Coma hiperosmolara a diabeticului

Coma hiperosmolara a diabeticului

Puncte de reper:

1. Coma hiperosmolara non-cetozica (CHNC) apare deobicei la un pacient in vaasta al carui diabet ne-insulinodependent este ignorat sau neglijat.

2. CHNC prezinta o mortalitate ridicata de 50-60%

3. CHNC este intotdeauna precedat de o faza de decompensare marcata de un sindrom poliuro-polidipsic fara compensare corecta a pierderilor hidro-saline.

4. Tabloul clinic realizeaza asociatia de tulburari neurologice eventual in focar si o stare de deshidratare profunda.

5. Terapia CHNC trebuie efectuata in TI.

6. Rehidraterea este timpul esential al tratamentului, dar trebuie intotdeauna ghidata prin monitorizare hemodinamica caci exista riscul supraincarcarii si edemului pulmonar.

7. Rehidraterea prin cantitati prea mari de solutii izotonice creste riscul EP, rehidraterea initiala cu solutii hipotonice pe cel de colaps secundar !

8. Insulinoterapia in doze mici va reface nivelul glicemiei spre 250-300 mg% in primele 24 de ore.

9. Deficitul de potasiu este constant si trebuie compensat tinand cont de performanta functiei renale.

10. Se administreaza anticoagulante pentru a preveni complicatiile trombotice, cauze frecvente de deces.

Definitie: Sindron caractrizat prin hiperglicemie > 600 mg%; hiperosmolalitate > 350 mmosm/l; fara cetonemie si acidoza; fara stare de soc sau colaps;

Fiziopatologie: hiperglicemia este datorata acelorasi cauze ca in ACD; lipsa cetonemiei este insuficient explicata; tot asa si acidoza (metabolismul .lipidic mai putin sau deloc-influentat)

Simptomatologie:Sindrom poliuro-polidipsic prodromal (7-10 zile); diureza mare, slabire; deshidratare globala + sindrom neurologic; semnele unei stari patologice intercurente; hipovolemie; soc-colaps; tulburari neurologice prin hipotensiune, hiperosmolalitate, hipoperfuzie cerebrala; somnolenta, coma, semne de focar, convulsii, fara dispnee de acidoza, frecvent febra, semnele unei afectiuni asociate; Semne biologice: hiperglicemie > 600 mg%; osmolalitatea >, natremia variabila, insuficienta renala, kaliemia normala sau joasa, crescuta in IRA, bicarbonatii prezinta un nivel aproape normal, exista hiperlipemie, fenomene de rabdomyoliza, CID,

Tratament in teren:.

Rehidratarea si repletia volemica au prioritate pentru refacerea hemodinamica; se administreaza initial ser NaCl 0.9% (sau 4.5% dupa unii autori); nu exista scheme terapeutice precizate. Viteza de administrare se va ghida dupa comportamentul hemodinamicii;

Insulinoterapie in perfuzie 1 u/10 kg ora cu siringa electrica.

Oxigenoterapie.

Protectie termica cu folie.

Terapie in spital:

Continuarea perfuziei saline pana la stabilizare hemodinamica si refacere a volumului apei totale si a concentratiei de Na an SEC;(Se administreaza in general 3-4 l in primele 3 ore apoi tot deficitul de aprox.10 l pana in 24 de ore);

Continuarea insulino-terapiei prin siringa automata urmarind a nu normaliza glicemia; se va fixa nivelul de atins la aprox.250 mg%;

Potasiul se administreaza in functie de potasemie si ECG;

Bicarbonat se administreaza numai in caz de acidoza lactica;

Anticoagulantele se administreaza ca heparino-terapie normocoagulanta antitrombotica cu heparina normala, calciparina sau heparine cu GM mica..

Tterapia patologiei asociate.se va face in functie de diagnostic.