Blocul Atrio-Ventricular

Blocul Atrio-Ventricular

BAV gradul I - corespunde intarzierii conducerii atrio-ventriculare, toate impulsurile atriale fiind transmise la ventriculi. Se caracterizeaza electrocardiografic prin:

cresterea intervalului PR peste 0,20 s la adult, indiferent de alura ventriculara; alungirea intervalului PR poate rezulta din intarzierea conducerii in NAV sau in sistemul His-Purkinje;

fiecare P este urmat de un QRS;

ritmul este regulat.

Complexele ventriculare pot fi: inguste (sugereaza afectare suprahisiana) sau largi (afectare infrahisiana).

Cu cat intervalul PR este mai lung, cu atat probabilitatea ca blocul sa fie sus situat este mai mare.

BAV gradul I nu are o semnificatie aparte; poate aparea:

RAA;

post medicamentos: digitalice, b-blocante, blocante de Ca²⁺, Cordarone;

in urma unui proces degenerativ sau ischemic.

BAV gradul II se caracterizeaza prin blocarea unora din impulsurile atriale, in timp ce celelalte sunt conduse cu sau fara intarzierea conducerii atrio-ventriculare. Se descriu mai multe tipuri de BAV II:

Mobitz I (cu perioade Luciani-Wenckebach) - insuficienta intermitenta in conducerea impulsurilor supraventriculare la ventriculi; exista unde P care nu sunt urmate de complexe ventriculare.

Criterii ECG:

alungirea progresiva a intervalului PR pana cand un P este blocat si apoi ciclul se reia;

scurtarea progresiva a intervalului RR pana cand un P este blocat;

intervalul RR ce contine unda P blocata este mai mic decat suma a doua intervale PP;

de obicei acest tip de bloc este situat suprahisian (daca complexele sunt largi T origine intrahisiana), nu prea este simptomatic si evolueaza mai rar spre bloc complet.

Se poate intalni la:

pacienti cu infarct inferior (tranzitor);

sportivi cu tonus vagal crescut;

la normal, noaptea;

Diagnosticul de certitudine este pus de o explorare invaziva.

Mobitz II - foarte rar intalnit, se caracterizeaza prin blocarea intermitenta a unui stimul atrial, neprecedata de modificari ale intervalului PR; trebuie facut diagnostic diferential cu extrasistole atriale blocate (p` apare mai precoce);

BAV gr. II; 2/1 - este condus doar unul din doi stimul atriali;

BAV de "grad inalt" sau "avansat" - blocarea a doua sau mai multe impulsuri atriale consecutive.

BAV gr. III se caracterizeaza prin intreruperea completa a conducerii atrio-ventriculare anterograde si de obicei si retrograde. Activitatea atriala poate fi sinusala, de flutter sau tahicardie iar cea ventriculara poate fi: ritm bradicardic, regulat, cu complexe inguste sau largi.

Complexele inguste sugereaza sediul blocului in amonte de bifurcatia hisiana cu originea impulsului in tesutul de conducere, iar complexele largi pot corespunde atat unui bloc "inalt situat", cu ritm de scapare hisian si bloc de ramura preexistent, cat si unui bloc infrahisian cu ritm idioventricular.

Diagnosticul se pune pe baza independentei activitatii atriale de cea ventriculare, cu frecventa atriala mai mare decat cea ventriculara; daca ν atriala < ν ventriculara T disociatie functionala atrio-ventriculara ce se exprima clinic prin variatia de intensitate a zgomotului I.

Clinic:

criza Adam-Stokes in momentul aparitiei blocului (consecinta unei bruste anoxii cerebrale secundare opririi circulatorii prin asistola ventriculara, activitate ventriculara anarhica sau bradicardie extrema) T sincopa scurta (10-15s), brutala, soldata adesea cu traumatisme.

crize convulsive cu pierderea constientei relaxare sfincteriana;

bradicardie regulata neinfluentata de manevre vagale sau efort;

zgomote sistolice corespunzand sistolelor atriale = "sistola in ecou";

"zgomotul de tun" - intarirea zgomotului I cand se realizeaza un raport optim intre sistola atriala si cea ventriculara.

Etiologie BAV III:

congenital;

dobandit prin

cardiomioaptie ischemica

boli degenerative

Lenègre - fibroza idiopatica bilaterala a ramurilor - cea mai frecventa cauza;

Lev - scleroza a partii stangi a scheletului cardiac;

valvulopatii calcificate;

boli tumorale cardiace;

Tratamentul blocului:

daca apare in IM inferior (bloc complet):

cu complexe inguste - administrare in bolus de Atropina 1mg pentru a creste frecventa ventriculara;

cu complexe largi: Isoprenalina ; aceasta poate da vasodilatatie cu hTA T asociere de Dopamina in doza mica.

Daca nu se mentine o AV convenabila se poate punctiona vena subclavie sau jugulara pentru a se pune un electrod temporar in VD care se mentine pana la disparitia blocului; se poate administra HHC pentru a indeparta inflamatia si edemul.

Daca blocul ramane T peace-maker definitiv (uni sau bicameral).

Indicatii pentru peace-maker:

BAV II, Mobitz II;

BAV II simptomatic (sincope, vertij, IC);

Blocurile bifasciculare si trifasciculare cu potential mare de a deveni complete - se pune peace-makerul pentru prevenirea mortii subite.

Principalele antiaritmce*:

Clasificarea Vaughan Williams, modificata