Eso-gastro-colo-recto-scopia

Eso-gastro-colo-recto-scopia

Explorarea endoscopica este demult folosita in chirurgie, sub forma recto-sigmoido-scopiei indeosebi. In paralel cu progresele obtinute in tehnica aparatelor, endoscopia s-a extins in sensul explorarii unor regiuni la care altadata nu se avea acces. Trebuie subliniat faptul ca daca ano-recto-sigmoido-scopia sunt accesibile chirurgului, care le practica el insusi, endoscopia digestiva superioara (eso-gastro-duodeno-scopia), ramane apanajul endoscopistilor (internisti sau explorationisti).

Dezvoltata la sfarsitul anilor 60, endofibroscopia digestiva a dobandit in prezent o deosebita importanta diagnostica si terapeutica.

Dupa endoscoapele rigide folosite initial, s-a trecut la cele suple, ele beneficiind in plus si de dezvoltarea mijloacelor audiovizuale, in special de introducerea video-endoscopiei electronice. Ultima realizare o constituie sistemul de video-endoscopie EVIS 100, realizat de firma "OLYMPUS", cu vizualizare color de inalta calitate si fidelitate cromatica, ergonomic, cu diametru exterior redus, imersibilitate totala, manipulare facila, posedand un sistem informatizat de stocare si utilizare a datelor si imaginilor. Se preconizeaza dezvoltarea video-endoscopiei electronice printr-un video-endoscop asistat de un ordinator, permitand o analiza automatizata a imaginilor, cu ajutorul unei banci de date. Endoscoapele fine, anestezia vigila, dupa dorinta, au

transformat endoscopia intr-un examen care devine primordial in explorarea digestiva, ameliorandu-se totodata si valoarea terapeutica a endoscopiei (pe langa polipectomia simpla, hemostaza, extragerea clasica a calculilor coledocieni, au aparut tehnici care permit inserarea unor proteze in caile biliare, pancreas sau esofag si chiar posibilitatea de drenaj intern al unui pseudochist pancreatic).

1. Endoscopia esofagiana

Permite vizualizarea directa a tumorilor, efectuarea biopsiei din mai multe zone ale leziunii, dilatatii esofagiene, sclerozarea varicelor esofagiene, inainte si dupa paracenteza la pacientii cirotici cu ascita, extragerea corpilor straini si tratamentul tumorilor esofagiene benigne sau maligne, a leziunilor infectioase sau caustice, inregistrarea pH-ului esofagian, tratamentul paliativ al stenozelor esofagiene prin proteze.

2. Endoscopia gastrica

Endoscopia gastrica a permis aprecierea topografiei, morfologiei si biopsiei leziunilor mucoasei gastrice, ceea ce a dus la posibilitatea unor clasificari histologice a gastritelor cronice, la stabilirea rolului patogen a lui HELICOBACTER PILORI (fostul Campilobacter Pilori) in gastrite, a refluxului biliar in patologia gastrica, la identificarea gastritei limfocitare (1985), a eroziunilor si nodulilor antrali (1983) ca entitate distincta, a gastritei granulomatoase, la studiul gastropatiilor dupa medicamentele antiinflamatorii, la confirmarea diagnosticului evolutiei morfologice si

supravegherea tratamentului in ulcerul gastric, a diagnosticului sau diferential, la clasificarea endoscopica a cancerului gastric (cancer vegetant- tip I, tip II- cu trei subtipuri, tip III- cancerul excavat), la studiul hemoragiilor digestive superioare si tratamentul acestora (aici putem enumera ca metode de hemostaza prin endoscopie: fotocoagularea prin laserul cu argon sau laserul Nd Yag, electrocoagularea monopolara, bipolara sau multipolara- BICAP, sonda calda (HEATER-PROBE), aplicarea la nivelul leziunii hemoragice a unei sonde cu temperatura de 200-250 grade, scleroterapia cu polidocanol 1% sau etanol 98%, solutii saline hipertone cu adrenalina), la tratamentul paliativ din cancerele depasite sau tratamentul endoscopic in stadiile precoce de neoplasm gastric, la tratamentul unor tulburari ale motricitatii digestive.

3. Duodenoscopia

Depaseste valoarea examenului radiologic in explorarea intregului lumen duodenal si a tumorilor postbulbare.

4. Colangiopancreatografia retrograda

Gratie endoscopului, poate aduce informatii in diagnosticul colestazei extrahepatice si al pancreatitei cronice, evidentiind un ampulom, o tumora primitiva de coledoc, un cancer de pancreas, un calcul inclavat in calea biliara principala, compresie extrinseca. Gestul terapeutic de prim rang il constituie sfincterotomia endoscopica.

5. Colonoscopia

Isi gaseste astazi in conditiile noii tehnici endoscopice, indicatii pretioase:

-in prezenta unei hemoragii digestive: se poate evidentia o diverticuloza, un polip, o colita ischemica, un cancer colonic, o colita pseudomembranoasa sau ulceratii ano-rectale;

-intr-o ocluzie prezumtiv joasa, volvulusul sigmoidian poate fi vizualizat colonoscopic;

-la pacientii recent operati pe intestinul subtire sau pe colon, in prezenta unor rectoragii, absentei tranzitului sau a prezentei diareei, se poate face colonoscopia atat in scop de diagnostic cat si terapeutic;

-in diagnosticul diareelor cronice rebele la tratament, putand evidentia leziuni endoscopice tipice infectiei cu mycobacterii, in infectiile oportuniste din cursul SIDA.

6. Recto-sigmoido-scopia

Completeaza explorarea rectosigmoidiana, oferind date asupra mucoasei rectale, a caracteristicilor endo-lumenale, precum si posibilitatea precizarii structurii histologice si tumorale prin endo-biopsie.

Rectoscopul pe care il gasim in serviciile de chirurgie, este compus din tuburi metalice de 35cm, 15cm, 12 cm, cu un diametru de 2cm, cu un mandren prevazut cu capatul rotunjit, pentru a patrunde cu usurinta in rect si cu un sistem de iluminare.

Cu o clisma facuta cu 2-4 ore inainte de rectoscopie si eventual alta inainte cu 24 ore, pacientul este asezat in pozitie genu-pectorala. Rectoscopul incarcat cu mandrenul este introdus in canalul anal, cu blandete aproape orizontal, pe o lungime de 4-5cm, apoi in timp ce pacientul este pus sa respire adanc, rectoscopul este redresat incet in sus inca 4-5cm.

Mandrenul este scos si se monteaza sistemul de iluminare. Tubul rectoscopului este impins, la vedere, in sus si inapoi.

Pliurile mucoasei se indeparteaza prin insuflare de aer. Ampula rectala poate fi explorata in intregime, gradatia 12 de pe tija rectoscopului aratand depasirea ampulei rectale. Mucoasa rectala apare roz, ceva mai palida in dreptul canalului anal. La nivelul sfincterului striat, lumenul este rotund, cu striuri radiare. Ampula rectala prezinta pliuri transversale. La 12-14 cm de anus se afla valvula rectosigmoidiana (KOHLRAUSH). Sigmoidul prezinta pliuri mai mici.

Cu pensele rectoscopului se poate realiza biopsia formatiunilor tumorale sau a leziunilor evidentiate.

7. Anuscopia

Reprezinta vizualizarea canalului anal si a portiunii rectale cu ajutorul anuscopului BEN-SAUDE. Acesta este alcatuit dintr-un tub metalic tronconic, cu diametrul de 2,5cm. In interiorul tubului se introduce un mandren cu capatul terminal hemisferic, adaptat perfect la cilindrul, avand rol protector.

Tehnica: anuscopul lubrifiat se introduce cu blandete, dar prin miscari ferme, cu mandrenul atasat pana la maner. Se retrage mandrenul iar sursa de lumina se ataseaza la anuscop. Inclinand partea terminala a anuscopului in sus, se poate vedea mucoasa din jurul rectului si daca pacientul este bine pozitionat, sa se vada primele valvule HOUSTON. Instrumentul este retras milimetru cu milimetru, deplasand printr-o miscare de luxare, fiecare segment al mucoasei ampulei rectale, canalului anal si zonei pectinee, cerand pacientului sa faca in acest timp, daca este cazul, un efort de defecatie. Singur, acest examen permite aprecierea volumului hemoroizilor neexteriorizati, precizarea gradului unei anite hemoroidale. In anumite cazuri, se poate pune in evidenta orificiul intern al unei fistule anale. Este un examen important in diagnosticul cancerului anal, permitand sa se aprecieze extinderea circulara si in inaltime a unei leziuni ulcero-vegetante, careia ii va fi facuta intotdeauna biopsia.

Anuscopia permite, de asemenea, recunoasterea unei fisuri la nivelul comisurilor sau condiloma acuminata a canalului anal, care se acompaniaza frecvent de papiloame perianale.