INTOXICATII CU INSECTICIDE ORGANOFOSFORICE (IOP)
Organofosforicele sunt esteri, amide, derivati simplii ai acidului fosforic sau acidului tiofosforic.
Sunt utilizate ca: - insecticide si vermicide de contact
- actiune sistemica ca insecticide pt plante, nematocide pt sol
- fungicide, ierbicide, raticide
Sunt unele dintre cele mai periculoase chimicale din agricultura. Toxicitatea IOP > IOC.
CLASIFICARE
Dupa modul de actiune anticolinesterazica:
a. IOP cu actiune anticolinesterazica directa
b. -------" ---------- indirecta: devin active numai dupa convertirea in organism, in compusii necunoscuti care actioneaza inhibitor asupra colinesterazei.
Dupa modul si spectrul de actiune:
a. IOP de contact - PARATION
- dimetilPARATION
- MALATION
- PARAOXON
- POTASAN
- EPN
- HETP
- TEPP
b. IOP sistemice (selective abs. de plante si distrug daunatorii lor, dar sunt inactive pt plantele si insectele folositoare.
- DIMEFOX
- MIBAFOX
- DEMETON
- SCHRADAN
Unele IOP cu toxicitate redusa sunt folosite ca antiparazitare la animale (hipodermoza bovina, gastrofiloza cabalinelor, estroza ovinelor, demodecia la caine).
CLORTION
- DIAZINON
- FEMCLORPHOS
- TRICLORFON (Dipterex, Clorofos, Neguvon)
In nomenclatura IOP un preparat avea 5-6 sinonime. Denumirea IOP contine numele intreg sau o parte din clasa chimica a compusului. Denumirea poate contine cuvantul -phosfat sau -phos, - fo.
CAUZELE INTOXICATIEI:
Furaje si plante furajere contaminate
Furaje combinate contaminate in timpul transportului, depozitarii sau in momentul utilizarii
Stropirea accidentala a furajelor sau depozitelor pt IOP
Tratamentul antiparazitar cu compusi sistemici supradozati sau repetarea neadecvata a tratamentului.
Apa de baut contaminata prin clatirea containerelor si a pompelor de stropit cu IOP
Containerele cu IOP refolosite
Accesul animalelor la depozite, deseuri si ambalaje ale IOP.
TOXICOLOGIE:
Lichidele se abs. cu repeziciune pe toate caile, putand sa fie regasite in sange dupa cel putin 30 min.
Calea respiratorie: e cea mai severa, toxicul aungand direct in circulatia sangvina.
Calea transcutanata: e usor de realizat pt. maj. IOP (exceptie Schradan si Malation)
Calea didestiva: f importanta.
Dupa abs, unii compusi isi exercita actinea anticolinesterazica direct, altii sunt descompusi in substante in care ele insele exercita actiune anticolinesterazica, formand "complexul insecticid-colinesteraza" foarte stabil.
In general IOP ajung in tes, unde sunt desfacuti prin diverse mecanisme: hidroliza, odidare, reducere si polimerizare.
Ex: IOP cu act anticolinesterazica directa sunt hidrolizati cu rezultatul de produsi foarte toxici. Parationul e descompus prin oxidare si e convertit in Paraoxon cu act. inhibitorie asupra colinestereazei.
Instabilitatea IOP in tesuturi face ca adesea, detectarea lor toxicologica sa nu reuseasca. Nu se dozeaza IOP din tesuturi.
Excretia IOP si a meabolitilor lor are loc prin: urina, bila, fecale. Nu se elimina prin lapte cu 2 exceptii: - Paration (se poate detecta in lapte an cantitate care poate determina inhibitia colinesterazei eritrocitare la sugari)
- Etrolen: se elimina prin laptele de vaca
Unele cercetarii au dus la concluzia ca unele IOP pot fi depistate in lapte in primele 24h sau 8-10h. Este nerecomandata utilizarea IOP la vacile de lapte si contraindicat de consum a laptelui in primele 10 zile.
Parationul poate traversa placenta, reducand activitatea colinesterazica la fat cu 85%.
DL e mica, indiferent de calea de patrundere a IOP. Toxicitatea nu e identica la toate speciile, iar tineretul e mult mai sensibil.
DL (per os vitel) Paration = 1,5 mg/kg
DL (per os bovina adulta) Paration = 60 mg/kg
Sensibilitatea difera in functie de sex: sunt mai sensibile la Diazinon, Paration, dar rezistente la Schradan, Dimephox. Viteii sunt mai sensibili la IOP, daca in hrana lor adaugam proteine.
Toxicitatea scade daca IOP sunt degradate de soare, ape, baze, ioni metalici.
Toxicitatea creste in timpul depozitarii datorita activarii substantelor. In timpul depozitarii poate avea loc o degradare ce poate conduce la transformarea intr-un produs si mai toxic. Triclorphon (pH 7-8) devine Diclorphos (mai toxic).
MECANISMUL DE ACTIUNE
Actiune anticolinesterazica: blocarea colinesterazei cu care formeaza un complex stabil ceea ce face enzima inutilizabila. Rezultatul e acumularea postsinaptica de acetilcolina ce duce la tulburarea instabilitatii nervoase si transmiterii excitatiilor nervoase prin sindrom de hipercolinergie sau sindrom vagotonic / parasimpaticomimetic.
Reversibilitatea deblocarii enzimatice, reactivarea colinesterazei e dependenta de structura chimica a compusului IOP, in sensul ca atunci cand restul chimic alchil din molecula de ester este reprezentat de un metil, reactivarea este rapida. Daca acest alchil e reprezentat de izopropil, reactivarea nu se produce sau e mult intarziata.
Actiune carcinogena: HETP (hexa-etil-terta-pirofosfat)
Actiune de demielinizare a nervilor periferici sau a unor cordoane medulare
- Mipaphox, TOCP cu efect asemanator hipotiaminozei (se intalneste in intox cu feriga)
Efectul cumulativ e valabil in cazul patrunderii succesive in organism a unor doze mici repetate. (NEGUVON)
TABLOUL CLINIC: sindrom vagotonic/ hipercolinergic
Forma supraacuta prea rapida pt a se interveni
Forma acuta duraza 1-4 zile, animalele pot fi recuperate prin tratament
a. Semne muscarinice
b. Semne nicotinice
c. Semne nervoare ale SNC
a. Semne muscarinice: apar ca urmare a actiunii acetilcolinei asupra fibrelor colinergice postganglionare si ale celulei nervoase autonome.
Semnele parasimpaticomimetice: - anorexie
- epifora
- jetaj
- transpiratie
- diaree
- voma
- mioza
- bradicardie si bradipnee
Zgomotele respiratorii: raluri umede datorita bronhospasmului si hipersecretiei bromsice.
b. Semne nicotinice:
Efectele acetilcolinei asupra fibrelor preganglionare si asupra nervilor somatici:
- tremuraturi musculare (la extremitatea cefalica, apoi se generalizeaza)
tulburari de echilibru
- mers intepenit
- spasme si hipertonicitate
c. Semne nervoare ale SNC: datorita acumulari de acetilcolina la acest nivel
- convulsii si contractii tonicoclonice
- paralizii musculare consecinta blocajului neuromuscular
- depresie si prostratie
- dispnee, cianoza mucoaseloor dat insuf. resp.
Daca animalul supravietuieste, poate sa ramana cu slabiciune musculara, sau cu ataxie si imposibilitatea mentinerii pozitiei patrupodale.
Nu toate animalele manifesta toate semnele. Nu toate IOP produc aceleasi secvente de semne clinice in acelasi timp si nu toate aminalele actioneaza la fel.
La pasari: paralizii ale aripilor si tulurari de locomotie (se confunda cu hipotiaminoza)
b) Forma cronica: rara si foarte dificil de diagnosticat. Pe langa semnele de vagotonie se adauga anemie si slabire progresiva.
In cazul tratamentului in hipoermoza la bovine se inregistraza 2-10% cazuri de imbolnaviri care par a nu fi consecinta folosirii IOP in tratament, ci a faptului ca tratamentul surprinde larvele migratoare de Hipoderma lineatul in canalul vertebral sau in apropierea esofagului. Moartea larvelor determina efecte inflamatorii locale, avand ca rezultat paraplegia sau parapareza, timpanism sau anorexie. Uneori larvele moarte determina reactii alergice cu tulburari generale si edeme angioneurotice.
LEZIUNI: - congestii si edeme
- hemoragii subepicardice, subendocardice, submucoase (intestin, vezica biliara), subseroase
- Mipophox si TOCP: demielinizari ale nervilor periferici si ale unor fascicule medulare
DIAGNOSTIC:
Forma supraacuta: greu, de aceea se cerceteaza continutul GI, care poate prezenta miros de petrol sau aliaceu.
Forma acuta: semne clinice & anamenza. Se poate face bioproba
Diagnostic diferential - alte conditii ce produc vagotonie
- intox cu Veratrum alba (stirigoaie)
- intox cu ciuperci (Amanita muscaria)
- intox cu nicotina
Forma cronica: semne sterse.
Teste de determinare a colinesterazei eritrocitare: La animale exista diferente mari ale cantitatii de colinesteraza. Semnele clinice pot coexista cu cantitati relativ normale de colinesteraza.
Probe cu albastru de bromtimol
Metode chimice de detectare a IOP din continutul digestiv, rinichi
PROGNOSTIC: grav. De la instalarea crampelor musculare sunt sanse mici de supravietuire. Daca supravietuiesc 24-48h este semn de bun augur, exceptie la Paration si Cumaphos.
TRATAMENT:
Antagonizarea acetilcolinei: ATROPINA (combate si semnele muscarinice).
Dozele sunt superioare celor terapeutice. De acea e necesar diagnosticul cert al intoxicatiei pentru a nu intoce intox cu atropina.
Pasari: 0,008 -0,01 mg/kg
Porc: 0,004-0,15 mg/kg
Ovine si caprine: 0,04-0,25 mg/kg
Bovine: 0,15-0,5 mg/kg (50-200 mg/animal), ½ i.v + ½ i.m, repetare la 8-12hpana la disparitia semnelor
Caine: doza trebuie adm cu prudenta (specie sensibila la atropina). Se urmareste tahicardia si midriaza.
Reactivarea colinesterazei: OXIME:
- 2 PAM (produs Bayer)-(saruri de N-metil-aldoxin- 2- piridina): 20-50 mg/kg
- 2 PAM clorit (clorit-aldoxin-2-piridina):
- TMB4: 10-30 mg/kg
TOXOGONIN (opidoxin clorat): 3mg/kg. Formeaza complexe netoxice cu OP si inlatura OP de acetilcolinesteraza, reactivand-o
- iv sol apoasa 10%
- sc dizolvat in 100-250 ml ser fiziologic
Se recomanda asocierea atropinei cu oximele, repetare la 8-12h pana la reducerea definitiva a simptomelor. O doza adm e ineficienta, iar intreruperea tratamentului duce la moarte.
Combaterea simptomelor muscarinic si nicotinic
Prevenirea colapsului si edemului pulmonar
Medicatie nespecifica: - tereapie nespecifica pt colaps: vit + sol. electrolitice
- hemotransfuziaq
- hemoterapie sc/ ip
- indepartarea toxicului de pe piele cu apa si detergenti sau sol 5% bicarbonat de Na
Contraindicate: miorelaxantele, tranchilizantele, adrenalina, purgative uleioase.
PROFILAXIE: - respectare de 2-3 sapt de la aplicarea IOP pe plante si darea lor in consum
- respectarea indicatilor produselor, mai ales cele pt tratament antiparazitar
- adm unei ratii sarace in proteine si bogate in fibroase
- depozitarea IOP in locuri speciale cu pastrarea sub cheie si separat de alimente si furaje
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |