Glandele suprarenale

Glandele suprarenale

Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor.

Ele sunt alcatuite din doua zone distincte:

-O zona periferica, galbuie, dura numita cortex suprarenal sau cortico suprarenala.

-O zona centrala roscata, foarte vascularizata numita medulo-suprarenala.

1. Cortico suprarenala.

Secreta substante indispensabile vietii, numite hormoni suprarenali. Acestia pot fi grupati in trei categorii:

a)     Glucocorticoizi- cortisol si corticosteron

b)     Mineralcorticoizi- aldosteronul.

c)     Androgeni suprarenali-care sunt secretati de gonade (testicule si ovare).

Cortisolul si alti hormoni glucocorticoizi au un rol foarte important in reglarea functiilor organismului.

Asupra metabolismului glucidic, cortisolul are actiune hiperglicemianta si favorizeaza rezerva de glucoza sub forma de glicogen in ficat. Secretia de cortisol variaza in cursul zilei: este ciclu nictemeral. El este minim intre orele 3-5 dimineata, cand organismul este foarte vulnerabil.

Asupra metabolismului protidic, favorizeaza in doze crescute catabolismul proteic (distrugerea proteinelor cu formarea de acizi aminati) si antreneaza un bilant al azotului negativ (cresterea creatininei in urina).

Asupra lipidelor se pare ca provoaca redistribuirea grasimilor.

Aldosteronul- provoaca retentia de sodiu de catre organism si pierderea urinara de potasiu (el este un mineralocorticoid). Joaca un rol important in echilibrul acido-bazic. Actioneaza in principal asupra rinichiului. Un numar de androgeni sunt secretati in acelasi timp de cortico-suprarenala si de gonade. Este cazul androstenedionului si DHA. Altii sunt secretati doar de cortico-suprarenala, cum ar fi: S-DHA si 11-beta-androstenedion. Testosteronul este secretat in principal de testicule. In acelasi timp hormonii suprarenali se transforma apoi in testosteron iar o hiperplazie a suprarenalei se traduce prin semne de hiperandrogenie.

B. Medulo-suprarenala.

Este formata din celule numite "cromatine" care secreta catecolamine (adrenalina si noradrenalina).

Adrenalina- actioneaza prin cresterea debitului cardiac si a presiunii sistolice. Are un efect dilatator asupra vaselor ficatului si creierului.

Adrenalina are doua origini in organism. Pe de o parte este un hormon secretat de medulo-suprarenala (catecolamina) si pe de alta parte un mediator chimic care actioneaza asupra terminatiilor nervoase ale sistemului simpatic.

Adrenalina este un simpatomimetic, adica actiunea sa reproduce efectele excitatiei sistemului nervos simpatic (adrenergic). Ea stimuleaza receptorii alfa si beta. Rolul sau consta in apararea organismului contra agresiunilor.

Stimularea suprarenalei de catre hipofiza provoaca secretia rapida de adrenalina, care accelereaza inima, contracta vasele din rinichi, piele, mucoase, creste tensiunea arteriala si intestinala.

Noradrenalina- are actiune constrictiva asupra vaselor periferice si o actiune dilatatoare asupra coronarelor. Inhiba musculatura striata a tubului digestiv, bronhiile si vezicii.

Boli.

Bolile cortico-suprarenalei.

Acestea pot fi cauzate de hipofunctie sau hiperfunctie.

a)     Bolile cauzate de hipofunctie sunt:

-Insuficienta suprarenala lenta (boala Addison).

-Insuficienta suprarenala acuta.

b)     Bolile cauzate de hiperfunctie sunt:

-Maladia Cushing.

-Sindrom de hipercorticism.

Bolile medulo-suprarenalei.

Feocromocitom.

Manifestati surmenaj de sorginte suprarenala.

Simptome- o mica senzatie de enervare, tendinta de a prelua vre-un virus, usoare ameteli atunci cand va ridicati, tendinta de a evita situatiile stresante, depresii, nevoia de a manca frecvent pentru indepartarea senzatiei de tremurat si goliciune, alergii cronice. Oamenii care sufera de oboseala renala, pur si simplu nu se pot trezi dimineata. Ei sunt gata de orice noaptea, tipic bufnitei spune Steelsmith.

Cauze: stresul acut poate face ca glandele suprarenale sa produca un exces de hormoni ai stresului. Daca starea de stres continua prea mult, glandele suprarenale pot deveni extrem de obosite, incat nu mi produc deloc hormoni ca si o masina care ramane fara ga.

Remedii naturiste recomandate:

Consumati mai multa vitamina B. Vitamina B5 se gaseste in cereale integrale, broccoli, conopida, cartofi dulci, rosii si somon si ea este esentiala pentru functionarea glandei suprarenale. Steelsmith recomanda 500mg pe zi si consumarea a 100-150 mg de vitamina B6 pe zi, in plus fata de doza zilnica de vitamine.

Consumati de asemenea vitamina C, o alta componenta cheie pentru producerea hormonilor suprarenali. Steelsmith recomanda 1000 mg de 2 ori pe zi.

Supuneti-va poftei pentru alimente sarate. In mod surprinzator, consumul ridicat de sare poate ajuta la calmarea schimburilor glandei suprarenale.

Incercati lemnul dulce (Glicyrriza glabra). Extractul de lemn dulce, sub forma lichida sau capsule, creste capacitatea corpului de a utiliza cortizonul, unul dintre principalii hormoni suprarenali. Lemnul dulce poate cauza o presiune ridicata a nivelului sangelui, asa ca este bine sa consultati un medic.