Familia. influente sociale si culturale.

FAMILIA. INFLUENTE SOCIALE SI CULTURALE.

1 TIPURI DE FAMILII. DIMENSIUNEA FAMILIEI. SARCINILE FAMILIEI

Murdock afirma :'Familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproductie. Ea include adulti de ambele sexe ce au unul sau mai multi copii, proprii sau adoptati , pe care ii cresc si ingrijesc.'

O alta definitie a familiei: un grup social care isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude. Este un grup mixt prin drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale.

Dupa O.M.S. familia este o persoana sau un grup de persoane care traiesc impreuna si au legaturi de sange sau adoptiune - grup biosocial.

Mediul familial influenteaza puternic dezvoltarea somatica si sociala a persoanei, aceasta reprezentand si conceptul de sanatate al familiei.

Tipuri de familie:

1. Familie simpla (nucleara) - compusa dintr-o pereche maritala, sot, sotie si copii descendenti de ei, care locuiesc si se gospodaresc impreuna. Reprezinta nucleul tuturor celorlalte structuri familiale.

Familie extinsa (largita, compusa)- cuprinde pe langa nucleul familial, alte rude si generatii, astfel incat alaturi de cuplul conjugal mai pot figura:

- parintii sotului si/sau ai sotiei - familie extinsa pe verticala -

- fratii si surorile unuia din soti cu familiile lor (sot/sotie si copii)- familie extinsa pe orizontala -

- familie extinsa si pe orizontala si pe verticala -

Familia nucleara este considerata familia clasica (traditionala), iar familia extinsa este de tip modern.

Ciclul vietii familiale cuprinde un traseu foarte concret, incepand cu:

1. formarea familiei prin casatorie;

extinderea realizata de nasterea primului copil;

3. extensia completa prin nasterea mai multor copii care induc probleme suplimentare in familie;

4. revenirea familiei la cuplul conjugal singur prin casatoria si plecarea copiilor;

5. stadiul vaduviei - numar mai mare in randul femeilor datorita efectului cumulativ de speranta mai mare de viata la femeie si a diferentei de varsta la casatorie.

Sarcinile familiei sunt:

Statutul care reprezinta pozitia pe care indivizii o ocupa in spatiul social, pozitie insotita de o serie de reguli, drepturi, indatoriri care trebuiesc respectate.

Rolul reprezentat de aspectul dinamic al statutului, adica comportamentul concret.

Semne ale unor relatii familiale nesanatoase:

1. Comportamentul altruistic in familie

Un membru al familiei este altruist cand functia lui de utilitate depinde de bunastarea altui membru al familiei.

Divortialitate, recasatorire si alte alternative nonmaritale;

O cauza majora a ratei divortialitatii o constituie emanciparea economica a femeii care, angajate in munca, are venituri ce ii ofera independenta fata de sot. De asemenea, democratizarea si liberalizarea vietii sociale determina o mare larghete in divort in conditiile ameliorarii legislatiei, reducerea presiunii normelor si obiceiurilor traditionale.

O alta cauza a divortului este violenta in familie si abuzul fata de copii in conditii de saracie, lipsa de putere socio-economica sau de argumente economice si psihologice, scolarizarea sensibil egala a sotilor.

Alternativele nonmaritale (celibatul) - o singura persoana ce opteaza pentru o cariera profesionala in favoarea carierei maritale.

Influentele culturale in procesul de ingrijire

In procesul de ingrijire, un rol important al asistentului medical este acela de a observa comportamente si atitudini ale pacientilor datorate influentelor spirituale.

Sunt necesare cateva intrebari privind obtinerea de informatii referitoare la:

- participarea la serviciul religios;

- citirea cartilor religioase;

- respectarea restrictiilor impuse de religie;

- exprimarea conflictului intre credinta sa si practica medicala;

- solicitarea asistentei spirituale in anumite momente: autoacuzatii, perceperea bolii ca o pedeapsa.

Asistentul medical trebuie sa observe de asemenea ce implicatii au aceste influente religioase asupra ingrijirilor: refuzul asistentei medicale, neacceptarea unor proceduri medicale.

Rolul asistentului medical in sustinerea spirituala a pacientului.

1. Asistentul medical trebuie sa aprecieze importanta credintei pentru fiecare pacient in functie de stadiul sau de dezvoltare. Convingerile religioase influenteaza modul de viata, atitudinea, sentimentele pacientului fata de boala si moarte. Copilul mic nu cunoaste sensul binelui sau raului, deci credinta spirituala; prescolarul pune intrebari despre religie si incepe sa creada intr-o fiinta supranaturala, doreste sa cunoasca semnificatia sarbatorilor; scolarul si adolescentul invata despre religie, urmeaza practici religioase, decide daca urmeaza religia familiei sau se converteste conform convingerilor sale; adultul dedica mult timp practicilor religioase.

Asistentul medical trebuie sa sesizeze si sa clarifice impactul convingerilor religioase asupra ingrijirilor de sanatate: restrictii asupra dietei alimentare, administrarii de medicamente, vaccinurilor, sangelui; refuzul unei interventii chirurgicale, unui transplant, neacceptarea lor in timpul unor sarbatori; descurajarea eforturilor de prelungire a vietii; dorinta de a sta langa pacientul muribund si de a indeplini anumite ritualuri.

3. Asistentul medical trebuie sa identifice persoanele care au nevoie de asistenta spirituala: pacientii singuri, cu putini vizitatori, cei care isi exprima frica, anxietatea, cei care vor fi supusi interventiei chirurgicale, cei care isi schimba viata dupa boala, cei care sunt preocupati de relatia intre religie si sanatate, muribunzii, cei care au manifestari de dependenta in satisfacerea nevoilor, pacientii a caror boala are si implicatii sociale.

4. Asistentul medical trebuie sa permita vizita preotului, sa-i permita citirea cartilor religioase, sa informeze pacientul despre posibilitatea participarii la serviciul religios din cadrul unitatii spitalicesti, sa i se raspunda la intrebari referitoare la practicile religioase, pacientul sa fie ajutat sa-si exprime disconfortul spiritual.

5. Asistentul medical trebuie sa informeze pacientul, in cazul unui conflict intre doctrina religioasa si recomandarile terapeutice, despre necesitatea promovarii sanatatii

Influentele sociale asupra procesului de ingrijire

In societatea actuala viata de familie plina de dragoste, securitate, fericire nu mai constituie o regula.

Procentul casatoriilor care ajung la divort este mai mare cand unul sau ambii parteneri au mai fost casatoriti anterior. Alte riscuri familiale sunt: concubinaj, familii nomade, familii etnice, grupuri etnice minore.

Cauzele disarmoniei maritale sunt multiple: cuplu nepotrivit din punct de vedere emotional /intelectual, cuplu imatur, imposibilitatea de a face fata greutatilor financiare, dependenta de alcool, droguri, implicarea prea mult in profesie, etc.

Exemple de familii in dificultate:

a. Familia cu un singur parinte

Se estimeaza ca 10% din familiile cu copii dependenti, sunt formate dintr-un singur parinte. Aceasta familie rezulta cel mai frecvent din divort (pastrarea familiei de catre celalalt partener/decesul unuia dintre parinti), precum si separarea involuntara (unul din parinti in inchisoare/institutii de sanatate mentala).

Problemele acestui tip de familie sunt:

- financiare - cam 30% din aceste familii au venitul sub limita saraciei.

- locuinta.

b. Familia cu probleme sociale.

Un mare numar de parinti singuri sunt izolati, unii incetand relatiile cu rudele, vecinii, vechii prieteni. .Multe mame necasatorite/divortate au sentimente de culpabilitate si rusine, determinand scaderea calitatii modului in care parintele isi indeplineste obligatiile fata de copii.

c. Alcoolul si familia.

Alcoolul este de departe cel mai frecvent drog de care se face abuz. Aproximativ 3/4 din barbatii trecuti de 18 ani si 1/2 din femeile mature sunt consumatoare de alcool.

1)Alcoolul si sanatatea.

Alcoolul este responsabil de multe decese. Consumul prelungit de alcool poate duce la aparitia unor complicatii fizice, de ex: ciroza hepatica apare dupa 10-15 ani de consum de alcool; in alcoolismul cronic apar si gastrite, ulcere peptice, pancreatite, afectiuni SNC.

2)Alcoolul si comportamentul antisocial.

Exista o stransa corelatie intre abuzul de alcool , violenta si crima.

3)Efectele alcoolismului asupra vietii de familie.

In stadii precare alcoolismul afecteaza atat persoana cat si familia acestuia. Ulterior intervine izolarea de restul societatii (din cauza rusinii si sentimentului de vinovatie), urmeaza apoi dezorganizarea vietii familiale (neglijarea sarcinilor specifice care vor fi preluate de celalalt partener), apare stresul financiar (datorat fie pierderii serviciului fie reducerii capacitatii de castig a alcoolicului).Pot aparea boli acute ca si moartea prematura a celui care intretine familia.

Influentele sociale asupra pacientului in cursul procesului de ingrijire

Conceptul de sine - reprezinta perceptia subiectiva pe care o are persoana despre ea insasi, din punct de vedere fizic, emotional si social. Acest concept se exprima prin cuvinte, comportament, sentimente.

Componentele conceptului de sine sunt:

- identitatea - unicitatea individului obtinuta in timpul fazei de socializare;

- imaginea corporala-imaginea despre propriul corp;

- stima de sine-aprecierea valorii personale;

- performanta rolului-comportamentul prin care o persoana participa la un grup social.

Factorii care afecteaza aceste componente:

- identitatea - probleme sexuale;

- dependenta de alcool si droguri;

- violul;

- agresiunea;

- spitalizarea;

- separarea familiala (divortul);

- imaginea corporala - alterarea functiilor senzoriale si motrice;

- pierderea unui organ sau functii;

- obezitatea;

- prezenta unei cicatrici;

- stima de sine-incapacitatea satisfacerii nevoilor;

- esecuri repetate;

- dependenta de altii;

- neglijenta familiei, prietenilor, colegilor;

- viol, agresiunea ;

- performanta rolului-incapacitatea de a indeplini un rol ;

- izolare sociala fortata ;

- interdictia de a indeplini un rol pentru care persoana a fost pregatita;

Pacientul cu un concept de sine modificat:

- evita conversatia si interactiunea cu altii;

- aspect neingrijit;

- isi gaseste un refugiu in alcool, droguri si fumat excesiv;

- este indecis, nehotarat;

- nu-si poate rezolva problemele;

- isi ascunde unele parti ale corpului;

- isi exprima critici fata de sine si de ceilalti;

- prezinta anxietate, teama, disperare;

- manifesta ostilitate, manie, furie;

- se considera un ratat;

- are impresia ca este neglijat de catre cei din jurul sau;

- isi exprima lipsa de incredere fata de personalul care il ingrijeste;

Interventii din partea asistentului medical:

- sa dea dovada de rabdare, ascultare cu atentie;

- sa-l incurajeze sa-si exprime sentimentele;

- sa stabileasca relatii terapeutice cu pacientul;

- sa manifeste un interes deosebit fata de pacient si o atitudine intelegatoare;

- sa asculte pacientul cu atentie, sa-l respecte, sa abordeze subiecte care il privesc strict pe el;

- sa ajute pacientul in definirea conceptului de sine prin adresarea de intrebari si aflarea modului in care acesta percepe acest concept de sine . Exemple de intrebari: 'Ce talente aveti?', 'Va simtiti apreciat de ceilalti?', etc.

- sa ajute pacientul sa descrie modul cum percepe el raporturile cu altii;

- sa ajute pacientul sa se adapteze la rolul de bolnav. Asistentul medical il va incuraja sa-si priveasca rana si sa utilizeze aparatele auxiliare: baston, carja, cadru.

- sa ajute la mentinerea identitatii pacientului prin permiterea acestuia de a pastra si folosi obiectele si lucrurile personale la care tine mult;

- sa ajute pacientul sa-si gaseasca un concept de sine pozitiv;

- sa practice invatarea de autoingrijiri adaptate pacientului: incurajarea sa afirme 'eu pot'; incitarea lui de a avea initiativa in autoingrijire si readaptare; incurajarea sa-si mentina un aspect fizic placut si ingrijit; sa faca bilantul progreselor sale impreuna cu el; sa aprecieze progresele facute, incurajarea sa-si identifice resursele pentru schimbarea comportamentului (interes pentru activitati sportive, organizatorice); sa nu manifeste dezgust sau repulsie pe fata; sa nu-l judece sau sa-l critice in timpul acordarii ingrijirilor; sa-i respecte intimitatea, sa incurajeze familia sa-i acorde suportul de care are nevoie; sa asigure un climat de liniste si siguranta.

TEORIILE DESPRE STRUCTURA SI

DINAMICA ROLURILOR IN FAMILIE

1. Teoria psihosociala integralista - vede in familie un sistem psihosocial puternic integrat, in care trasaturile de personalitate ale membrilor familiei sunt intr-un feed-back pozitiv.

Teoria comunicarii in familie - utilizata pentru explicarea unor tulburari psihice din familie, conceptul central fiind reprezentat de modelul de comunicare in care individul primeste in familie mesaje cu sens contradictoriu. Aceasta comunicare, resimtita de individ si in special de copii si adolescenti, conduce la stresuri psihice, la depresiuni nervoase si in final, la tendinta de a se sustrage situatiilor presante.

3. Teoria presiunii de retea - sustine idea segregarii rolurilor in familie si anume rolul de sot/sotie este in stransa corelatie cu reteaua sociala extrafamiliala reprezentata de prieteni, vecini, colegi, rude si natura acestei corelatii.

4. Teoria microeconomica a rolurilor din familie - pune un accent deosebit pe importanta aspectelor economice ale familiei (avere, venituri) si incearca sa descrie comportamentele de rol in familie, cu ajutorul acestor variabile economice si socio-demografice (varsta si numarul copiilor, marimea localitatii, numarul anilor de scolarizare al sotilor).

5. Teoria echitatii - se considera casnicia ca o continua negociere de roluri, iar structurarea si dinamica de roluri se face dupa principiul echitatii.