Practica - Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientiilor cu Astm Bronsic

Scoala postliceala FEG

 

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientiilor

cu Astm Bronsic

Cuprins

Introducere

Argumentarea lucrarii

Scurt istoric al afectiunii

Capitolul I

Anatomia si fiziologia aparatului respirator

Caile respiratorii

Plamanii

Capitolul II-Astmul Bronsic

Definitie

Etiologie

Patologie

Clasificare

Tratament

Evolutie si complicatii

Capitolul III-Rolul Asistentei Medicale in ingrijirea pacientului cu astm bronsic

Rol delegat

Rol propriu

Descrierea unei tehnici

Capitolul IV-Studiu de caz

Culegerea de date

Grila de dependenta

Analize

Plan de ingrijire

Epicriza

Caz I

Caz II

Bibliografie

Capitolul I

Anatomia si fiziologia aparatului respirator

Aparatul respirator cuprinde : -caile respiratorii si plamanii.

Caile respiratorii-sunt reprezante de cavitatea nazala,faringe,laringe,trahee si bronhii.

Cavitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii.Septul nazal desparte cavitatea nazala in doua cavitati simetrice,fosele nazale cu directie antero-posterioara deasupra cavitatii bucale. 

Fosele nazale-sunt doua conducte situate inapoi piramidei nazale de la orificiile narinare pana la coane.

Faringele-este un conduct musculo-membranos dispus de la baza craniului pana in dreptul vertebrei C unde se continua cu esofagul.

Laringele-este organ cu dubla functie:conduct aero-vector si organ al fonatiei.Are o formade piramida triunghiulara cu baza in sus .

Baza comnica cu laringo faringele,varful laringelui se continua in jos cu traheea.

Traheea-este un organ sub forma de tub care continua laringele si se intinde de la vertebra cervicala C pana la vertebra toracala T unde se imparte si in cele doua bronhii.Are o lungime de 10-12 cm si un calibru de 1.6 pana la 2 cm. Prezinta un segment cervical si unul toracal.In segmentul cervical vine in raport posrerior cu esofagul ,anterior cu istmul glandei tiroide,cu muschii imfrahioidieni si pielea.lateral vine in raport cu artera carotida comuna,vena jugulara interna,nervul vag si lobii laterali ai glandei tiroide.Portiunea toracica este situata in mediastinul superior.

Bronhiile-la nivelul vertebrei T traheea se imparte in cele doua bronhii principale:dreapta si stanga.Aceste bronhii patrund in plaman prin hil unde se ramifica intrapulmonar formand arborele bronsic.

Bronhia principala patrunzand in plaman prin hil se imparte intrapulmonar la dreapta prin trei bronhii lobare (sup,mij,inf)iar la stanga in doua bronhii lobare(sup si inf).

Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia segmentelor bronhopulmonare,unitati anatomice si patologice ale plamanilor.

Plamanii sunt principalele organe ale respiratiei.

-sunt doi plamanii:stang si drept,situati in cavitatea toracica,fiecare fiind acoperit de o foita numita pleura

-au forma unui jumatati de con

-culoarea lor variaza cu varsta

-greutatea plamanilor este de 700g pentru cel drept si 600g pentru cel stang

-baza plamanilor este concava si vine in raport cu diafragma

-varful plamanului depaseste in sus prima coasta si vine in raport cu organele de la baza gatului.Marginea anterioara ascutita este situata inapoia sternului si acoperita de recesul costo-mediastinal,iar cea posterioara rotunlita este in raport cu coloana vertebrala si extermitatea posterioara a coastelor

Mediastinul-este spatiul cuprins intr fetele mediale ale celor doi plamani acoperiti de pleurele mediastinale.

Aparatul respirator

Respiratia prezinta schimbul de oxigen si dioxid de cabon dintre organism si mediu.Respiratia poate fi inpartita in patru etape:

1.Ventilatia pulmonara-deplasarea aerului in ambele sensuri intre alveolele pulmonare si atmosfera

2.Difuziunea oxigenului si a dioxidului de carbon intr alveolele pulmonare si sange

3.Transportul oxigenului si al dioxidului de carbon prin sange si lichidele organismului catre celule

4.Reglarea respiratiei

Capitolul II

ASTMUL BRONSIC

Astmul bronsic este o afectiune respiratorie inflamatorie cronica,caracterisrica prin crize de dispnee paroxistica expiratorie,cu remisiune spontana,sau terapeutica,survenita pe un teren de hiperreactivitate bronsica innascutadobandita.

Caracteristici ale astmului bronsic

-prezenta unui proces inflamator in caile aeriene

-existenta unei obstructii,posibil complet sau incomplet reversibila

-prezenta unei hiperactivitati a cailor aeriene la diversi stimuli

Astfel, inflamatia cailor aeriene ,prezenta la totii astmaticii,chiar cu forme usoare de boala,este acceptata ca un proces de baza in astm fiind implicata atat in hiperactivitatea,cat si in obstructia respiratorie.

Etiologie

Astmul bronsic este o boala heterogena atat su aspect clinic dar mai ales sub aspectul factorilor etiologici si a mecanismelor patogenice.

Astmul bronsic este o boala in care factorul decansat (trigger)este un allergen,de obicei inhalat,si care produce astm printr-un mechanism imunologic de tip I imediat prin Ig E.Rareori astmul allergic survine printr-un mecanism imunologic II imediat prin Ig G. Adesea acest tip de astm survine la persoanele atopice.Asmul allergic este adesea denumit extrinsic,are un debut precoce in copilarie sau sub 35 de ani si se asociaza cu istoric personal sau familial de boli alergice.

Astmul nonalergic este mai greu de definit sub aspect etiologic si patologic.El cuprinde acele frorme de estm in care baza imunologica lipseste sau are o pondere secundara pe primul plan trecand mecanismele neurogene.Factorii declansatoriai acceselor astmatice sunt variati de infectiile virale ale cailor respiratorii superioare care se gasesc pe primul plan urmate de expunerea la poluanti atmosferici sau profesionali.

Factorii determinantii ai Astmului Bronsic

Hiperactivitatea genetica-elementul comun patogenic al tuturor formelor de astm il reprezinta hiperactivitatea bronsica la o multitudine de stimuli alergici si nonalergici.Aceasta hiperactivitate poate fi definita ca un raspuns bronhoconstrictor important la un numar mare de stimuli nespecifici.

Acesti stimuli pot fi alergeni,produse chimice,efort fizic intens,hiperventilatie,inhalare de aer rece.

Hiperactivitatea bronsica in astm se coreleaza cu inflamatia cailor aeriene.Stimulii care produc reactivitatea bronsica produc si inflamatia cailor aeriene.

Hiperactivitatea bronsica se asociaza cu inflamatia cailor respiratorii si evolueaza in luna.Factorii declansanti ai accesului astmatic,provoaca simptome astmatice numai in conditiile unei hiperactivitati bronsice permanente,dar cu variatii de magnitudine.

Factorul genetic-Astmul are o prevalenta crescuta la rudele pacientiilor atopic sau cand ambii sau unul dintre parinti sunt astmatici.De asemenea controlul nivelelor Ig E se gasesc sub controlul genetic.

Factorii care declanseaza crizele de astm,pot fi unici sau multiplii pentru fiecare bolnav si identificarea lor este esentiala pentru tratamentul bolii.Factorii care declanseaza sau provoaca crizele de astm,sunt diferiti de factorii etiologici care au initiat boala si care adesea raman necunoscuti.

Factorii alergici sunt primii care trebuie investigati la fiecare bolnav,mai ales in cazul persoanelor tinere si in Astm B cu debut recent.Exista o mare diversitate de alergeni,din care majoritatea sunt pneumoalergeni.

Rolul lor poate fi sugerat de istoric,de aparitia acceselor astmatice intr-un mediu ocupational sau domestic bine precizat,de factorii sezonieri,ca si de asocierea crizelor de astm cu rinite sau conjunctivite alergice.Majoritatea alergenilor care provoaca astm se regasesc in praful de camera,polenuri,spori fungici,sau sunt alergene domestice,alimentarea,medicamentoase sau profesionale.

Factorii infectiosi.Relatiile intre infectia acuta de cai respiratorii superioare si astm sunt de observatie clinica curenta.Astmul produs de infectii acute respiratorii este denumit adesea si astm infectios.Infectiile acute de cai respiratorii superioare se regasesc frecvent la baza precipitarii crizelor astmatice,sau chiar a starii de rau astmatic la adulti.La copii,in special la cei sub 5 ani sau cu istoric familial de boli alergice,IACR virale pot declansa primul acces de astm sau daca infectiile sunt repetate.

Factorii ocupationali-Astmul poate fi provocat prin factori profesionali.In astfel de situatii,simptomele incep dupa luni sau ani de activitati profesionale,desfasurate intr-un loc de munca anumit sau intr-un process tehnologic specific.Sunt precizati agentii de origine animala,vegetala sau chimica,implicati in producerea astmului,precum si profesiunile predispuse.

Astmul profesional pate fi indus prin mecanisme alergice si nonalergice.

Alergenele sunt constituite de proteine sau glicoproteine de origine animala sau vegetala.

Astmul profesional trebuie diferentiat de iritabilitatea bronsica nespecifica produsa de factori toxici,pulberi,praf sau substante iritante,care se gasesc la locul de munca.Acesti factori pot agrava i8nsa conditia respiratorie a unei persoane astmatice.

Efortul fizic-poate produce accese de astm

Factorii psihologici-Multi bolnavi astmatici sunt anxiosi,din cauza severitatii crizelor de astm sau au o structura psihica dominata de anxietate.Uneori factorii psihoemotionali pot fi elemente majore in etiologia unui astm intratabil.Factorii psihoemotionali actioneaza,prin intermediul sistemului nervos autonom declansand crizele astmatice.

Patologie

Bronsiile poseda o bogata inervatie vegetativa care,le permite sa-si exercite optional functiunile.Tonicitatea musculaturii netede a bronsiilor este mentinuta de echilibrul dintre tonusul vagal si cel simpaqtic.

Bronhoconstrictia reflexa mediata vagal pare sa rezulte din stimularea receptorilor de iritatie situati in mucoasa cailor respiratorii,in special in trahee,laringe,bronhiile mari,de catre stimuli fizici si chimici cum sunt:praful,fumul,aerul rece

Clasificare

Astmul extrinsic sau exogen alergic implica o bronhoconstrictie care are la baza o reactie alergica bine caracterizata immunologic,cu antigen fata de care bolnavul este sensibilizat specific,prezent in mediul sau ambient(exogen).

Astmul intirisec nu are o etiologie bine definita si nici un mecanism patogenic specific,cunoscut.el este atribuit unui factor cauzal din organism(endogen)

Tratament

Tratamentul astmului cuprinde:

Medicatia de criza:

-Bronhodilatatoare :B2 simpatomimetice

-Salbutamol,Fenoterol,Terbutalina

-Corticosteroizii sistemici: care reduc inflamatia, inhiba secretia de mucus si scad vascozitatea

-H.H.C (hemisucinat de hidrocortizon)

-Anticolinergicele:bronhodilatatoare reprezentand o alternativa pentru cei care nu mai raspund la B2 simpatomimetice

-Bronhospasmolitice:Metilaxtinele

-AminofilinaMiofilina daca dispneea nu a cedat la tratamentul B2 simpatomimetice

Medicatia de control:

-Corticosteroizii inhalatori:-Fluticazona

-Bronhodilatatoare cu actiune prelungita :-Salmeterol

-sau combinatia celor doua in produsul numit Secretide

-Antagonisti de leucotriene

-Metilaxtinele cu eliberare prelungita:-Teoficina

Astmul bronsic poate fi controlat dar nu poate fi vindecat!!!

Evolutie si complicatii

Evolutia astmului este variabila in functie de varsta si de tipul astmului.

In cursul evolutiei astmului,spectrul factorilor declansatori devine tot mai larg datorita faptului ca pragul de excitabilitate bronsica scade.

Agravarea astmului se realizeaza prin repetitia frecventa a acceselor,pe plan functional sindromul obstructiv tinde sa devina pemanent,volumul rezidual creste,hipoxia moderata este fregventa.

Evolutia progresiva poate conduce la:dispnee zilnica,incapacitate de munca,stari de rau astmatice,obstructie bronsica permanenta.

Complicatiile care apar sunt reprezentate de:infectii bacteriene,bronsite acute,pneumoniiMortabilitatea datorita astmului este redusa.Cauzele de deces sunt variate.In astmul infectios moartea se produce prin asfixie.In astmul alergic sau atopic,cazuri letale prin soc anafilactic medicamentos,intepaturi de in secte sunt tot mai rare.

Capitolul III

Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului

cu Astm Bronsic

Rol propriu

-asigurarea conditiilor de mediu

-supravegherea indeaproape a pacientiilor

-monitorizarea functiilor vitale si notarea valorilor acestora in Foaia de Temperatura

-asigurarea unui regim alimentar in perioada de evolutie a bolii

-asigurarea hidratarii pacientului

-incurajarea pacientului si sustinerea psihica a acestora

-asigurarea confortului psihic

-educarea pacientului in vederea evitarii crizelor de astm bronsic

Rol delegat

-insotirea pacientului la examenele paraclinice(spirometrie,erixtoracic,spirografie,EKG)

-va avea grija de modul de transport al bolnavior

-recoltarea de produse biologice(sange,sputain vedere examenul de laborator)

-administarea medicamentelor prescrise de medic

Descrierea unei tehnici

Punctia Venoasa-este o manopera elementara de creere a unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.

Scop-recoltare de sange

-administrarea de medicamente sau solutii perfuzabile

Locurile de punctievena cefalica

-vena mediana

-venele de pe fata dorsala a mainii

-venele femurale

Materiale nacesare:sterile si nesterile

tampoane sterile cu alcool sanitar

garou

ac de punctie si seringi

cateter sau branula

manusi chirugicale,tampoane,pense

recipiente de recoltare

tavita renala

Pregatirea psihica pacientului

-explicarea necesitatii tehnicii

-asigurarea unei ambiante placut

-linistirea pacientului

Pregatirea fizica a pacientului

-pozitionarea pacientului in decubit dorsal

-asistenta imbraca manusile sterile

-se aplica garoul aproape de locul punctiei

-se identifica vena ce urmeaza a fi punctionata

-se dezinfecteaza zona care urmeaza a fi punctionata

Tehnica-este nevoie de o asistenta

-imbraca manusile sterile

-se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cmsub locul punctiei

-se fixeaza seringa,gradatiile fiind in sus,acul atasat cu bizoul in sus

-se patrunde cu acul (unghi de 30 grade)

-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa

-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase

-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a pumnului

-se alica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul

Capitolul IV

Studiu de caz

Diagnostic:Astm bronsic persistent usor

Culegerea datelor

JUD BV  Data internarii/ora 08:30/ 26.01.2009

LOC BV  Data externarii/ora 12:30/29.01.2009

Spitalul CFR

Nume:M Prenume:D

Varsta:56 ani

Sex:F

Cetatenie:Romana

Domiciliu:Brasov

Ocupatia:Pensionar

Alergii:polen,frig

Manifestarii de dependenta:dispnee paroxistica insotita de wheezing,tuse productive,astenie,febrilitate,greturi,varsaturi,cefalee.

Epicriza

Pacienta M D in varsta de 56 ani,s-a internat de urgenta pe data de 26.01.2009 cu urmatoarele manifestari de dependenta:dispnee paroxistica insotita de weezing,tuse productiva,astenie,febrilitate,grturi,cefalee.

In urma examenelor clinice si paraclinice s-a stabilit diagnosticul: ASTM BRONSIC PERSISTENT USOR SPRE MEDIU.

Pentru problemele de dependenta pe care pacienta le prezinta s-au stabilit obiectivele de ingrijire si interventiile necesare de urgenta.

In urma interventiilor cu rol propriu si delegat pacienta se externeaza prezentand o stare generala buna cu urmatoarele recomandari:

-sa respecte regimul igieno-dietetic recomandat de medic

-sa evite mediul poluat,frigul,praful,umezeala

-sa urmeze tratamentul prescris de catre medic,si va fi monitorizata prin medicul de familie

-se va prezenta la control in policlinica dupa 7 zile

Studiu de caz

Diagnostic:Astm bronsic alergic persistent moderat

Culegera datelor

JUD BV  Data inernarii/ora:07.02.09/07:20

LOC BV Data externarii/ora:09.02.09/12:45

Spitalul CFR

Nume:B Prenume:A

Varsta:45

Sex:M

Cetatenie:Romana

Domiciliu:Brasov

Ocupatie:salariat

Manifestarii de dependenta:dispnee,wheezing,tuse seaca si uscata,greata,cefalee,anxietate

Epicriza

Pacientul B A in varsta de 45 ani,s-a intrnat de urgent ape data de 07.02.09 cu urmatoarele manifetari de dependenta:dispnee,wheezing,tuse seaca si uscata,greata,cefalee,anxietate.

In urma examenelor clinice si paraclinice s-a stabilit diagnosticul de:ASTM BRONSIC ALERGIC PERSISTENT MODERAT.

Pentru problemele de dependenta pe care pacientul le prezinta s-au stabilit obiectivele de ingrijire necesare de urgenta.

In urma interventiilor cu rol propriu si delegat pacientul se externeaza prezentand o stare generala buna cu urmatoarele recomandari:

-sa urmeze tratamentul prescris de catre medic

-la nevoie se administreaza analgezice pentru calmarea durerii

-sa evite alergenii recunoscuti

-sa nu mai fumeze

-sa evite frigul,praful,umezeala

-se va prezenta la control in policlinica dupa 7 zile

Bibliografie

Corneliu Borundel-Manual de medicina interna pentru cadre medii.Editia ALL Bucuresti.1996

C.Mozes -II Ed Medicala 1979

Liliana Rogozea-Ed Romprint 2002

Lucretia Titirca-Manual de ingrijiri acordate pacientiilor de catre asistentii medicali.Ed Viata Medicala Romaneasca Buc 2006