DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR PRODUSE DE BACTERII ANAEROBE

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL INFECTIILOR PRODUSE DE BACTERII ANAEROBE

Bacteriile anaerobe sunt bacterii care traiesc in ambiante lipsite de oxigen deoarece oxigenul le omoara. In aceasta categorie intra numeroase specii bacteriene, foarte diferite din punct de vedere morfotinctorial: coci si bacili, atat Gram pozitivi cat si Gram negativi.

COCI GRAM POZITIVI

1. Peptostreptococcus
1. P. magnus
2. P. asaccharolyticus
3. P. prevotii
4. P. anaerobius
5. P. micros
2. Peptococcus
1. P. niger
3. Gemella
4. Streptococcus

COCI GRAM NEGATIVI

1. Veillonella
1. V. parvula
2. V. atypica
3. V. dispar
2. Acidaminococcus fermenatans
3. Megasphaera alspenii

BACILI GRAM NEGATIVI

1. Bacteroides

i. B. fragilis,

ii. B. thetaiotaomicron,

iii. B. vuulgatus,

iv. B. ovatus.

2. Fusobacterium

i. F. nucleatum

ii. F. necrophorum

3. Prevotella
4. Porphyromonas

BACILI GRAM POZITIVI

NESPORULATI

1. Actinomyces
2. Bifidobacterium
3. Lactobacillus
4. Propionobacterium
5. Mobiluncus
6. Eubacterium

SPORULATI

Clostridium

GENUL CLOSTRIDIUM

Genul Clostrium cuprinde bacilli Gram pozitivi, de dimensiuni mari (3-8/0,5 μm), anaerobi, sporulati. Endosporii au diametrul mai mare decat latimea celulei bacteriene si cateodata sunt utili pentru identificarea speciei. Cele mai multe specii sunt mobile datorita flagelilor peritrichi cu exceptia Cl.perfringens care este imobil. Cl.perfringens este incapsulat.

Majoritatea speciilor sunt bacterii saprofite care se gasesc in sol, dar cateva dintre ele sunt patogene. Multe dintre ele sintetizeaza exotoxine.

Cl.perfringens gangrena gazoasa, toxiinfectii alimentare

Cl.novyi gangrena gazoasa

Cl.septicum gangrena gazoasa

Cl.histolyticum rol secundar in gangrena gazoasa

Cl.fallax rol secundar in gangrena gazoasa

Cl.bifermentas rol secundar in gangrena gazoasa

Cl.difficile colite asociate tratamentului antibiotic

Cl.sporogenes implicatii in gangrena gazoasa

Cl.tetani tetanos

Cl.botulinum botulism

Pentru diagnosticul de laborator al infectiilor produse de microorganisme anaerobe etapele de recoltare si transport sunt esentiale pentru mentinerea anaerobiozei. Produsele biologice examinate sunt secretie din plagi accidentale, chirurgicale, secretie sinusala, secretie genitala, puroi din diferite abcese etc.Cultura se realizeaza pe cel putin trei medii de cultura: bulion VF cu acid tioglicolic si albastru de metilen, mediu geloza sange cu neomicina si geloza sange incubate in anaerobioza 24-48 ore la 35-37⁰C.

Identificarea se realizeaza prin urmarirea urmatoarelor caractere:

morfotinctoriale: bacili Gram pozitivi mari, cu capetele rotunjite, mobili, incapsulati, cu spori ovali, subterminali.

cultura: formeaza colonii cu margini ondulate, neregulate, cu tendinta de invadare a mediului (speciile mobile), semitransparente. Prezinta hemoliza β. In profunzimea mediului coloniile au aspect pufos. In mediul de cultura formeaza o mare cantitate de gaz.

biochimice: initial se testeaza producerea de lecitinaza si lipaza (opacifieaza mediu Nagler). Fermenteaza glucoza, lactoza, maltoza si zaharoza cu producere de gaz.

antigenice

biologice (reactia de seroneutralizare pe cobai).

Antibiograma nu se realizeaza de rutina. Clostridiile sunt sensibile la Penicilina, Cefalosporine; Vancomicina, Tetraciclina, Metronidazol etc.

Cl.perfringens

Bacteriile acestui gen sunt foarte raspandite in natura, sporii rezistand in praf o perioada indelungata.

Plagile profunde, asociate cu necroza si contaminare cu bacterii aerobe pot sa se infecteze si cu Cl.perfringens sau alte specii de clostridii, producandu-se o infectie severa, cu evolutie rapida spre diseminare intramusculara si care pune in pericol viata pacientului (gangrena gazoasa).

Daca bacteria este ingerata in numar mare odata cu alimentele contaminate, unele tulpini de Cl.perfringens pot produce la nivelul colonului o toxina raspunzatoare de aparitia diareei si a altor simptome caracteristice toxiinfectiilor alimentare.

Sunt bacili Gram pozitivi scurti (0,5-1,5/1,5-19 μm), incapsulati, care formeaza spori cu dificultate.

Se cultiva pe geloza sange, mediu care devine selectiv prin adaugarea de aminoglicozide. Se poate dezvolta in prezenta unei cantitati reduse de oxigen. Cl.perfringens formeaza colonii de dimensiuni mari, rotunde, cu margini regulate, convexe sau cu aspect rugos. Majoritatea tulpinilor produc hemoliza dubla α si β.

Majoritatea tulpinilor sunt zaharolitice, proteolitice, lichefiaza gelatina si serul coagulat, produce cheag alveolar in lapte turnesolat. Pe mediu Nagler apare un precipitat opac in jurul striului (test pozitiv).

Pe baza celor 12 toxine formate s-au caracterizat 5 tipuri de Cl.perfringens: A, B, C, D si E. Toate cinci produc α toxina (fosfolipaza C). Tipul A este patogen uman, celelalte tipuri fiind patogene pentru animalele domestice.

Identificarea se face pe baza reactiei Nagler : neutralizarea α toxinei cu antitoxine specifice.

Tratamentul consta in:

administrarea de antibiotice (penicilina si metronidazol), pentru a preveni formarea de toxina,

administrarea de antitoxina (in doze mari, pe cale intravenoasa), pentru neutralizarea toxinei,

tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicala a plagii (prevenirea infectiei prin dezinfectarea cu apa oxigenata).

Clostridium tetani

Este agentul etiologic al tetanosului, o toxiinfectie produsa prin infectarea plagilor cu Clostridium tetani care elaboreaza o neurotoxina foarte puternica ce difuzeaza si actioneaza la nivelul S.N.C. producand contratii musculare spastice.

Sunt bacili lungi, subtiri (0,5-2/2-18 μm), cu spori rotunzi, terminali care dau aspectul caracteristic de "bat de toba".

Produsele biologice sunt reprezentate de secretiile din plagile infectate.

Se dezvolta pe geloza sange, mediu care devine selectiv prin adaugarea de aminoglicozide sau pe mediul Robertson. Are nevoie de anaerobioza stricta. Datorita mobilitatii sale deosebite produce crestere in valuri si invazia mediului de cultura. Cultura are miros de corn ars.

Prezenta tetanospasminei se poate demonstra prin seroneutralizare, la soareci. Prezenta antitoxinei tetanice in titruri protective (T>=0,01 UAI/ml) se poate determina prin ELISA sau prin hemaglutinare.

Bacilul este sensibil la penicilina, cloramfenicol, eritromicina, metronidazol.

Tratamentul consta in:

administrarea de antibiotice (penicilina si metronidazol), pentru a preveni formarea de toxina,

administrarea de antitoxina (in doze mari, pe cale intravenoasa), pentru neutralizarea toxinei,

ventilatie artificiala,

miorelaxante pentru a controla contractiile tonicoclonice,

tratamentul chirurgical: toaleta chirurgicala a plagii.

Profilaxia infectiei se face prin administrare de vaccin incepand din a doua luna de viata. Vaccinul asigura imunitatea antitenos, imunitatea antidifterica si impotriva tusei convulsive.

Clostridium botulinum

Bacteriile acestui gen, foarte raspandite in natura, produc o neurotoxina deosebit de puternica care prin consumul o data cu alimentele poate duce la o toxiinfectie cu evolutie rapida si letala.

Are dimensiuni de 0,5-1,5/3-20 μm si poate prezenta un spor localizat central sau subterminal.

Cultura se face in anaerobioza stricta. Coloniile sunt semitransparente de aproximativ 3 mm diametru.

Cl.botulinum produce lipaza. Exista sapte tipuri serologice: A, B, C, D, E, F si G intre care nu exista si diferente farmacologice. Toxiinfectia la om este produsa de serotipurile A, B si E.

Prezenta toxinei botulinice poate fi demonstrata in alimente, materii fecale, ser sau medii de cultura prin inoculare intraperitoneala la soareci. Poate fi titrata prin metoda ELISA.

Antibioticele nu au efect asupra toxinei botulinice, tratamentul constand in administrare de antitoxina in functie de rezultatele testelor biologice. Trebuie evitat consumul de alimente conservate in conditii improprii. Pentru distrugerea sporilor de Cl. Botulinum este foarte importanta sterilizarea la 120⁰C, timp de 20 minute.

Genul Bacteroides

Genul Bacteroides cuprinde in acest moment specii foarte heterogene. Ele se gasesc in numar foarte mare in flora intestinului gros (>10¹⁰/g) si pot produce infectii prin diseminarea de la acest nivel (infectii de plaga accidentala sau chirurgicala, infectii asociate tumorilor maligne). 80% dintre bacterii apartin grupului fragilis, dar numai 1 din 10 sunt Bacteroides fragilis. Dintre anaerobii Gram negativi din flora vaginala majoritatea apartin speciilor B.melaninogenicus si B.oralis. in cavitatea bucala cea mai frecventa specie este B.oralis (80%), 20% fiind fusobacterii.

Produsele biologice recoltate se transporta in conditii de stricta anaerobioza. Pe frotiu se observa prezenta bacililor Gram negativi cu dimensiuni de 1/3 μm, ovali si nesporulati.

Fusobacteriile sunt lungi, cu capetele ascutite, dar aceste bacterii sunt deseori pleomorfe.

Cultura necesita pentru dezvoltare o perioada mai indelungata (3-5 zile) pe medii imbogatite cu hemina si bila proaspata in stricta anaerobioza. Coloniile sunt fine, translucide, regulate si inconjurate de o zona de hemoliza. B.melaninogenicus si B.asaccharolyticus produc colonii pigmentate in negru sau maro cu fluorescenta rosie.

Genul Bacteroides fermenteaza zaharoza, lactoza, maltoza. Identificarea se mai poate realiza prin cromatografie, dar raportarea genului este suficienta in majoritatea laboratoarelor.

Antibiograma este obligatorie. Ca si ceilalti anaerobi sunt sensibili la Metronidazol,multi sunt sensibili la Lincomicina, Cloramfenicol si Cefoxitin. Grupul fragilis este rezistent la penicilina datorita producerii de β-lactamaza si toti sunt rezistenti la aminoglicozide.