forta de tractiune este superioara aderentei;
b) forta centrifuga este superioara aderentei;
c) forta de tractiune este inferioara aderentei;
d) forta centrifuga este inferioara aderentei.
127. Ce trebuie sa aveti in vedere, si respectiv sa urmariti sa se realizeze, cu ocazia actionarii comenzilor autovehiculului in conditii de siguranta si confort?
a) actionarea ferma si lina sau insesizabila a comenzilor
b) actionarea cat mai rapida a comenzilor, astfel incat sa nu poata fi remarcate de pasageri
c) toate interventiile asupra comenzilor sa fie remarcate si de pasageri
d) operarea simultana a cat mai multor comenzi
128. Dupa aprecierea pasagerilor, care din criteriile enumerate sunt definitorii in ceea ce priveste confortul si siguranta deplasarii?
a) mentinerea controlului permanent asupra comenzilor autovehiculului
b) rapiditatea actionarii comenzilor autovehiculului
c) numarul comenzilor pe care le poate actiona simultan conducatorul auto
d) viteza maxima cu care poate circula conducatorul auto
129. Dupa aprecierea pasagerilor, care din criteriile enumerate sunt definitorii in ceea ce priveste confortul si siguranta deplasarii?
a) rapiditatea actionarii comenzilor autovehiculului
b) numarul comenzilor pe care le poate actiona simultan conducatorul auto
c) viteza maxima cu care poate circula conducatorul auto
d) pozitia la volan si gesturile conducatorului auto
130. Asigurarea suplimentara, indispensabila de efectuat in mod special pe parcursul abordarii virajelor stranse trebuie sa vizeze, in primul rand, controlul deplin al pozitiei si al traiectoriei:
a) rotii spate, de pe partea catre care se vireaza
b) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza
c) rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare
d) oglinzilor de pe partea catre care se vireaza
131. Asigurarea suplimentara, indispensabila de efectuat in mod special pe parcursul abordarii virajelor stranse trebuie sa vizeze, in primul rand, controlul deplin al pozitiei si al traiectoriei:
a) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea catre care se vireaza
b) rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare
c) oglinzilor de pe partea catre care se vireaza
d) extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea opusa virajului
132. In curba, pericolul rasturnarii autovehiculului este mai mare atunci cand:
a) centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o inaltime mare in raport cu solul;
b) centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o inaltime mica in raport cu solul;
c) forta centrifuga este inferioara aderentei;
d) miscarile longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decat cele laterale.
133. Influenteaza masa autovehiculului distanta de franare ?
a) nu, in cazul conducatorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitarea coliziunilor;
b) cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mica deoarece creste aderenta si forta de franare;
c) cu cat masa este mai mare, cu atat distanta de franare este mai mare;
d) depinde de experienta conducatorului auto.
134. Forta de tractiune, masurata la rotile motrice, este cea mai mare:
a) in treapta I-a
b) in treapta a VI-a
c) in priza directa
d) in ultima treapta de viteza
135. In aceiasi treapta de viteza, forta de tractiune masurata la rotile motrice este cea mai mare la turatii din intervalul evidentiat pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare:
a) rosie
b) portocalie
c) neagra
d) verde
136. In cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:
a) asigura invingerea rezistentei la rulare a autovehiculului
b) permite efecuarea de accelerari, in caz de necesitate
c) asigura invingerea rezistentei aerului
d) asigura invingerea rezistentelor interne ale transmisiei
137. In cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:
a) permite abordarea rampelor, in mod dinamic
b) scuteste conducatorul auto de efectuarea asigurarii in vederea efectuarii manevrelor de depasire
c) asigura invingerea rezistentei aerului
d) asigura invingerea rezistentelor interne ale transmisiei
138. Circuland la viteza de croaziera, existenta sau lipsa rezervei de putere disponibile – pentru o eventuala accelerare – se poate constata dupa:
a) indicatorul de turatie a motorului
b) treapta de viteza cuplata
c) pozitia pedalei de acceleratie
d) pozitia si cursa libera a pedalei de ambreiaj
139. Daca in timpul conducerii aveti nevoie de o rezerva de putere mare se recomanda:
a) sa se actioneze sistemul intarder
b) sa se ruleze in treapta de priza directa
c) sa se utilizeze treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze
d) sa se utilizeze o treapta de viteza inferioara a cutiei de viteze
140. Punerea in functiune a instalatiei de climatizare:
a) are drept consecinta scaderea rezervei de putere disponibile
b) determina cresterea rezistentelor la inaintare
c) are drept consecinta scaderea consumului de combustibil
d) determina cesterea uzurii motorului
e) inseamna asumarea de riscuri suplimentare din punct de vedere al sigurantei circulatiei
141. Rezerva de putere a motorului este cea mai mare la turatiile din intervalul:
a) de turatii economice
b) evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare rosie
c) evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare portocalie
d) evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare neagra
142. Rezerva de putere a motorului este cea mai mare la turatiile din intervalul:
a) evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare rosie
b) evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare portocalie
c) evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde
d) apropiat de cea de relanti
143. Puterea transmisa la rotile motrice:
a) este mai mica decat cea dezvoltata de motor
b) este mai mare decat cea dezvoltata de motor
c) este egala cu cea dezvoltata de motor
d) poate fi mai mica sau mai mare decat cea dezvoltata de motor, in functie de treapta de viteza care se cupleaza
144. In cazul vehiculelor mari, rezistenta aerului creste semnificativ, si depaseste valoarea rezistentei la rulare la vitezele mai mari de:
a) 45 km/h
b) 65 km/h
c) 85 km/h
d) 100 km/h
145. Conformitatea presiunilor in pneuri are influenta determinanta asupra:
a) distantei de franare
b) aderentei dintre pneuri si calea de rulare
c) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
d) consumului efectiv de combustibil
146. Conformitatea presiunilor in pneuri are influenta determinanta asupra:
a) distantei de franare
b) aderentei dintre pneuri si calea de rulare
c) uzurii anvelopelor, precum si asupra stabilitatatii si maniabilitatii autovehiculului
d) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
147. Conformitatea presiunilor in pneuri are influenta determinanta asupra:
a) functionarii mecanismului de directie si a suspensiei
b) distantei de franare
c) aderentei dintre pneuri si calea de rulare
d) fortei de tractiune si a puterii transmise la rotile motrice
148. Care din datele tehnice enumerate se regasesc inscrise inclusiv in certificatul de inmatriculare al autovehiculului?
a) sarcina utila
b) masa maxima autorizata pe axe
c) raza de virare
d) consola fata
149. Care din datele tehnice enumerate se regasesc inscrise inclusiv in certificatul de inmatriculare al autovehiculului?
a) ampatamentul
b) sarcina utila
c) consola fata
d) masa proprie a autovehiculului
150. Care din datele tehnice enumerate se regasesc inscrise inclusiv in certificatul de inmatriculare al autovehiculului?
a) masa remorcabila
b) ampatamentul
c) sarcina utila
d) raza de virare
151. Gradul de incarcare si modul de distribuire a incarcaturii autovehiculului influenteaza in mod direct modificarea:
a) fortei de tractiune la rotile motrice
b) presiunilor in pneuri
c) conditiilor de confort si de siguranta a deplasarii
d) pozitiei centrului de greutate al autovehiculului
152. Gradul de incarcare si modul de distribuire a incarcaturii autovehiculului influenteaza in mod direct modificarea:
a) tinutei de drum a autovehiculului
b) aderentei dintre pneuri si calea de rulare
c) presiunilor in pneuri
d) conditiilor de confort si de siguranta a deplasarii
153. Gradul de incarcare al autovehiculului influenteaza in mod direct si determinant:
a) confortul si siguranta deplasarii
b) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului
c) maniabilitatea autovehiculului
d) distanta de franare necesara opririi autovehiculului in conditii de siguranta
154. Gradul de incarcare al autovehiculului influenteaza in mod direct si determinant:
a) confortul si siguranta deplasarii
b) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului
c) consumul de combustibil
d) maniabilitatea autovehiculului
155. Gradul de incarcare al autovehiculului influenteaza in mod direct si determinant:
a) inertia autovehiculului
b) confortul si siguranta deplasarii
c) usurinta accesarii comenzilor autovehiculului
d) maniabilitatea autovehiculului
156. In masura in care conditiile de circulatie permit, in care din situatiile enumerate ar fi de recomandat sa se exploateze in mod rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?
a) la pregatirea abordarii unui sector de drum in rampa
b) la intrarea in autogari, curti sau garaje
c) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata
d) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericole.
157. In masura in care conditiile de circulatie permit, in care din situatiile enumerate ar fi de recomandat sa se exploateze in mod rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?
a) la efectuarea manevrelor de iesire de pe partea carosabila
b) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata
c) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericole
d) la incetinire – in mod combinat cu utilizarea controlata a sistemelor de franare
158. Ce trebuie sa aveti in vedere pentru a preveni riscurile atunci cand incarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis?
a) obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafic
b) se modifica tinuta de drum si comportamentul autovehiculului in viraje
c) diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilor
d) supraincarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii
159. Ce trebuie sa aveti in vedere pentru a preveni riscurile atunci cand incarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis?
a) obtureaza vizibilitatea pentru ceilalti participanti la trafic
b) diminueaza confortul conducatorului si al pasagerilor
c) supraincarcarea nu afecteaza siguranta si confortul deplasarii
d) creste distanta de franare
160. Care din factorii enumerati influenteaza in mod direct distanta de franare necesara pentru oprirea autovehiculului?
a) masa autovehiculului si gradul de incarcare
b) presiunea in pneuri
c) treapta de viteza cuplata
d) inaltimea vehiculului
161. Care din factorii enumerati influenteaza in mod direct distanta de franare necesara pentru oprirea autovehiculului?
a) presiunea in pneuri
b) treapta de viteza cuplata
c) aderenta si viteza autovehiculului
d) lungimea vehiculului
162. Care din factorii enumerati influenteaza in mod direct distanta de franare necesara pentru oprirea autovehiculului?
a) treapta de viteza cuplata
b) declivitatea (inclinarea) drumului
c) lungimea vehiculului
d) inaltimea vehiculului
163. La dublarea vitezei de deplasare, in aceleasi conditii de drum, distanta de franare necesara pentru oprirea vehiculului creste de aproximativ:
a) 2 ori
b) 4 ori
c) 6 ori
d) 10 ori
164. Circuland cu aceiasi viteza de deplasare, distanta de franare necesara pentru oprirea vehiculului in conditiile unui carosabil umed, fata de cea necesara in conditiile circulatiei pe carosabil uscat, creste de aproximativ:
a) 2 ori
b) 4 ori
c) 6 ori
d) 10 ori
165. In aceleasi conditii de drum, distanta necesara pentru oprirea unui autovehicul de mare tonaj, fata de cea necesara pentru oprirea unui autoturism este:
a) aproximativ aceiasi
b) de circa 2 ori mai mica
c) de circa 2 ori mai mare
d) de circa 4 ori mai mare
166. Conducatorii auto utilizati la transportul rutier public de persoane pe trasee a caror lungime depaseste 50 km trebuie sa aiba varsta minima de:
a) 8 ani;
b) 21 ani si sa detina un atestat profesional care sa confirme ca a absolvit un curs de calificare pentru conducatorii de vehicule utilizate transportului rutier public de persoane;
c) 23 ani si sa fi urmat cursurile unei scoli postliceale;
d) 25 ani.
167. Conducatorii auto care au peste 45 de ani si efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea medicala la urmatoarele intervale:
a) 1 an;
b) 2;
c) 3 ani;
d) 4 ani.
168. Conducatorii auto care au peste 45 de ani si efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea psihologica la urmatoarele intervale:
a) 4 ani;
b) 3 ani;
c) 2 ani;
d) 1 ani
169. Conducatorii auto din grupa de varsta 18 - 45 de ani si efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea medicala urmatoarele intervale:
a) 1 an;
b) 2;
c) 3 ani;
d) 4 ani.
170. Conducatorii auto din grupa de varsta 18 - 45 de ani si efectueaza transport de persoane trebuie sa efectueze examinarea psihologica la urmatoarele intervale:
a) 1 an;
b) 2;
c) 3 ani;
d) 5 ani.
171. Care dintre urmatoarele institutii efectueaza omologarea de tip si individuala a vehiculelor rutiere pentru circulatia pe drumurile publice:
a) Autoritatea Rutiera Romana;
b) Administratia Nationala a Drumurilor;
c) Ministerul de Interne;
d) Registrul Auto Roman.
172. Controlul starii tehnice a vehiculelor in trafic, precum si legalitatea transporturilor se face de ARR in comun cu:
a) Compania Nationala a Drumurilor;
b) Birourile Vamale de frontiera;
c) Birourile Vamale de interior;
d) Politia Rutiera, RAR si CNADR.
173. Inspectiile tehnice periodice se efectueaza:
a) in cadrul statiilor autorizate de RAR detinute de persoane juridice;
b) in orice statie tehnica autorizata de UNIMAR;
c) in orice statie tehnica autorizata de Ministerul Transporturilor;
d) in orice statie service pentru reparatii.
174. Inspectia tehnica la autobuzele destinate transportului de persoane in trafic interurban se efectueaza periodic la:
a) 1 an de la ultima ITP;
b) 3 luni de la ultima ITP;
c) 6 luni de la ultima ITP;
d) 2 ani de la ultima ITP.
175. Care din conditiile de mai jos trebuie sa le indeplineasca autovehiculele de transport personae (autobuze):
a) sa detina prin dotare instalatie de incalzire a salonului autovehiculului functionala;
b) sa aiba roata de rezerva anexata intr-un suport in interiorul salonului;
c) autovehiculele vor fi dotate cu sistem ABS de franare;
d) sa aiba minim 10 locuri pe scaune, inclusiv al conducatorului auto.
176. Ce conditii trebuie se impun cu privire la autovehiculele utilizate la transportul rutier de persoane prin servicii regulate in trafic interjudetean (international):
a) autovehiculele vor fi dotate cu pneuri speciale;
b) autovehiculele vor fi dotate cu aparate de aer conditionat;
c) autovehiculele vor fi dotate cu aparat tahograf;
d) autovehiculele vor fi vopsite intr-o singura culoare.
177. Autocarele sunt autovehicule destinate transportului de persoane avand minim:
a) mai mult de 17 locuri pe scaune;
b) mau mult de 22 locuri pe scaune;
c) minim 30 locuri, inclusiv cel al conducatorului auto;
d) minim 40 locuri, iclusiv cel al conducatorului auto.
178. Numarul de locuri pe scaune al autobuzelor se regaseste in:
a) copia conforma a licentei de transport;
b) licenta de traseu;
c) certificatul de inmatriculare;
d) certificatul de transport in cont propriu.
179. Numarul de locuri pe scaune al autobuzelor se regaseste in:
a) certificatul de clasificare;
b) licenta de traseu;
c) copia conforma a licentei de transport;;
d) certificatul de transport in cont propriu.
180. Cine este responsabil in cadrul societatii cu instruirea personalului pentru efectuarea transporturilor rutiere ?
a) administratorul societatii;
b) patronul societatii;
c) persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport;
d) administratorul societatii impreuna cu persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport.
181. Insemnele privind clasificarea autocarului se expun:
a) la loc vizibil in exterior dreapta;
b) la loc vizibil in exterior stanga;
c) oriunde nu stanjenesc vizibilitatea conducatorului auto;
d) insemnele trebuie sa fie amplasate la bordul autocarului.
182. Pentru a putea efectua transport public de persoane prin servicii regulate in trafic national, microbuzele si autobuzele trebuie clasificate pe categorii de confort. Precizati care sunt aceste categorii si care dintre ele defineste confortul maxim:
a) I,II,III - categoria a III a de confort maxim;
b) I,II,III,IV - categoria a I a de confort maxim;
c) I,II,III,IV - categoria a IV a de confort maxim;
d) I,II,III,IV,V - categoria a V a de confort maxim;
183. Pentru a putea efectua transport public de persoane prin servicii regulate in trafic national, microbuzele si autobuzele trebuie clasificate pe categorii de confort. Precizati care este perioada de valabilitate a certificatului de clasificare si cu cat timp inainte de expirare trebuie solicitata prelungirea acestuia:
a) 2 ani - cu 60 de zile;
b) 5 ani - cu 30 de zile;
c) 1 an - cu 30 de zile;
d) 3 ani - cu 45 de zile.
184. Conform O.M.T. - M.T. nr.254/85/1996, in functie de gradul de confort si siguranta,autovehiculele destinate transportului public de persoane cu mai mult de 8+1 locuri pe scaune, se clasifica pe stele. Precizati care sunt clasele de confort si care dintre ele defineste confortul maxim:
a) * , ** , *** - clasa de confort maxim este *** ;
b) * , ** , *** , **** - clasa de confort maxim este * ;
c) * ,** , *** , **** - clasa de confort maxim este **** ;
d) * , ** , *** , **** , ***** - clasa de confort maxim este * .
185. Autocarele de scurta distanta, care efectueaza transport international, sunt autocare destinate transportului public de persoane pe o distanta maxima de:
a) 500 km pe sens;
b) 1000 km pe sens;
c) 1500 km pe sens;
d) 2500 km pe sens.
186. Transportul public de persoane prin servicii ocazional in trafic international poate fi efectuat cu autobuze clasificate categoria a II- a pe distanta de cel mult:
a) 500 km pe sens;
b) 1000 km pe sens;
c) 1500 km pe sens;
d) 2500 km pe sens.
187. Transportul cu autobuze clasificate categoria a III-a poate fi efectuat pana la maximum:
a) 500 km pe sens;
b) 1000 km pe sens;
c) 1500 km pe sens;
d) 2500 km pe sens.
188. Viteza maxima reglata la limitatoarele de viteza care echipeaza autovehiculele concepute si construite pentru transportul de persoane, nu trebuie sa depaseasca:
a) 80 km/h;
b) 90 km/h;
c) 100 km/h;
d) 110 km/h.
189. Graficul de circulatie anexa al licentei de traseu cuprinde:
a) viteza de deplasarea a autovehiculului intre statiile publice;
b) orele de plecare si de sosire;
c) numai zilele in care se efectueaza transporturile;
d) numai statiile publice si distantele dintre acestea.
190. Pasagerii sunt obligatii sa aiba legitimatii de serviciu la:
a) transportul prin servicii regulate nationale;
b) transportul prin servicii regulate speciale;
c) transportul prin servicii ocazionale;
d) transportul public de persoane.
191. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate se poate executa cu:
a) autoturisme avand o capacitate de 5 locuri;
b) autoturisme avand o capacitate de 8+1 locuri;
c) autobuze si microbuze;
d) orice tip de vehicule destinate transportului de persoane.
192. Transportul rutier public de persoane prin servicii regulate poate fi:
a) ocazional sau turistic;
b) in regim de taxi;
c) efectuat conform graficului de circulatie;
d) in regim de rent a car.
193. In cazul efectuarii carui tip de transport rutier de persoane, dintre cele enumerate mai jos, este
prevazuta de lege obligativitatea asigurarii afisarii tarifului de transport pe baza de legitimatie de calatorie in interiorul vehiculului:
a) servicii regulate in trafic national;
b) servicii regulate in trafic international;
c) servicii regulate speciale in trafic national;
d) servicii regulate speciale in trafic international.
194. Statiile utilizate la transportul rutier public de persoane prin servicii regulate pot fi:
a) capete de traseu, in incinta societatii;
b) autogari autorizate;
c) spatii amenajate in parcari;
d) oprirea se poate face in statiile autorizate de ARR.
195. Unde sunt amplasate capetele de traseu si statiile de oprire in tranzit in cazul transportului rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic international:
a) in locurile avizate de Prefecturi;
b) in locurile avizate de Administratia Nationala a Drumurilor;
c) in autogari autorizate;
d) acolo unde este posibil astfel incat traficul rutier sa nu fie perturbat.
196. Ce conditii se impun in cazul efectuarii transportului rutier public de persoane prin servicii regulate:
a) sa utilizeze pe timpul executarii transportului placa de traseu;
b) autovehiculele utilizate sa fie dotate cu aparat de taxare;.
c) autovehiculele utilizate sa fie dotate cu sisteme electronice de supraveghere prin satelit;
d) autovehiculele utilizate sa aiba asupra lor, pe toata durata transportului, eventuale piese de schimb necesare.
197. Ce tip de transport desfasoara o intreprindere care isi transporta zilnic, cu autobuzul, muncitorii la si de la punctele de lucru:
a) transportul rutier de persoane prin servicii regulate speciale;
b) transportul rutier in cont propriu;
c) transportul rutier de persoane prin curse speciale;
d) transportul rutier ocazional de pasageri.
198. Care din conditiile de mai jos se impun pentru executarea transportului de persoane:
a) sa nu circule cu usile deschise sau cu pasageri pe scara autobuzului;
b) sa se asigure urcarea si coborarea bagajelor, inclusiv in salonul autobuzului;
c) sa se opreasca pentru urcarea sau coborarea pasagerilor, la cererea expresa a acestora;
d) sistem de franare ABS si centuri de siguranta pentru fiecare pasager.
199. Ce produse sau obiecte nu se admit la transportul rutier de persoane in salonul autovehiculului:
a) genti confectionate din fibra de carbon;
b) produse inflamabile;
c) telefoane mobile sau aparate electronice;
d) produse alimentare.
200. In salonul autobuzului pot fi transportate:
a) bagaje de mana;
b) bagaje asezate pe culoarul de acces;
c) bagaje asezate pe scaunele libere din salonul autobuzului;
d) bagaje a caror greutate este mai mare de 30 kg.
201. Conducatorii auto care efectueaza transport rutier public de persoane prin servicii regulate au
obligatia:
a) sa emita abonamente de calatorie;
b) sa asigure oprirea in toate statiile prevazute in grafic pentru urcarea/coborarea persoanelor transportate si a bagajelor acestora;
c) sa accepte transportul gratuit al copiilor sub 14 ani pentru care nu se solicita loc separat, in cazul transportului efectuat in trafic national;
d) sa opreasca autovehiculul la orice fel de solicitare.
202. Ce conditii sunt impuse pentru efectuare transportului rutier de persoane prin servicii regulate:
a) sa se efectueze transportul in conformitate cu graficul de circulatie;
b) sa nu permita transportul persoanelor cu bagaje;
c) sa se opreasca in fiecare statie cel putin 5 minute;
d) conducatorul auto sa efectueze cel putin 2 ore de odihna dupa fiecare cursa.
203. Care din conditiile comerciale de mai jos se impun la transportul de persoane prin servicii regulate:
a) transportul gratuit al copiilor sub 7 ani pentru care nu se solicita loc separat;
b) transportul gratuit al copiilor sub 8 ani pentru care nu se solicita loc separat;
c) transportul persoanelor numai in limita numarului de locuri pe scaune inscris in certificatul de inmatriculare;
d) transportul persoanelor numai in limita numarului de locuri pe scaune inscris in certificatul de clasificare.
204. Ce conditii sunt impuse pentru efectuare transportului rutier public de persoane prin servicii regulate:
a) autovehiculele utilizate sa aiba afisat in interiorul salonului tariful de transport pe baza de bilet de calatorie;
b) autovehiculele utilizate sa fie dotate cu aparat de taxare;.
c) autovehiculele utilizate sa fie dotate cu sisteme electronice de supraveghere prin satelit;
d) autovehiculele utilizate sa aiba asupra lor, pe toata durata transportului, eventuale piese de schimb necesare.
205. Care sunt termenele maxime admise, raportate la locatie, in care operatorul de transport trebuie sa asigure preluarea persoanelor transportate din vehiculele ramase imobilizate pe traseu, pe teritoriului Romaniei:
a) 2 ore in judet, respectiv 5 ore in afara judetului;
b) 1 ora in judet, respectiv 5 ore in afara judetului;
c) 3 ore in judet, respectiv 5 ore in afara judetului;
d) depinde de tipul serviciului de transport persoane.
206. Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele ramase imobilizate pe un traseu judetean:
a) 3 ore;
b) 4 ore;
c) 5 ore;
d) 6 ore;
207. Care este termenul maxim de preluare a persoanelor din autovehiculele ramase imobilizate pe un traseu interjudetean:
a) 3 ore;
b) 4 ore;
c) 5 ore;
d) 6 ore;
208. Copia conforma a licentei de transport contine informatii privind:
a) intreprinderea si tipul de transport efectuat
b) operatorul de transport, numarul de inmatriculare al vehiculului si tipul de transport efectuat;
c) operatorul de transport si numele conducatorului auto;
d) operatorul de transport, , numarul de inmatriculare al vehiculului si numarul sasiului.
209. Un operator de transport, poate utiliza copia conforma a licentei de transport a altui operator de transport ?
a) nu;
b) da;
c) da, in baza unui contract de inchiriere;
d) da, cu efectuarea mentiunilor corespunzatoare in foaia de parcurs.
210. Un operator de transport poate utiliza licenta de traseu a altui operator de transport ?
a) da, daca au ajuns la o intelegere de efectuare a curselor la paritate;
b) da, daca au incheiat un contract in acest sens;
c) nu, daca nu a fost preluat si conducatorul auto;
d) nu.
211. Operatorii de transport public de persoane au obligatia sa incheie asigurari pentru:
a) calatori si sumele de bani care se afla asupra lor;
b) calatori si bagajele acestora;
c) bagajele calatorilor;
d) calatorilor transportati.
212. Ce reprezinta copia conforma a licentei de transport:
a) un document pentru un anumit punct de lucru;
b) un document ce permite efectuarea de operatiuni de transport rutier;
c) un document ce permite efectuarea de transport rutier si de activitati conexe;
d) un document ce permite efectuarea de activitati conexe transportului rutier.
213. Ce tipuri de transport rutier de persoane pot efectua vehiculele neclasificate:
a) transport prin serviciu regulate in trafic national si ocazional in trafic international;
b) transport prin servicii regulate in trafic international si ocazionale in trafic national;
c) transport de persoane in trafic international si transport de persoane prin servicii regulate in trafic national;
d) transport de persoane in cont propriu in trafic national.
214. Ce tipuri de transport de persoane se pot efectua conform O.U.G. nr.109/2005:
a) prin servicii regulate ocazionale, rent a car;
b) prin servicii regulate, regulate speciale, ocazionale;
c) prin servicii regulate, regulate speciale, ocazionale, rent a car;
d) prin servicii regulate, regulate speciale, ocazionale, in regim taxi.
215. Operatorul de transport are obligatia sa asigure, in cazul transportului de persoane prin servicii regulate, existenta la bordul autovehiculului a unuia dintre urmatoarele documente:
a) licenta de traseu - in copie;
b) caietul de sarcini al licentei de traseu - in copie;
c) certificatul de clasificare al vehiculului;
d) licenta de transport - in original.
216. La efectuarea unui transport rutier public la bordul unui vehicul trebuie sa se afle:
a) licenta de transport rutier public;
b) certificatul de transport rutier in folos propriu;
c) copia conforma a licentei de transport rutier;
d) copia conforma a certificatului de transport rutier in cont propriu.
217. Operatorul de transport are obligatia sa asigure existenta la bordul vehiculelor a urmatorului document:
a) – licenta de transport – in copie;
b) – copia conforma a licentei de transport, in original;
c) – cartea de identitate a vehiculului;
d) – documentul doveditor pentru locul de parcare al vehiculului.
218. Operatorul de transport are obligatia sa asigure, in cazul transportului de persoane prin servicii regulate, existenta la bordul autovehiculului a unuia dintre urmatoarele documente:
a) licenta de traseu - in copie;
b) caietul de sarcini al licentei de traseu - in copie;
c) certificatul de competenta profesionala al conducatorului auto;
d) licenta de transport - in original.
219. Pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic national, prin documentul de transport care trebuie sa se gaseasca la bordul vehiculului se intelege:
a) graficul de circulatie;
b) copia conforma a licentei de transport;
c) licenta de traseu insotita de graficul de circulatie;
d) licenta de traseu.
220. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule inchiriate este necesar:
a ) contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului - in copie;
b) contractul de inchiriere sa fie la bordul autovehiculului - in original sau in copie conforma cu originalul;
c) contractul de inchiriere nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului;
d) ca vehiculul sa detina copie conforma a licentei pentru transport public de persoane
221. Unul dintre documentele care trebuie sa se gaseasca la bordul autovehiculului ce efectueaza transport rutier public de persoane este :
a) copia conforma a licentei de transport, in copie;
b) asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente ce cad in sarcina operatorului de transport rutier, in copie;
c) avizul medical si psihologic valabil al conducatorului auto;
d) licenta de transport in copie.
222. Serviciul regulat special de transport de persoane include:
a) transportul militarilor la locurile de aplicatii militare;
b) transportul militarilor si al familiilor acestora intre domiciliu si unitatea militara;
c) transportul materialelor necesare aplicatiilor militare;
d) transportul alimentelor necesare unitatilor militare.
223. Licenta de traseu, este documentul de transport pentru transportul rutier public de persoane prin servicii:
a) regulate in trafic international;
b) regulate speciale in trafic national;
c) ocazionale in trafic international;
d) ocazionale in trafic national.
224. In cazul efectuarii transportului ocazional de persoane in trafic national, la bordul autovehiculului trebuie sa existe:
a) documentul de control;
b) licenta de executie pentru traseu;
c) lista persoanelor transportate intocmita, parafata si barata dupa ultima persoana inscrisa de catre beneficiar;
d) documentul de control prevazut in Acordul INTERBUS.
225. Transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale in trafic national se poate efectua pe baza:
a) autorizatiei eliberate de autoritatea competenta;
b) licenta de traseu;
c) documentul de control;
d) abonamentelor si legitimatiilor de calatorie.
226. Care din conditiile de mai jos se impun la transportul de persoane prin curse ocazionale intre doua state UE:
a) utilizarea documentului de control INTERBUS sau lista de pasageri;
b) sa nu imbarce suplimentar persoane fata de cei inscrisi in documentul de control;
c) sa detina lista de pasageri la bordul autobuzului si bilete de calatorie;
d) utilizarea foii de parcurs pentru servicii internationale ocazional si cabotaj prin servicii ocazionale.
227. In cazul transportului de persoane prin servicii ocazionale in trafic international neliberalizate, care din urmatoarele documente trebuie sa fie la bordul autovehiculelor:
a) licenta de traseu insotita de graficul de circulatie;
b) documentul de control INTERBUS;
c) legitimatiile de serviciu ale persoanelor transportate;
d) autorizatiile de transport international eliberate in baza acordului INTERBUS.
228. In cazul efectuarii transportului ocazional de persoane in state din afara UE (Bucuresti -Istambul) in trafic international, la bordul autovehiculului trebuie sa existe:
a) documentul de control prevazut in Acordul INTERBUS;
b) avizul medical si psihologic al conducatorului auto;
c) licenta de traseu) in original;
d) documentul doveditor pentru existenta locului de parcare al vehiculului.
229. Foaia de parcurs INTERBUS se utilizeaza pentru:
a) transportul rutier de persoane ocazional in trafic international intre UE si state care nu sunt in UE dar sunt parti semnatare ale acordului INTERBUS;
b) transportul rutier public de persoane prin servicii regulate in trafic international,
c) transportul rutier public local de persoane;
d) transportul rutier public de persoane in trafic international, cu conditia tranzitarii teritoriului a cel putin 3 state.
230. Care din conditiile de mai jos se impun la transportul de persoane prin curse ocazionale in trafic national:
a) utilizarea documentului de control INTERBUS sau lista de pasageri;
b) sa nu imbarce suplimentar persoane fata de cei prevazuti in documentul de control;
c) sa detina lista de pasageri la bordul autobuzului, si bilete de calatorie;
d) utilizarea de bilete de calatorie pentru fiecare relatie.
231. In cazul unui control in trafic, are dreptul sa va opreasca:
a) inspectorul de trafic al ARR;
b) inspectorul de trafic al ARR, numai impreuna cu Politia Rutiera;
c) inspectorul de trafic al ARR si inspectorul RAR;
d) numai Politia Rutiera are dreptul sa opreasca vehicule in trafic.
232. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform OUG nr.109/2005, aprobata prin Legea nr.102/2006:
a) efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate cu legitimatii de calatorie nenominalizate;
b) calatoria cu legitimatie de calatorie valabila la transportul rutier public de persoane prin servicii regulate;
c) efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate fara a emite legitimatii de calatorie;
d) efectuarea transportului rutier in cont propriu de persoane prin servicii regulate cu legitimatii de calatorie.
233. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform OUG nr.109/2005, aprobata prin Legea nr.102/2006:
a) efectuarea transportului rutier de catre conducatori auto care nu detin categoria de permis de conducere corespunzatoare tipului de transport efectuat;
b) efectuarea transportului rutier de catre conducatori auto in stare de ebrietate;
c) efectuarea transportului rutier de catre conducatori auto fara existenta la bordul vehiculului a certificatului de competenta profesionala;
d) efectuarea transportului rutier de catre conducatori auto care nu detin echipamentul necesar acordarii de prim)ajutor in caz de accident.
234. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform OUG nr.109/2005, aprobata prin Legea nr.102/2006:
a) utilizarea de catre intreprindere sau de catre operatorul de transport a unor conducatori auto cu contract de munca pe perioada determinata;
b) neoprirea in trafic la semnalul regulamentar al politiei;
c) utilizarea de catre intreprindere sau de catre operatorul de transport a unor conducatori auto care nu detin categoria D1 sau D la transportul de persoane;
d) utilizarea de catre intreprindere sau de catre operatorul de transport a unor conducatori auto fara aviz medical si psihologic.
235. Masura de imobilizare a unui vehicul in trafic se va aplica de catre inspectorii de trafic in urmatoarele cazuri:
a) utilizarea de catre intreprindere sau operatorul de transport rutier a unor conducatori auto fara drept de munca in Romania;
b) nerespectarea prevederilor legale in vigoare privind perioadele de conducere si perioadele de odihna de catre conducatorul auto;
c) utilizarea de catre intreprindere sau operatorul de transport rutier a unor conducatori auto fara drept de munca in Romania;
d) lipsa tahografului de la bordul vehiculului.
236. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform OUG nr.109/2005, aprobata prin Legea nr.102/2006:
a) efectuarea transportului rutier cu un vehicul pentru care s-a dispus masura imobilizarii pentru nerespectarea prevederilor legale care impun imobilizarea vehiculului;
b) calatoria cu legitimatie de calatorie valabila la transportul rutier public de persoane prin servicii regulate;
c) efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii regulate cu legitimatii de calatorie;
d) efectuarea transportului rutier in cont propriu de persoane prin servicii regulate cu legitimatii de calatorie.
237. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata prin Legea nr. 102/2006?
a) efectuarea transportului rutier de catre conducatori auto care nu detin categoria de permis de conducere corespunzatoare tipului de transport efectuat;
b) efectuarea transportului rutier de catre conducatori auto in stare de ebrietate;
c) sustragerea de la efectuarea controlului in traficul rutier;
d) efectuarea transportului rutier de catre conducatori auto care nu detin echipamentul necesar acordarii de prim-ajutor in caz de accident.
238. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata prin Legea nr. 102/2006?
a) efectuarea transportului rutier de catre conducatori auto care nu au efectuat instructajul de protectia muncii;
b) nerespectarea timpilor de conducere;
c) efectuarea transportului rutier fara existenta la bordul vehiculului a dovezii dreptului de detinere a vehiculului pentru vehiculele detinute in baza unui contract de inchiriere sau de leasing;
d) lipsa tahografului de la bordul vehiculului.
239. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata prin Legea nr. 102/2006?
a) utilizarea unui aparat tahograf neverificat;
b) efectuarea transportului rutier fara existenta la bordul vehiculului a documentului de transport;
c) acordarea de prime conducatorilor auto in functie de distanta parcursa.
d) utilizarea de conducatori auto care au permisul de conducere expirat.
240. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata prin Legea nr. 102/2006?
a) efectuarea transportului rutier fara existenta la bordul vehiculului a certificatului de clasificare;
b) nerespectarea perioadei zilnice de odihna;
c) utilizarea de conducatori auto cetateni straini;
d) efectuarea transportului rutier fara existenta la bordul vehiculului a copiei conforme a licentei de transport;
241. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata prin Legea nr. 102/2006?
a) efectuarea transportului rutier cu un autovehicul cu adeverinta de circulatie provizorie expirata;
b) efectuarea transportului de persoane in cont propriu cu autovehicule neclasificate;
c) efectuarea transportului de persoane fara existenta la bordul vehiculului a certificatului privind incadrarea vehiculului rutier in normele de poluare si siguranta rutiera;
d) efectuarea transportului rutier fara existenta la bordul a copiei conforme a certificatului de transport in cont propriu;
242. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata prin Legea nr. 102/2006?
a) efectuarea transportului de persoane prin servicii ocazionale fara existenta graficului de circulatie la bordul vehiculului;
b) efectuarea transportului de persoane in cont propriu fara existenta la bordul vehiculului a graficului de circulatie;
c) efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii regulate speciale fara a emite legitimatii de calatorie;
d) efectuarea transportului rutier fara existenta la bordul vehiculului a dovezii angajarii conducatorului auto de catre intreprindere in cazul in care vehiculul este detinut in baza unui contract de leasing sau de inchiriere;
243. Care din urmatoarele fapte constituie contraventie conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005, aprobata prin Legea nr. 102/2006?
a) efectuarea transportul rutier de persoane pe un traseu interjudetean al mai multor persoane decat numarul de locuri pe scaune inscris in certificatul de clasificare pe stele sau categorii;
b) neutilizarea cartelei tahograf de catre conducatorul auto;
c) efectuarea transportului rutier public de persoane fara existenta certificatului de inmatriculare la bordul vehiculului;
d) utilizarea de conducatori auto care nu sunt cetateni ai unui stat membru UE.
244. Pentru care dintre urmatoarele abateri se suspenda copia conforma a licentei de transport:
a) cand se constata ca operatorul de transport rutier a furnizat documente continand informatii eronate cu ocazia solicitarii eliberarii licentei de transport;
b) cand se constata ca operatorul de transport rutier nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza eliberarii licentei de transport;
c) sustragerea de la efectuarea controlului in trafic rutier;
d) lipsa tahografului de la bordul vehiculului.
245. Care din urmatoarele date trebuie sa fie mentionate de catre conducatorul auto pe foaia de inregistrare (diagrama tahograf) la inceputul folosirii acesteia:
a) ora introducerii foii de inregistrare in aparatul tahograf;
b) viteza maxima care poate fi inregistrata pe foaia de inregistrare;
c) perioada de conducere din ziua anterioara;
d) kilometrajul afisat pe aparatul tahograf la inceputul zilei de munca.
246. Inainte de prima cursa a zilei, un sofer trebuie sa mentioneze in centrul foii de inregistrare(diagramei tahograf) urmatoarele date:
a) localitatea de la care incepe sa utilizeze diagrama (locul de la care incepe efectuarea cursei);
b) perioada de conducere din ziua anterioara,
c) durata serviciului din ziua curenta;
d) seria permisului de conducere.
247. Care din urmatoarele date trebuie mentionate de catre conducatorul auto pe o diagrama tahograf la inceputul utilizarii acesteia:
a) ora introducerii diagramei in aparat;
b) timpul de condus din ziua anterioara;
c) perioada de odihna zilnica;
d) numele si prenumele conducatorului auto.
248.Timpul de odihna zilnic se poate lua intr-un autovehicul ?
a) nu;
b) da, daca este condus de celalalt membru al echipajului si cabina este dotata cu pat de dormit;
c) da, daca acesta este stationat si echipat cu pat de dormit;
d) da, daca acesta a fost descarcat.
249. In cazul unui echipaj dublu, in timp ce vehiculul se afla in mers, cel de-al doilea conducator auto care nu este la volan poate sa-si efectueze odihna zilnica ?
a) da, daca autovehiculul este echipat cu pat de dormit;
b) nu, autovehiculul trebuie sa fie oprit;
c) nu, se considera timp de conducere;
d) da, daca odihna este de minim 9 ore consecutive.
250. Un conducator auto a luat in saptamana curenta o perioada de odihna saptamanala redusa la 30 de ore. Cate ore de odihna trebuie luate in compensare si in ce interval de timp ?
a) 12 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare;
b) 15 ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani;
c) 21 de ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani;
d) 24 de ore pana sfarsitul urmatoarelor patru saptamani.
251. Un conducator auto a luat in saptamana curenta o perioada de odihna saptamanala redusa la 24 de ore. Cate ore de odihna trebuie luate in compensare si in ce interval de timp ?
a)12 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare;
b)12 ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani;
c) 21 de ore pana sfarsitul urmatoarelor trei saptamani;
d) 24 de ore pana sfarsitul urmatoarelor patru saptamani.
252. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna saptamanal normal este de:
a) 24 de ore;
b) 36 de ore;
c) 40 de ore;
d) 45 de ore.
253. Perioada saptamanala de odihna a unui conducator auto poate fi redusa la mai putin de 45 de ore, cu conditia sa fie compensata ulterior. Aceasta nu poate insa sa fie redusa la mai putin de:
a) 36 ore;
b) 24 ore;
c) 30 ore;
d) 12 ore.
254. Perioada de odihna saptamanala redusa este de minimum de 24 de ore, dar mai putin de 45 de ore. Reducerea este compensata printro perioada de odihna luata pana la sfarsitul:
a) saptamanii urmatoare;
b) celei dea doua saptamani care urmeaza;
c) celei dea treia saptamani care urmeaza;
d) celei dea patra saptamani care urmeaza.
255. Perioada saptamanala de odihna a conducatorului auto:
a) incepe de fiecare data in aceiasi zi a saptamanii;
b) urmeaza dupa 6 perioade zilnice de conducere consecutive;
c) nu este necesara daca nu a fost atins numarul maxim saptamanal de ore de conducere nu a fost depasit;
d) are doua zile.
256. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui control in trafic foile de inregistrare (diagramele tahograf) pentru:
a) saptamana in curs;
b) saptamana in curs si ultima zi lucrata din saptamana precedenta;
c) saptamana in curs si ultimele 15 zile anterioare acestei saptamani;
d) ziua in curs si ultimele 28 de zile;
257. Verificarea tahografelor trebuie sa fie facuta la fiecare:
a) 5 ani;
b) 4 ani;
c) 3 ani;
d) 2 ani.
258. Care dintre urmatoarele variante satisfac cerintele Regulamentului (CE) nr. 561/2006 privind inlocuirea pauzei de 45 de minute a conducatorului auto prin pauze separate:
a) 15 min. +15 min. + 15 min
b) 20 min. + 25 min.
c) 30 min. + 15 min.
d) 15 min. + 30 min.
259. Potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi inlocuita cu:
a) trei pauze de cel putin 15 minute;
b) o pauza de cel putin 15 minute si o alta de cel putin 30 de minute;
c) o pauza de cel putin 20 de minute si alta de cel putin 25 de minute;
d) o pauza de cel putin 30 de minute si alta de cel putin 15 minute.
260. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnic redus pentru conducatorii auto este de:
a) minim 8 ore dar mai mic de 10 ore;
b) minim 8 ore, dar mai mic 11 ore;
c) minim 9 ore dar mai mic de 11 ore;
d) minim 9 ore dar mai mic de 12 ore.
261. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 durata totala de conducere pentru 2 saptamani consecutive nu trebuie sa depaseasca:
a) 80 ore;
b) 86 ore;
c) 90 ore;
d) 112 ore.
262. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 un conducator auto nu trebuie sa conduca in doua saptamani consecutive mai mult de:
a) 90 ore;
b) 92 ore;
c) 96 ore;
d) 120 ore.
263. In doua saptamani consecutive conducatorul auto poate sa munceasca:
a) 12 perioade de conducere in total si maximum 90 ore;
b) 12 perioade de conducere in total si minimum 90 ore;
c) 10 perioade de conducere in total si maxim 112 ore;
d) 10 perioade de conducere in total si maxim 90 ore;
264. Conform Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, durata de conducere saptamanala nu trebuie sa depaseasca:
a) 45 de ore;
b) 54 de ore;
c) 56 ore;
d) 60 ore.
265. Timpul de odihna zilnic normal poate fi luat in perioade separate. Care dintre urmatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006:
a) 9 ore + 3 ore;
b) 3 ore + 9 ore;
c) 4 ore + 8 ore;
d) 8 ore + 4 ore.
266. Timpul de odihna zilnic normal poate fi luat in perioade separate. Care dintre urmatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006:
a) 8 ore + 3 ore + 1 ora;
b) 8 ore + 2 ore + 2 ora;
c) 3 ore + 9 ore;
d) 4 ore + 8 ore.
267. Conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorului auto, timpul zilnic de odihna normal se poate efectua in perioade separate a caror durata insumata trebuie sa fie de minim:
a) 13 ore;
b) 12,5 ore;
c) 12 ore;
d) 11 ore.
268. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnica normal poate fi redus astfel:
a) de cel mult 4 ori intre doi timpi de odihna saptamanali;
b) de cel mult 3 ori intre doi timpi de odihna saptamanali;
c) de cel mult 2 ori intre doi timpi de odihna saptamanali;
d) o data pe saptamana.
269. Conform Regulamentului CE nr. 561/2006 durata zilnica de conducere maxima este de:
a) 9 ore; poate fi prelungita la 10 ore de doua ori pe saptamana;
b) 9 ore; poate fi prelungita la 10 ore de trei ori pe saptamana;
c) 9 ore; poate fi prelungita la 11 ore de doua ori pe saptamana;
d) 9 ore; poate fi prelungita la 11 ore de trei ori pe saptamana;
270. Perioada de odihna zilnica de 11 ore ori de minim 9 ore poate fi intrerupta:
a) in doua sau trei perioade separate;
b) in intervale de minim 6 ore si respectiv 5 ore;
c) in intervale echilibrate ca durata;
d) numai in cazul in care autovehiculul este transportat pe un feribot sau tren.
271. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnic normal este de cel putin:
a) 9 ore consecutive;
b) 10 ore consecutive;
c) 11 ore consecutive;
d) 12 ore consecutive.
272. In fiecare perioada de 24 de ore de la sfarsitul ultimul timp de odihna zilnic sau saptamanal, conducatorul auto beneficiaza de un timp de odihna zilnic normal de cel putin:
a) 9 ore consecutive;
b) 10 ore consecutive;
c) 11 ore consecutive;
d) 12 ore consecutive.
273. Conducatorul auto poate sa intervina asupra aparatului tahograf ?
a) da, daca constata ca acesta nu inregistreaza corect;
b) da, daca acesta nu inregistreaza corect dar numai daca se afla in cursa si nu poate reveni in 24 de ore la locul unde autovehiculul este parcat in mod curent;
c) da, daca interventia se realizeaza cu acordul persoanei desemnate;
d) nu.
274. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 durata de conducere zilnica de 9 ore poate fi extinsa la 10 ore?
a) o data pe saptamana;
b) de doua ori pe saptamana;
c) de trei ori pe saptamana;
d) niciodata.
275. Saptamana de lucru conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor auto este definita astfel:
a) orice perioada de timp avand 7 zile consecutive in care conducatorul auto isi desfasoara activitatea;
b) orice saptamana care incepe duminica la 0000 si tine pana luni la 0000;
c) orice perioada de timp avand 7 zile in care conducatorul auto nu poate avea mai mult de 5 perioade zilnice de conducere;
d) perioada cuprinsa intre ora 0000 a zilei de luni si ora 2400 zilei de duminica.
276. In timpul unei zile de lucru un conducator auto schimba autovehiculul. Ce obligatii are privind utilizarea diagramelor tahograf?
a) introduce o noua diagrama in aparatul tahograf al celui deal doilea autovehicul.
b) foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand noul numar de inmatriculare langa cel al primului autovehicul;
c) foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand in prealabil pe verso numarul de inmatriculare al
celui deal doilea autovehicul si ora la care a facut schimbarea.
d) foloseste aceeasi diagrama tahograf, notand in prealabil pe verso numarul de inmatriculare al celui deal doilea autovehicul, kilometrajul care figureaza pe contorul kilometric al noului vehicul si ora la care a facut schimbarea.
277. Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere in trafic international(AETR), se refera la:
a) conditii speciale pentru conducatorii auto care efectueaza transporturi de marfuri periculoase;
b) conducatorii auto care efectueaza transporturi rutiere de marfuri perisabile;
c) timpul de conducere a vehiculului ( perioada de conducere ) si timpul de repaus ( perioada de repaus) a conducatorului auto;
d) formalitatile vamale in cazul transporturilor rutiere in trafic international.
278. Acordul european AETR stabileste reglementari privind:
a) efectuarea unui transport de marfuri perisabile in trafic international;
b) efectuarea unui transport de marfuri periculoase in trafic international;
c) efectuarea unui transport de marfuri agabaritice in trafic international;
d) activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere.
279. Reglementarile in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor auto, nu se aplica conducatorilor auto care efectueaza transporturi rutiere cu:
a) vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror greutate maxima admisa, inclusiv cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste 4.5 tone;
b) vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror greutate maxima admisa, inclusiv cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste 6 tone;
c) vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror greutate maxima admisa, inclusiv cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste 7.5 tone;
d) vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror greutate maxima admisa, inclusiv cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste 3.5 tone si vehiculelor destinate transportului rutier de persoane avand pana la 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducatorului auto.
280. Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se aplica:
a) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 17 locuri, inclusiv locul conducatorului auto;
b) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale;
c) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale;
d) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 9 locuri, inclusiv locul conducatorului auto;
281. Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 nu se aplica:
a) autovehiculelor care efectueaza transport de persoane prin servicii regulate la care parcursul liniei nu depaseste 50 km.
b) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mica de 10 locuri, inclusiv conducatorul auto;
c) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale;
d) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale.
282. Discurile(diagramele) utilizate la un tahograf trebuie sa poata inregistra continuu cel putin:
a) 12 ore;
b) 18 ore;
c) 24 ore;
d) 48 ore.
283. Cartela conducatorului auto reprezinta:
a) cartela care contine date privind soferul auto;
b) o cartela magnetica;
c) cartela tahografica care identifica conducatorul auto si permite stocarea datelor privind activitatea acestuia;
d) o cartela care contine date privind autovehiculul.
284. Dupa patru ore si jumatate de conducere, conducatorul auto trebuie sa faca o pauza:
a) da;
b) nu, poate sa mai conduca;
c) 45 minute;
d) 30 minute.
285. Ce trebuie sa faca un conducator auto care a condus 9 ore intro zi si intentioneaza sa mai conduca 1 ora:
a) conform prevederilor legale, acest lucru nu este posibil;
b) conducatorul auto trebuie sa ia o pauza de minim 45 minute si sa mai conduca 1 ora, daca in saptamana respectiva a mai extins cel mult odata timpul zilnic de conducere la 10 ore;
c) conducatorul auto trebuie sa ia un repaus zilnic de minim 9 ore, inainte de reluarea lucrului;
d) poate sa conduca in continuare daca in saptamana respectiva a mai extins doar de doua ori timpul zilnic de conducere la 10 ore.
286. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, in cazul conducerii autovehiculului in echipaj de 2 conducatori auto, timpul zilnic de odihna este de:
a) minim 8 ore in 24 de ore;
b) minim 8 ore in 30 de ore;
c) minim 9 ore in 24 de ore;
d) minim 9 ore in 30 de ore;
287. Conducatorul auto poate sa se abata de la prevederile in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna:
a) nu;
b) da;
c) da, daca este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau incarcaturii acestuia;
d) da, la orice solicitare a persoanelor transportate.
288. In saptamana curenta aveti 3 zile in care perioada de odihna a fost de 9 ore. Cate ore trebuie de odihna trebuie sa luati in compensare si in ce perioada de timp ?
a) nu se compenseaza;
b) 6 ore pana la sfarsitul saptamanii urmatoare;
c) 6 ore pana la sfarsitul celei de a doua saptamani;
d) 6 ore pana la sfarsitul celei de treia saptamani.
289. Perioada zilnica de odihna se poate lua in 2 sau 3 perioade separate ?
a) da;
b) nu;
c) da, cu conditia ca una dintre ele sa fie de cel putin 8 ore;
d) da, cu conditia ca una dintre ele sa fie de cel putin 9 ore.
290. Ce obligatii are conducatorul auto in cazul defectarii aparatului tahograf ?
a) sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;
b) nu are nici o obligatie, pana la terminarea cursei;
c) sa anunte persoana desemnata;
d) sa continue cursa numai dupa repararea aparatului tahograf.
291. Are voie sa plece in cursa conducatorul auto cu tahograful defect sau desigilat ?
a) da, pana la prima statie service;
b) da, cu conditia sa anunte inainte de plecare operatorul de transport;
c) nu.
d) da, cu conditia sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate;
292. La examinarea inregistrarilor de viteza de pe o diagrama tahograf se constata ca sunt multe ascutite in sus si in jos foarte apropriate intre ele. Acest lucru indica:
a) o conducere neeconomica.
b) limitarea si reducerea vitezei de catre aparatul tahograf;
c) utilizare necorespunzatoare a aparatului tahograf;
d) o conducere pe autostrada;
293. Cardul conducatorului auto are o perioada maxima de valabilitate:
a) un an;
b) doi ani;
c) trei ani;
d) cinci ani.
294. Cele mai multe accidente de circulatie au drept cauza:
a) defectiunile tehnice;
b) infrastructura;
c) conditiile meteorologice nefavorabile;
d) erorilor umane.
295. Accidentele de circulatie in care un autovehicul intra in coliziune cu cel care circula in fata au drept cauza principala:
a) neatentia;
b) pierderea aderentei;
c) distanta de siguranta insuficienta;
d) neadaptarea vitezei.
296. Suplimentar fata de costurile directe ale unui accident de circulatie, acesta conduce la costuri legate de:
a) timpul pierdut;
b) imobilizarea vehiculului;
c) prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;
d) toate variantele de mai sus.
297. Indicati care este pozitia corecta a mainilor pe volan prin analogie cu cadranul unui ceas?
a) in dreptul orelor 8 si 16;
b) in dreptul orelor 9 si 15;
c) in dreptul orelor 10 si 14;
d) in dreptul orelor 11 si 13.
298. Care sunt riscurile legate de o pozitie gresita a mainilor pe volan ?
a) diminuarea timpului de reactie;
b) scaderea raportului de transmitere al transmisiei directie;
c) destabilizarea rotilor de directie;
d) o precizie slaba a traiectoriei autovehiculului.
299. O pozitia corecta la volan presupune efectuarea succesiva si in ordinea indicata a urmatoarelor reglaje:
a) reglarea centurii de siguranta, oglinzilor retrovizoare si a scaunului;
b) reglarea centurii de siguranta, scaunului si a oglinzilor retrovizoare;
c) reglarea scaunului, spatarului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta.
d) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta.
300. O pozitie corecta la volan presupune:
a) conducatorul auto sa se aseze confortabil, capul sa fie sprijinit pe tetiera si sa aiba acces usor la comenzile autovehiculului;
b) conducatorul auto sa se plaseze cat mai aproape de volan pentru a avea acces usor la comenzile autovehiculului;
c) conducatorul auto trebuie sa se aseze si sa-si regleze oglinzile retrovizoare astfel incat sa elimine unghiurile moarte din spatele si de pe laturile autovehiculului;
d) conducatorul auto sa aseze intr-o pozitia care sa evite adormirea la volan chiar si in caz de oboseala.
301. O pozitie incorecta la volan poate conduce la:
a) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea;
b) scaderea rezistentei la oboseala;
c) folosirea incorecta a culoarului de deplasare;
d) percepere eronata a distantelor.
302. O pozitie incorecta la volan poate conduce la:
a) scaderea concentrarii;
b) scaderea timpului de reactie;
c) scaderea timpului de anticipare;
d)scaderea timpului de observare a potentialelor pericole.
303. Aprinderea unei tigari in timpul conducerii autovehiculului:
a) este o actiune care ajuta la cresterea concentrarii;
b) conduce la nereceptarea unor informatii si se poate produce un accident;
c) conduce la inlaturarea senzatiei de oboseala;
d) toate variantele de mai sus.
304. Conduceti un autocar cu turisti prevazut cu sistem de navigare si localizare pe care nu lati utilizat si prin urmare ati gresit drumul. Cum procedati in aceasta situatie ?
a) nu va panicati, continuati sa conduceti calm pentru a nu nelinisti pasagerii si operati sistemul de navigare sau apelati prin telefonul mobil persoana din cadrul firmei care va poate oferi informatii competente asupra rutei corecte de urmat;
b) reduceti viteza si operati sistemul de navigare;
c) avand in vedere ca siguranta si confortul pasagerilor primeaza opriti autocarul pe banda de siguranta, le oferiti cateva momente de relaxare, timp in care operati sistemul de navigare sau obtineti informatiile necesare pentru identificarea rutei corecte de urmat.
d) opriti autocarul acolo unde este permis si operati sistemul de navigare;
305. Ce aveti in vedere la reglarea distantei scaunului fata de comenzile autovehiculului?
a) sa permita manevrarea usoara a tuturor comenzilor, in mod deosebit apasarea completa a
b) sa am o vizibilitate buna asupra aparaturii de bord
c) cu piciorul pozitionat pe pedala de acceleratie, coapsa sa se sprijine partial pe sezutul scaunului de conducator auto
d) diagonala centurii de siguranta sa se aseze pe mijlocul umarului stang
306. Ce aveti in vedere la reglarea inclinarii spatarului scaunului conducatorului auto?
a) sa am o vizibilitate buna asupra aparaturii de bord
b) diagonala centurii de siguranta sa se aseze pe mijlocul umarului stang
c) sa se asigure o pozitie adecvata a mainilor pe volan, cu bratele usor indoite
d) spatarul sa fie inclinat fata de sezutul scaunului, astfel incat spatarul sa preia o parte a greutatii corpului rezemat
307. Ce aveti in vedere la reglarea distantei scaunului fata de comenzile autovehiculului?
a) sa am o vizibilitate buna asupra aparaturii de bord
b) cu piciorul pozitionat pe pedala de acceleratie, coapsa sa se sprijine partial pe sezutul scaunului de conducator auto
c) sa permita manevrarea usoara a tuturor comenzilor, in mod deosebit apasarea completa a pedalelor, fara deplasarea realativa a corpului fata de scaun
d) diagonala centurii de siguranta sa se aseze pe mijlocul umarului stang
308. Ce aveti in vedere la reglarea inclinarii spatarului scaunului conducatorului auto?
a) sa am o vizibilitate buna asupra aparaturii de bord
b) inclinarea spatarului sa fie de circa 100-105 grade
c) diagonala centurii de siguranta sa se aseze pe mijlocul umarului stang
d) sa se asigure o pozitie adecvata a mainilor pe volan, cu bratele usor indoite
309. Ce aveti in vedere la reglarea centurii de siguranta?
a) diagonala centurii de siguranta sa se aseze pe mijlocul umarului stang
b) centura de siguranta sa nu impiedice manevrarea volanului
c) sa se decupleze automat, la parasirea postului de conducere
d) sa permita accesarea si actionarea tuturor comenzilor autovehiculului
310. Ce aveti in vedere la reglarea centurii de siguranta?
a) centura de siguranta sa nu impiedice manevrarea volanului
b) chinga pentru coapse sa se stranga pe coapse, si nu peste stomac
c) sa se decupleze automat, la parasirea postului de conducere
d) sa permita accesarea si actionarea tuturor comenzilor autovehiculului
311. Manevrarea necorespunzatoare a carei comenzi, dintre cele enumerate, poate amplifica miscarea de ruliu a autovehiculului (oscilatiile de inclinare a autovehiculului in jurul axei longitudinale)?
a) volan
b) acceleratie
c) ambreiaj
d) schimbator de viteze
312. Oboseala poate fi cauzata de:
a) lipsa somnului;
b) alimentatie inadecvata;
c) alimentatie insuficienta, prea grasa sau neechilibrata;
d) oricare dintre variantele de mai sus.
313. Consumul de alcool poate avea ca efecte:
a) efecte sedative sau anularea inhibitiilor;
b) organizarea proceselor intelectuale;
c) revigorarea organismului;
d) inlaturarea oboselii.
314. In timpul conducerii autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:
a) consumul de alcool;
b) scaderea timpului de reactie;
c) asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei calatorie;
d) cresterea capacitatilor de anticipare.
315. Sanatatea si o vedere buna:
a) sunt indispensabile unei conduceri in siguranta;
b) nu sunt suficiente pentru o conducere in siguranta;
c) pot fi afectate de consumul de alcool sau droguri;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte.
316. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,3 ‰ :
a) debuteaza riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.
317. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,5 ‰ care poate fi produsa de consumul a doua pahare de vin:
a) debuteaza riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.
318. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,8 ‰ :
a) debuteaza riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.
319. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 1,2 ‰ :
a) debuteaza riscul producerii unui accident;
b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori;
c) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori;
d) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori.
320. Consumul de alcool poate avea ca efect:
a) reducerea campului vizual;
b) evaluarea gresita a vitezelor;
c) diminuarea capacitatii de gandire;
d) toate efectele de mai sus.
321. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?
a) alcoolul este absorbit in organism foarte rapid dar eliminarea lui se face intr-un timp mult mai mare;
b) alcoolul este absorbit lent in organism dar eliminarea se face rapid;
c) timpul de absorbtie al alcoolului in organism este egal cu cel necesar pentru eliminarea sa;
d) eliminarea alcoolului din organism se face numai dupa 14 ore de somn.
322. Ordinea in interventie pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai multe leziuni este:
a) imobilizarea fracturilor, degajarea cailor respiratorii si oprirea hemoragiilor;
b) oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilor;
c) degajarea cailor respiratorii, oprirea hemoragiilor si imobilizarea fracturilor;
d) alertarea autoritatilor, oprirea hemoragiilor, degajarea cailor respiratorii si imobilizarea fracturilor
323. Inainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulatie, trebuie sa va convingeti:
a) ca functiile respiratorie si circulatorie sunt asigurate;
b) ca autovehiculul cu care urmeaza sa se efectueze transportul asigura confortul necesar;
c) ca victima va fi asistata pe timpul deplasarii de o persoana competenta;
d) ca au fost conservate probele de la locul accidentului.
324. In ce fel trebuie asezat intr-un mijloc de transport un ranit care prezinta leziuni ale coloanei vertebrale?
a) culcat pe o parte;
b) in pozitie sezand;
c) este indicat sa nu fie miscat pana la sosirea salvarii;
d) pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o pozitia orizontala a corpului.
325. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde langa garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puternica, ranit in urma unui accident de circulatie ?
a) modul cum s-a manifestat hemoragia;
b) ora si minutul cand s-a aplicat garoul;
c) numele, prenumele si posibilitatile de contactare a celui, care a aplicat garoul.
d) grupa sanguina a victimei.
326. Urgentele in cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau III. Care este semnificatia acestei clasificari in ordinea I, II si II:
a) accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu hemoragii, accidentati cu fracturi;
b) accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi, accidentati cu hemoragii;
c) accidentati in stare de coma sau de soc, accidentati cu fracturi sau hemoragii, accidentati cu vatamari minore;
d) accidentati cu vatamari corporale severe, accidentati cu vatamari corporale grave, accidentati cu vatamari minore.
327. Conduceti un autocar cu 40 de locuri, pe un drum in panta acoperit cu polei. Cum veti actiona pentru a efectua manevra de oprire a autovehiculului:
a) se actioneaza ferm pedala de frana, tinandu-se cont de dotarea cu ABS;
b) se actioneaza ferm pedala de frana, simultan cu pozitionarea manetei schimbatorului de viteze la punctul mort;
c) ne se actioneaza nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind in urcare se va opri de la sine;
d) se trece intr-o treapta inferioara a schimbatorului de viteze, folosind cu precautie frana de serviciu pentru ca autovehiculul se afla in coborare.
328. Cui trebuie sa acordati prioritate de trecere intr-o intersectie cu sens giratoriu:
a) vehiculelor care circula in interiorul intersectiei;
b) vehiculelor care vin din partea dreapta;
c) tuturor vehiculelor care patrund in intersectia respectiva;
d) circuland pe drumul cu prioritate aveti prioritate.
329. In care din urmatoarele situatii se suspenda exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice:
a) - depasirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus;
b) - depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pe care circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus;
c) - conducerea autovehiculului fara diagrama tahograf;
d) - lasarea libera a volanului in timpul mersului.
330. In care din urmatoarele situatii se dispune masura anularii permisului de conducere:
a) - daca titularului permisului de conducere i s-a aplicat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule
b) - pentru conducerea sub influenta alcoolului daca fapta nu constituie infractiune;
c) - pentru nerespectarea prevederilor legale privind depasirea;
d) - pentru nesemnalizarea schimbarii directiei de mers.
331. Este permisa circulatia cu un autovehicul avariat in urma unei coliziuni usoare:
a) - da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 60 de zile de la data producerii avariei;
b) - da, pana cand posesorul are posibilitatea sa-l repare;
c) - da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei;
d) - da, dar numai pana la primul service auto.
332. Elementele conducerii preventive sunt:
a) - vigilenta, prevederea, judecata;
b) - vigilenta si indemanarea;
c) - numai prevederea si judecata;
d) - numai vigilenta si prevederea.
333. Factorii care diminueaza capacitatea de conducere sunt:
a) - alcoolul si medicamentele;
b) - oboseala si alcoolul;
c) - numai stupefiantele;
d) - oboseala, alcoolul, stupefiantele.
334. Factorii care influenteaza distanta de franare sunt:
a) - numai viteza de deplasare;
b) - dimensiunea si profilul anvelopei;
c) - viteza, masa vehiculului, aderenta;
d) - aderenta partii carosabile si viteza.
335. Prin distanta de oprire intelegem:
a) - suma dintre distanta de reactie si distanta de franare;
b) - distanta de franare pana la oprire
c) - distanta parcursa din momentul actionarii pedalei de frana pana la oprire;
d) - distanta parcursa intre momentul sesizarii obstacolului si actionarea pedalei de frana.
336. Distanta de oprire in siguranta reprezinta:
a) - distanta parcursa numai in timpul de reactie;
b) - distanta parcursa numai pe timpul franarii;
c) - distanta parcursa atat in timpul de reactie, cat si pe timpul franarii;
d) - distanta fata de autovehiculul din fata.
337. Cum influenteaza viteza de deplasare distanta de oprire in siguranta:
a) - la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de patru ori;
b) - la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de doua ori;
c) - nu isi modifica valorile prin dublarea vitezei;
d) - la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de trei ori;
338. Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasa astfel incat:
a) - sa permita oprirea autovehiculului in limita campului vizual;
b) - sa permita oprirea cat mai rapida a autovehiculului;
c) - sa permita oprirea vehiculului in maxim 10 m;
d) - luminile de intalnire sa nu deranjeze pe cei care circula din sens opus.
339. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cand acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop:
a) - cresterea eficientei manevrei de franare;
b) - limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vantului lateral;
c) - cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare;
d) - imbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virare.
340. Principala cauza generatoare de accidente este:
a) - viteza peste limitele admise;
b) - defectiunile tehnice ale sistemului de iluminat;
c) - starea necorespunzatoare a drumului public;
d) - oboseala in timpul conducerii.
341. De ce este necesar sa se pastreze dupa o ploaie torentiala o distanta mult mai mare fata de autovehiculele care circula din fata:
a) - deoarece distanta de oprire este mult mai mare;
b) - in asemenea conditii nu apare nici un pericol;
c) - distanta de oprire in siguranta nu se modifica fata de carosabilul uscat;
d) - pentru ca vizibilitatea este diminuata.
342. Pentru a controla un derapaj, va trebui sa:
a) nu accelerati, nu franati, contrabracati rotile;
b) franati progresiv autovehiculul;
c) nu accelerati, franati progresiv si contrabracati rotile;
d) rotiti volanul pana cand rotile directoare devin paralele cu axa longitudinala a autovehiculului.
343. A conduce preventiv inseamna:
a) - sa conduci cu viteza constanta;
b) - sa atentionezi ceilalti participanti la trafic privind greselile facute;
c) - sa respecti regulile de circulatie pe drumurile publice;
d) - sa anticipezi situatiile ce pot deveni periculoase.
344. Cum se semnalizeaza trecerea la nivel cu calea ferata curenta fara bariere sau semibariere?
a) numai cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere” sau „Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere”
b) numai cu indicatorul „Oprire”
c) cu indicatoare de avertizare „Trecerea la nivel cu o cale ferata fara bariere”
d) cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere” sau „Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere” insotite de indicatorul „Oprire”
345. Un conducator auto care stie sa rezolve problemele legate de contactul cu pasagerii contribuie la:
a) imbunatatirea imaginii reprezentative a firmei;
b) imbunatatirea sigurantei transportului;
c) imbunatatirea confortului pasagerilor;
d) toate variantele de mai sus.
346. Un conducator de autobuz trebuie sa manifeste grija fasa de pasagerii sai. El poate face asta astfel:
a) ajungand la destinatie mai repede;
b) ajutandu-i sa urce in autobuz chiar daca nu solicita acest lucru;
c) acordandu-le timp sa se aseze pe scaune;
d) zambind tuturor pasagerilor.
347. Cui ii revine responsabilitatea pregatirii autovehiculului pentru efectuarea cursei?
a) conducatorului auto
b) personalului de specialitate cu aceste atributii
c) persoanei desemnate sa conduca activitatea de transport rutier
d) coordonatorului de transport
348. Ce trebuie sa aveti in vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din pneuri?
a) aceste operatiuni sa fie efectuate de catre personal specializat si autorizat in acest sens
b) operatiunile de refacere a presiunilor sa se efectueze 'la rece'
c) odata reglate de catre furnizor, si respectiv refacute cu ocazia inspectiilor tehnice periodice, controlul periodic ale acestora este inutil si nu se justifica
d) presiunile sa se stabileasca si sa fie adaptate periodic, in functie de uzurile pe care le prezinta anvelopele
349. Ce trebuie sa aveti in vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din pneuri?
a) presiunile sa fie stabilite si adaptate periodic, in mod corespunzator categoriilor si conditiilor de drum specifice traseelor care urmeaza sa se parcurga in mod obisnuit
b) aceste operatiuni sa fie efectuate de catre personal specializat si autorizat in acest sens
c) presiunile sa se stabileasca si sa fie adaptate periodic, in functie de uzurile pe care le prezinta anvelopele
d) presiunile sa fie conforme cu recomandarile precizate de fabricant
350. Ce trebuie sa aveti in vedere pe parcursul deplasarilor efectuate in conditiile de carosabil umed, acoperit de mazga?
a) curatirea periodica a farurilor
b) schimbarea periodica a lamelor stergatorului de parbriz
c) refacerea periodica a presiunilor in pneuri
d) verificarea periodica a aderentei caii de rulare, prin incercari de franare controlate
351. Ce trebuie sa aveti in vedere pe parcursul deplasarilor efectuate in conditiile de carosabil umed, acoperit de mazga?
a) verificarea periodica a functionarii sistemelor de control al tractiunii si al franarii (de ex.: ABS, ASR, etc.)
b) curatirea periodica a suprafetelor vitrate
c) refacerea periodica a presiunilor in pneuri
d) verificarea periodica a aderentei caii de rulare, prin incercari de franare controlate
352. Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea inlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?
a) triunghiuri reflectorizante
b) lanturi antiderapante
c) set de becuri de rezerva
d) trusa medicala de prim-ajutor
353. Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea inlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?
a) trusa de chei
b) roata de rezerva
c) stingatoare de incendiu
d) triunghiuri reflectorizante
354. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cand acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop:
a) cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare
b) limitarea fenomenelor de ruliu si tangaj ale autovehiculului datorate vantului lateral
c) imbunatatirea performantelor autovehiculului la manevra de virare
d) cresterea eficientei manevrei de franare
355. Care din elementele de caroserie reclama interventii periodice de intretinere, curatire si igienizare, efectuate de conducatorul auto?
a) garniturile de etansare ale parbrizului si lunetei
b) garniturile de etansare ale usilor si portierelor
c) oglinzile de reflexie ale farurilor si semnalizatoarelor
d) pernele de aer
356. Ce consecinte are lipsa etanseitatii garniturilor usilor sau a portierelor autovehiculului?
a) cresterea consumului de combustibil
b) cresterea rezistentei la rulare
c) aparitia de zgomote caracteristice in timpul mersului
d) riscul blocarii usilor de acces ale autovehiculului
357. Care din masurile enumerate se impun a fi luate de conducatorul auto inaintea prezentarii la locul de imbarcare, in scopul protectiei sanatatii si securitatii pasagerilor?
a) ridicarea cotierelor la toate scaunele pentru pasageri
b) reglarea tetierelor
c) reglarea centurilor de siguranta pentru pasageri
d) asigurarea si distribuirea de materiale informative privind deplasarea ce se va efectua
358. Care din masurile enumerate se impun a fi luate de conducatorul auto inaintea prezentarii la locul de imbarcare, in scopul protectiei sanatatii si securitatii pasagerilor?
a) reglarea centurilor de siguranta pentru pasageri
b) reglarea tetierelor
c) igienizarea si climatizarea habitaclului
d) asigurarea si distribuirea de materiale informative privind deplasarea ce se va efectua
359. Cine trebuie sa utilizeze microfoanele din dotarea instalatiei de sonorizare a autobuzelor?
a) numai ghizii autorizati
b) numai persoanele abilitate, care conduc grupurile de pasageri transportati
c) inclusiv conducatorul auto, pentru comunicari necesare si utile la adresa pasagerilor
d) inclusiv dispeceratul autogarilor, pentru a comunica cu conducatorul auto
360. Verificarea carui subsistem de franare al autovehiculului este tehnic imposibil de efectuat inaintea plecarii la drum?
a) a franei de stationare
b) a franei de serviciu
c) a sistemului de franare a remorcii
d) a franei de incetinire
361. Cum se verifica functionarea franei de serviciu a autovehiculului?
a) prin controlul presiunii aerului din instalatia de franare
b) prin incercari controlate de pornire de pe loc si de oprire a autovehiculului cu frana de serviciu
c) prin incercari de pornire de pe loc cu frana de stationare actionata
d) exclusiv prin controlul rezistentei la apasare si respectiv a cursei pedalei de frana
362. In cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:
a) verificarea si completarea plinurilor
b) inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil
c) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
d) inlocuirea catalizatorului
363. In cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:
a) inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil
b) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
c) inlocuirea garniturilor de etansare ale usilor si portierelor
d) verificarea starii anvelopelor si refacerea periodica a presiunilor din pneuri
364. In cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:
a) inlocuirea filtrelor de lubrifianti si de combustibil
b) efectuarea schimburilor de ulei la motor si transmisie
c) verificarea si curatirea oglinzilor, suprafetelor vitrate si a stergatoarelor de parbriz
d) schimbarea lichidului din instalatia de racire
365. Care este durata totala apreciata a operatiunilor de pregatire a autovehiculului, efectuate de conducatorul auto inaintea plecarii in cursa?
a) circa 5 minute
b) circa 20-30 de minute
c) circa 1-2 ore
d) circa 1 zi
366. In situatii de risc caracteristice circulatiei in viraje, derapajul poate fi evitat prin:
a) evitarea actionarii franei de serviciu
b) bruscarea franei de serviciu
c) accelerare la iesirea din viraj
d) debreiere
367. In situatii de risc caracteristice circulatiei in viraje, derapajul poate fi evitat prin:
a) manevrarea intermitenta si pendulara a volanului
b) manevrarea lina a volanului – operata in mod continuu, fara intreruperi
c) accelerare la iesirea din viraj
d) debreiere
RASPUNSURI
|
1 |
b |
41 |
d |
81 |
a |
121 |
c |
161 |
c |
201 |
b |
241 |
d |
281 |
a |
321 |
a |
361 |
b |
|
2 |
c |
42 |
d |
82 |
c |
122 |
c |
162 |
b |
202 |
a |
242 |
c |
282 |
c |
322 |
c |
362 |
a |
|
3 |
a |
43 |
c |
83 |
d |
123 |
d |
163 |
b |
203 |
c |
243 |
283 |
c |
323 |
a |
363 |
d |
|
|
4 |
a |
44 |
d |
84 |
c |
124 |
a |
164 |
a |
204 |
a |
244 |
c |
284 |
c |
324 |
c |
364 |
c |
|
5 |
d |
45 |
b |
85 |
a |
125 |
a |
165 |
c |
205 |
c |
245 |
d |
285 |
b |
325 |
b |
365 |
b |
|
6 |
a |
46 |
d |
86 |
d |
126 |
b |
166 |
b |
206 |
a |
246 |
a |
286 |
d |
326 |
a |
366 | |
|
7 |
d |
47 |
b |
87 |
a |
127 |
a |
167 |
a |
207 |
c |
247 |
d |
287 |
c |
327 |
d |
367 | |
|
8 |
c |
48 |
c |
88 |
b |
128 |
a |
168 |
b |
208 |
b |
248 |
c |
288 |
a |
328 |
a | ||
|
9 |
a |
49 |
d |
89 |
a,b |
129 |
d |
169 |
a |
209 |
a |
249 |
b |
289 |
d |
329 |
b | ||
|
10 |
c |
50 |
d |
90 |
c |
130 |
a |
170 |
c |
210 |
d |
250 |
b |
290 |
a |
330 |
a | ||
|
11 |
b |
51 |
a |
91 |
d |
131 |
a |
171 |
d |
211 |
b |
251 |
c |
291 |
c |
331 |
c | ||
|
12 |
a |
52 |
d |
92 |
a |
132 |
a |
172 |
d |
212 |
b |
252 |
d |
292 |
a |
332 |
a | ||
|
13 |
d |
53 |
a |
93 |
d |
133 |
c |
173 |
a |
213 |
d |
253 |
b |
293 |
d |
333 |
d | ||
|
14 |
d |
54 |
d |
94 |
a |
134 |
a |
174 |
c |
214 |
b |
254 |
c |
294 |
d |
334 |
c | ||
|
15 |
b |
55 |
c |
95 |
a |
135 |
d |
175 |
d |
215 |
c |
255 |
b |
295 |
d |
335 |
a | ||
|
16 |
c |
56 |
b |
96 |
a |
136 |
b |
176 |
c |
216 |
c |
256 |
d |
296 |
d |
336 |
d | ||
|
17 |
c |
57 |
d |
97 |
a |
137 |
a |
177 |
b |
217 |
b |
257 |
d |
297 |
b |
337 |
a | ||
|
18 |
a |
58 |
a |
98 |
b |
138 |
c |
178 |
c |
218 |
c |
258 |
d |
298 |
d |
338 |
a | ||
|
19 |
c |
59 |
d |
99 |
c |
139 |
d |
179 |
a |
219 |
c |
259 |
b |
299 |
c |
339 |
c | ||
|
20 |
b |
60 |
a |
100 |
d |
140 |
a |
180 |
220 |
b |
260 |
c |
300 |
a |
340 |
d | |||
|
21 |
a |
61 |
d |
101 |
a |
141 |
c |
181 |
a |
221 |
b |
261 |
c |
301 |
b |
341 |
a | ||
|
22 |
c |
62 |
b |
102 |
a |
142 |
c |
182 |
b |
222 |
b |
262 |
a |
302 |
a |
342 |
a | ||
|
23 |
d |
63 |
d |
103 |
a |
143 |
a |
183 |
c |
223 |
b |
263 |
a |
303 |
b |
343 |
d | ||
|
24 |
b |
64 |
b |
104 |
a |
144 |
184 |
c |
224 |
a |
264 |
c |
304 |
d |
344 |
d | |||
|
25 |
b |
65 |
a |
105 |
c |
145 |
d |
185 |
b |
225 |
c |
265 |
b |
305 |
b |
345 |
d | ||
|
26 |
c |
66 |
c |
106 |
a |
146 |
c |
186 |
c |
226 |
b |
266 |
c |
306 |
c |
346 |
c | ||
|
27 |
a |
67 |
a |
107 |
b |
147 |
a |
187 |
b |
227 |
b |
267 |
c |
307 |
c |
347 |
a | ||
|
28 |
a |
68 |
d |
108 |
c |
148 |
b |
188 |
c |
228 |
a |
268 |
b |
308 |
d |
348 |
b | ||
|
29 |
b |
69 |
b |
109 |
d |
149 |
d |
189 |
b |
229 |
a |
269 |
a |
309 |
d |
349 |
d | ||
|
30 |
d |
70 |
a |
110 |
a |
150 |
a |
190 |
b |
230 |
b |
270 |
d |
310 |
d |
350 |
a | ||
|
31 |
d |
71 |
d |
111 |
b |
151 |
d |
191 |
c |
231 |
a |
271 |
c |
311 |
a |
351 |
b | ||
|
32 |
b |
72 |
b |
112 |
b |
152 |
a |
192 |
c |
232 |
c |
272 |
c |
312 |
d |
352 |
d | ||
|
33 |
a |
73 |
d |
113 |
a |
153 |
d |
193 |
a |
233 |
c |
273 |
d |
313 |
a |
353 |
c | ||
|
34 |
d |
74 |
b |
114 |
c |
154 |
c |
194 |
b |
234 |
d |
274 |
b |
314 |
c |
354 |
a | ||
|
35 |
c |
75 |
a |
115 |
c |
155 |
a |
195 |
c |
235 |
b |
275 |
d |
315 |
d |
355 |
b | ||
|
36 |
a |
76 |
c |
116 |
d |
156 |
a |
196 |
a |
236 |
a |
276 |
d |
316 |
a |
356 |
c | ||
|
37 |
d |
77 |
a |
117 |
a |
157 |
c |
197 |
b |
237 |
c |
277 |
c |
317 |
b |
357 |
a | ||
|
38 |
a |
78 |
c |
118 |
a |
158 |
b |
198 |
a |
238 |
c |
278 |
d |
318 |
c |
358 |
c | ||
|
39 |
c |
79 |
d |
119 |
b |
159 |
d |
199 |
b |
239 |
b |
279 |
d |
319 |
d |
359 | |||
|
40 |
b |
80 |
d |
120 |
d |
160 |
a |
200 |
a |
240 |
d |
280 |
d |
320 |
d |
360 |
d |
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
