INTOXICATIA CU PLANTE TOXICE
CE CONTIN ALCALOIZI
Sau poate gasi sub alte denumiri ca:
ATROPA BELLADONA
CIREASA LUPULUI
IARBA CODRULUI
MATRACIUNE
NADRAGULA
Planta ierbacee, in padurile umbroase pe malurile raurilor. Are un miros slab neplacut. Fructele au gust dulceag la inceput, apoi amar. Este una din plantele cele mai toxice de la noi din tara. Carl Liemne a numit-o pornind de la cuvantul Atropos, una din cele 3 ursitoare si anume cea care taie firul vietii. Complexul toxic e format din mai multi alcaloizi:
Alcaloidul principal este hiosciamina, 98% si e un ester al acidului tropic cu atropina, deci e un aminoalcool. Prin modificarea compozitiei structurale, in urma uscarii plantei, hiosciamina trece in izomerul ei- atropina.
Nici o forma de conservare nu distruge toxicul, doar scade relativ, insa foarte greu. Toate partile plantei sunt toxice, mai ales radacinile. Fructele ei se confunda usor cu fructele de afine, chiar visine sau cirese. Sensibilitatea la acest toxic o prezinta toate speciile. La cal intoxicatia se declanseaza la consumul a 120-180 g , la bovine la 60-90 g radacini, capra la 170 g.
Ca mod de actiune, toxicul actioneaza ca excitant al SNC, blocand receptorii parasimpatici ceea ce determina paralizia pneumogastricului, deci rezulta ca are proprietati anticolinergice. Acest fapt determina un semn caracteristic: MIDRIAZA.
Simptomatologia in cazul cabalinelor :
-primele semne apar la 3-5 ore de la ingestie
-urmeaza refuzul hranei
-uscarea mucoaselor mai ales cea bucala
-midriaza la maxim
-lipsa acomodarii la lumina
-convulsii
-creste frecventa pulsului si respiratiei
-colici
-absenta peristaltismului intestinal si constipatie cu eliminare de crotine mici uscate
-exoftalmie si dureri intraglobulare ale ochilor
Aceste semne cu timpul pot disparea sau pot duce la depresiune corticala : pareze, paralizii, imobilitate, stare din care cu greu isi mai revine. Moartea este rezultatul inhibarii centrului bulbar respirator.
La rumegatoarele mari avem aceeasi simptomatologie, dar cu o evolutie mai rapida plus timpanism si accese rabiforme.
La oi si capre avem doar midriaza.
Pasarile ingera mai ales fructe sau seminte si apar doar semne nervoase.
DIAGNOSTICUL : se apreciaza usor stiind flora pasunii sau la examinarea botanica a furajului. Prognosticul este rezervat : ori vindecare ori deces.
TRATAMENT : indepartarea furajului, evacuarea continutului gastrointestinal prin administrarea de vomitive, spalaturi gastrice, purgative, clisme. Administrarea antagonistilor atropinei : pilocarpina, ezerina, arecolina si rezolvarea semnelor nervoase.
2.LAUR
Fam. SOLANACEAE
DATURA STRAMONIUM
CIUMAFAIE
CIUMA FATEI
MARUL PORCULUI
TURBARE
BOLANDARITA
Planta ierbacee, creste pe locurile necultivate, planta cu miros si gust neplacut. Toate partile sunt bogate in alcaloizi. Contine 3 alcaloizi:
Hioscina e sintetizata in primul stadiu de vegetatie. Cantitatea cea mai mare de alcaloizi se gaseste in seminte. Plantele tinere sunt de 2 ori mai toxice. Intoxicatia apare mai frecvent la cai si rumegatoare, mai ales in timpul furajarii la grajd. Capra e rezistenta consumand cu placere mai ales fructul, dar laptele e toxic.
Simptomatologia cailor :
-midriaza
-greutate in acomodare vizuala "mers fricos"
-agitatie, apoi somnolenta
-tremuraturi musculare
-coprostaza
-usarea mucoasei bucale
-puls 200, aritmie cardiaca
Simtomatologia rumegatoarelor :
-aceeasi simptomatologie plus convulsii
-paralizii
-balonare.
DIAGNOSTICUL : usor de precizat pt ca planta se recunoaste usor in furaj; in cazul semintelor prezente in gozuri se recomanda determinarea chimica a alcaloizilor.
TRATAMENT : indepartam furajul, imbunatatim activitatea cardiaca : cofeina, camfor, alcool; stabilirea motilitatii gastrointestinale administrand si antidoturile atropinei; evacuarea gazelor de fermentatie prin punctia rumenului, tanin 5%.; purgative, clisme, combatere stari convulsive prin clisme cu clorhidrat.
3.MASELARITA
HYOSCIAMUS NIGER SAU ALBUS
Fam. SOLANACEAE
NEBUNARITA
PORCARITA
"SUNATOARE"
Planta ierbacee, creste oriunde, toxica si verde si uscata, contine :
Acestea actioneaza asupra SNC, cea mai toxica este hioscina, doza pt om e de doar 2 mg. Are gust amar, miros neplacut. Intoxicatia apare cand se administreaza sub forma de fan, iarba cosita si tocata, siloz, seminte. Intoxicatia apare mai ales la tineret, la animalele cu gust pervertit.
Simtomatologia cailor:
-midriaza, contractia muschilor masticatori si cervicali ca urmare a actiunii hioscinei asupra centrilor motori
-dispnee cu raluri, disfagie, sete
-convulsii puternice urmate de paralizie
-sialoree
Semnele pot disparea sau intervine moartea in maxim 2 ore.
Simtomatologia rumegatoarelor :
-timpanism
-respiratie convulsiva cu raluri
-sialoree
-diaree
-paralizie generala
La porc, caine si pisica apare voma, midriaza, halucinatia plus restul semnelor.
TRATAMENTUL :identic ca la intoxicatia cu Laur, plus combaterea sialoreei si a diareei.
4.STIRIGOIA
VERATUM ALBUM SAU NIGRUM
Fam. LILIACEAE
STEREGOAIE
Planta ierbacee, tulpina robusta, frunze paroase pe dos. Creste pe terenuri umede in regiunile de munte. VERATUM NIGRUM este lipsita de peri pe frunze. Contine alcaloizi grupati in 3 categorii :
Nu contin alcaloidul veratina. Toate plantele sunt toxine, dar cei mai toxici sunt lastarii tineri. Prin uscare ramane toxica.
DT per os pt radacina :
100 g pt bovine
0,6 g pt caine
1 g/kg pt cal
DT per os pt lastarii tineri :
400-800 g pt animalele mari
50-80 g tineret.
In mod normal animalele nu consuma planta pt ca are un gust iute. Exista insa regiuni in care planta pare a nu fi toxica : Oltenia. Porcii se pot intoxica cu rizomi prin ramat. Tineretul, chiar si bobocii, se poate intoxic mai ales primavara prin consumul de lastari tineri.
Ca mod de actiune : iritant puternic al pielii si mucoaselor, excitant al SNC initial, apoi anesteziant.
Simtomatologia cailor :
-neliniste, excitatie, midriaza
-hipoestezie, tremuraturi
-salivatie, colici, diaree
-poliurie, mucoase anemiate
-miscari dezordonate
-transpiratie si tremuraturi
Simtomatologia rumegatoarelor :
In plus doar gemete si eructatii.
La porc si caine discutam in plus de voma.
TRATAMENT: combaterea tulburarilor digestive prin administrarea de tanin, mucilagii si grasimi, combaterea tulburarilor nervoase prin administrarea de calmante sau excitante, imbunatatirea activitatii cardiace prin administrarea de cardiotonice/excitante, excitarea centrului respirator, impaturiri si frictiuni ale corpului.
5. CONIUM MACULATA
CUCUTA
Fam. UMBELIFAREA
BRICINIS
DUDAE
Planta erbacee, creste la ses si deal, se confunda usor cu alte 2 plante : anasonul si patrunjelul. Planta verde si cea uscata au un miros gretos, din fericire. Principalul principiu toxic continut este coniina: C 9 H18 N. Este un alcaloid uleios cu miros particular, hexahidropropil piridina provine dintr-un AA esential, in planta uscata apare in proportiile : 0,05% radacina si tulpina, 0,2% frunze, 0,3 % flori , 3,5% fructe.
Coniina se mai numeste si cicutoxina. Denumirea
vine de la "cicuta virosa" care este
Toxicitatea se mentine sub orice forma.
Simtomatologie
-cabaline: semnele apar la 20-30 minute de la consum, evolueaza 5-6 ore, intervenind in final fie moartea fie vindecarea spontana. Clinic : hipersalivatie, midriaza, tremuraturi generalizate, cascaturi frecvente, convulsii intermitente ale grupelor musc faciale si cervicale, la cantitati mari se constata si transpiratii abundente, convulsii ale trenului posterior care apoi se generalizeaza, tendinta spre apnee, bradipnee, moartea prin asfixie.
-rumegatoare: la fel, in plus contractura generalizata cu intepenirea gatului si picioarelor, timpanism, avort; mortea este fulgeratoare.
-pasari: lasa impresia ca sunt moarte, dar isi pot reveni brusc; sau mor.
Leziuni: balonarea cadavrului, gastroenterita hemoragica, hemoragii subendocardice. Histologic neuronii sunt mult mariti in volum.
DIAGNOSTICUL : pe baza cunoasterii florii pasunii, pe evolutia scurte a bolii, pe baza simptomatologiei, pe baza mirosului aerului expirat al urinii si al continutului gastric, miros de urina de soarece considerat caracteristic.
TRATAMENT: indepartarea furajului suspect, evacuarea continutului gastrointestinal prin lavaj gastric si clisme sau administrare de purgative, adm de substante adsorbante si de solutii taninate 2%, care de regula neutralizeaza in buna parte alcaloizii; cardioexcitante si tonice generale :stricnina, alcool camforat, cardiazol, cafeina. La animale mari cu bune rezultate carbonatul de amoniu per os 60g in 4-5 litri apa.
6. COLCHICUM AUTUMNALE
BRANDUSA DE TOAMNA
CEAPA CIORII
RUSCEA DE POIANA
BRANDUSA MORTILOR
BRANDUSEI
BALURA
GHICITORI
Planta mica, erbacee, creste la deal si munte. Florile sunt roz-violete, apar toamna in sept-oct. Iar fructul si frunzele apar primavara. Este considerata cea mai toxica planta din Romania. Principiul toxic se numeste colchicina C 22 H 25 N 6. Colchicina are gust amar, se gaseste mai ales in bulbi si in seminte, s-a folosit in tratamentul crizelor de guta, cu rol antiinflamator. Mai contine acid malic si colchiceina. C35 H 22 N 11.
Actiunea : excita musculatura intestinala, provoaca insuficienta circulatorie periferica de origine cardiogena, uneori provoaca CID, tulbura metabolismul apei, aplazie medulara, produce alopecie constanta si reversibila si pigmentarea pielii, are actiune iritativa asupra tesuturilor paralizand terminatiile neurosenzitive, este puternic toxic capilar determinad tulburari lezionale si functionale in toate organele, factori de dezechilibru in procesul de mitoza oprind diviziunea, determinand degenerscenta picnotica a nucleilor.
DL este 1mg/kg, la 0,25mg/kg are efect purgativ.
Sensibilitate : pe primul loc bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele.
Intoxicatia apare la pasune sau prin consumul de fan
Semnele clinice: ptialism abundent, disfagie, colici, diaree rebela, cu fecale negre verzui, sau cu sange, timpanism (digestive); poliurie si hematurie ; tahipnee apoi bradipnee cu miscari respiratorii sacadate (resp); stare depresiva cu abatere, hipoestezie, diminuarea reflexelor, vaccilari ale trenului posterior (trecere de pe un picior pe altul). Moartea se produce in urma paraliziei centrilor bulbari, 40% la cabaline si 50% porcine. Se poate spune ca animalul merge spre vindecare abia dupa 2 sapt de la consum, deoarece alcaloizii se absorb si se elimina incet, precum si se acumuleaza in cazul ingerarii zilnice de cantitati mici, timp indelungat.
Leziuni: gastroenterita hemoragica, fie congestiva, fie ulcerativa mai ales in portiunea terminala a intestinului gros, fecalele fiind cu strii de sange., leziuni renale (nefrite).
Diagnosticul: control botanic al furajelor, semne clinice, evidentierea colchicinei din sange, lapte sau continut gastrointestinal.
Tratamentul: este asemanator ca la celelelalte plante, plus tanin, administrarea serurilor cu electroliti 40 ml/kg. Nu se administreaza purgative saline.
7.OMAGUL
ACONITUM TAURICUM
ACONITUM PANICULATUM
ACONITUM VULPARIA
.ACONITUM LANSHIATHUM
MARUL LUPULUI
IARBA REA
IARBA BUBII
TOAIE
Fam. Ranunculaceae
Creste pe pasuni, in fanete, gradini, locuri umbroase si umede, mai ales la deal si munte. Contine: aconitina C34 H47 O 11. apare in radacini, tuberculi si seminte; cea mai mare toxicitate o are in timpul infloririi. Altii : aconina, benzoil aconin, napelina, neopelina tot alcaloizi; mai contine acidul aconitilic si enzima aconitaza.
Actiune: iritant local, paralizant fulgerator al SNC si a centrilor bulbari ai cordului si pulmonului. DL este la caine de 5g de radacina, la cal 300-400 g per animal.
Simtomatologie: la cabaline apar la 2-3 ore de la ingestie prin salivatie, scrasniri din dinti, contractii si convulsii pe grupe musc, anemia mucoaselor aparente, poliurie; apoi depresiune nervoasa, paralizia care poate fi generala. La taurine debutul e brusc, apar gemete, nu se mai ridica, midriaza, poliurie. La ovine behait continuu si jalnic, privire fixa si infricaosata, mers greoi teapan, moartea in cateva ore.
Diagnosticul: pe baza examenului continutului stomacal pt a gasi resturi de planta. Diferential fata de TAXUS, de SORGHUM, de ATROPA BELLADONA, cu stricnina, cu GLICERYA.
Tratamentul: provocarea vomei, spalaturi gastrice, purgative, carbune medicinal, mucilagii, tanin, cloralhidrat per os, analeptice, masaje.
8. EQUISETUM ARVENSE
EQUISETUM PALUSTRE
COADA CALULUI
BARBA URSULUI
COADA MANZULUI
BRADISOR
BODARA
IARBA DE COSITOR
Toate speciile cresc langa mlastini, locuri nisipoase, paduri umbroase, la ses, deal si munte. E toxica si verde si uscata. Principiul toxic este equisetina sau la Palustre se numeste palestrina. Mai contine si acid aconitic, acid salicilic, tiaminaza determinand deficienta vit B1. Sensibil calul, apoi taurinele si porcii ultimii.
Simptomatologie: la cabaline semnele clinice sunt particulare, apar la cateva zile sau la cateva luni si primele semne sunt de dezechilibru senzorial, adica animalul tresare la cele mai mici zgomote, la lumina puternica, devine retiv, iar cand sta pe loc nu se observa nici un semn de boala, dar cand este scos din grajd face pasi mici si nesiguri. Mentine picioarele departate, nu are echilibru. Animalul nu prefera sa se culce intrucat are dureri mari in momentul flexarii membrelor. Se constata manifestari rabiforme, la intoarceri bruste calul cade in pozitia cainelui sezand. Dupa cateva zile se constata paralizia trenului posterior, apoi diaree, icter, urina cafenie. Apar accese convulsive urmate de moarte.
La rumegatoare in plus este hematuria, fecalele sunt negre si diareice, vaccilarea trenului posterior cateva luni mentinuta, prehensiunea si deglutitia sunt ingreunate.
Diagnosticul se face fata de encefaliomielita infectioasa in care apar convulsii tetaniforme , midriaza si nu apare in sezoanele reci.
Tratament: purgative, clisme, alcalinizarea 50-100g bicarbonat de sodiu, calmante/excitante, vezicante pe coloana vertebrala, drojdie de bere sau tiamina (B1).
9. LUPINUL
LUPINUS LUTEUS --LUPINUL GALBEN
LUPINUS ALBUS-- LUPINUL ALB
LUPINUS ANGUSTIFOLIUS-- LUPINUL ALBASTRU
LUPINUS POLYPHYLUS --LUPINUL NEGRU
LUPINUS PERENIS-- LUPINUL FURAJER
LUPINUS VARIOS --TOT FURAJER
Popular : CAFELUTA
Se cultiva ca planta furajera, melifera, textila, decorativa, interesant ca ingrasamant vegetal verde pentru solurile nisipoase, uneori pt solurile predispuse eroziunii, iar boabele pt surogate de cafea.
Intoxicatia se numeste lupinoza sau lupinism.
Apare si la pasune si la grajd prin consum de seminte intregi, uruite sau fan.
Contine principiile : lupina sau lupinotoxina, sparteina/ lupinidina, hidroxilupanina si lupanina.
Se gasesc in toate partile plantei, inainte de inflorire, dar mai ales in seminte si pastai. Se crede ca planta este mai toxica cand este infestata cu paraziti vegetali dezvoltati si pe planta verde si pe cea uscata, precum si cu unii miceti gen : PHOMOPSIS LEPTOSTROMIFORMIS, el producand singur o micotoxinoza.
Actiune: iritant pe tubul digestiv , => gastroenterite, toxic hepatic producand leziuni degenerative si necrotice la nivelul hepatocitului si la nivelul canalelor biliare dand nastere icterului toxic si a celui de staza/franc. Icterul franc : fotodermatoza. De la ficat toxinele sunt duse la cord pe care-l accelereaza ca apoi sa intervina semnele de insuficienta. Prin circulatie actioneaza si asupra SNC, ca excitant cortical si apoi ca depresor asupra centrilor nervosi medulari. La eliminare irita epiteliul renal, iar laptelui ii imprima un gust amarui.
Simptomatologia:
La cabaline: tulburari generale mucocutanate si nervoase. Cel mai important este sindromul hepatoencefalic tradus prin conjunctivita, de culoare rosie-portocalie, dermatita exudativa sau gangrena pielii, jetaj gros, portocliu, edeme subcutanate la nivelul botului si membrelor, fenomene nervoase excitatie-depresie, cu mers intepenit dezordonat.
La ovine: cu 2 forme: cea acuta semne nervoase, initial fenomene de excitatie corticala, apoi depreseiune nervoasa cu latero si retropulsie, ramanand in urma turmei, deci oboseala la efort; apar si semne digestive: fecale dure si coafate cu un mucus portocaliu, diaree sangvinolenta apoi; semne respiratorii; jetaj serosangvinolent si dispnee. Se mai constata ca pleoapele, buzele si urechile sunt edematiate, tumefiate, expresie a fotosensibilizarii. Gestantele avorteaza, iar moartea suvine in urma paraliziei centrilor nervosi medulari si bulbari.
-forma cronica semnele clinice ale cirozei hepatice, asociata cu edeme care se elimina prin gangrena, care apare dupa 18-20 de la intoxicatie.
Ca modificari anatomo-patologice se constata in forma acuta mucoasele icterice si cu formatiuni difteroide, edeme in tesutul conjunctiv subcutanat in regiunea capului, degenerscenta grasa hepatica cu un ficat de culoare galbena, inflamatia vezicii biliare, aceasta avad un volum marit si o cantitate mare de bila, gastroenterita hemoragica. Forma cronica, pe langa ciroza hepatica, apare edem pulmonar, edem laringian si nefrita.
TRATAMENTUL :Indepartarea furajelor suspecte din hrana, evacuarea continutului digestiv, sunt intersize purgativele saline, neutralizarea alcaloizilor prin administrarea de acid clorhidric diluat/otet diluat cu apa 1:5; reducerea tulburarilor hepatice si imbunatatirea diurezie prin administrarea de ser glucozei; calmante sau excitante in functie de faza,; pansamente etc.
10. TISA
TAXUS BACCATA
Este un arbust ce creste foarte incet, dar cu o viata foarte lunga. Este o planta ornamentala, este declarata ca monument al naturii. Toxicitatea plantei este extraordinar de mare. Contine un alcaloid numit taxina, similar morfinei si un glicozid numit taxicatina, cu actiune narcotica. Actioneaza fulgerator, blocand centrii bulbari circulatori si respiratori. Intoxicatia apare in urma consumului de frunze, mai ales in sezonul rece. Este consumata fara ezitare de catre cabaline. Rumegatoarele sunt mai reziste, prin volumul mare al copartimentelor gastrice si permite o diluare a toxicului si o absorbtie lenta.
Doza toxica este de 2g la cal frunze, la magar 1,6 g frunze, caine 8 g, capra 12 g, vaca 10 g. La cal sunt suficiente 100-200 g frunze per animal, iar bovinele 500 g per animal.
SIMPTOMATOLOGIA :E brutala cu aspect stricnizant, animalul putand muri in timp ce consuma frunzele de tisa. La doze mai mici, putem constata excitatii cu convulsii si spasme, apoi apare fenomenul de narcotizare.
DIAGNOSTICUL: Pe baza evolutiei fulgeratoare si pe gasirea frunzelor de tisa in stomac.
TRATAMENTUL :Nu este timp, dar se poate incerca cu analeptice, cu Lobelina.
11. NICOTIANA TABACUM/ TUTUNUL DE CULTURA
NICOTIANA RUSTICUM/ MAHORCA
NICOTIANA SILVESTRIS/ TUTUNUL ORNAMENTAL
TUTUN TIGANESC
DUHANITA
FAM. SOLANACEAE
Una dintre cele mai toxice de la noi din tara. Ca principiul toxic contine nicotina, care este de 16 ori mai toxica decat coniina si in egala toxicitate cu acidul cianhidric. Mai contine anabazina/neonicotina, un acid oxoalic si nicotianina, cu actiune ca a camforului. S-a incercat obtinerea unui tutun fara nicotina, dar produsul final nu ar fi avut aroma specifica.
8 tigari ingerate reprezinta doza letala la om.
Actiunea: nicotina are actiune inhibitoare ganglionara si excitant al SNC, actioneaza si ca vasoconstrictor, iritant al mucoasei digestive si urinare si reduce oxihemoglobina. Doza toxica de frunze verzi este de 300-1, 2 kg la bovine, la rumegatoarele mici de 0,1-0,3 kg. Modalitatile de aparitie a intoxicatiilor: ingerarea plantei in amestec cu alte plante, sau in urma consumului de praf de tutun, cand tutunul este pus la uscat., sau mai apare in urma tratamentelor antiparazitare pe care le executa taranii cu lesia de tutun, folosita in exces.
SIMTOMATOLOGIA:Semne nervoase, cardiace, digestive si renale. Sunt semnele hipoparasimpaticotoniei: convulsii tetaniforme cu pauze scurte, dispnee, puls accelerat aritmic, colaps periferic, edem pulmonar, midriaza plus ptialism, diaree fetida, timpanism, poliurie, tremuraturi musculare.
DIAGNOSTIC: Pe baza mirosului de tutun a continutului digestiv (proba Stas).
TRATAMENT: Vomitive, purgative, spalaturi gastrice, tratarea convulsiilor cu pentobarbital i.v. antidot se considera taninul, sau cafeina.
12.FAM. SENECIO, GENUL COMPOSITAE
RUGINA DE BALTA
Intoxicatia indusa de plantele din aceasta familie se numeste : boala de zdar, boala de Molteno, boala de Pictou. E o buruiana care creste peste tot, determinand o intoxicatie grava, dar cu manifestari destul de variate, dat fiindca pt ca sunt peste 1000 de specii.
Cresc in toata tara si in toate formele de relief, pe terenuri necultivate, in santuri etc. Contin peste 65 de alcaloizi, cei mai importanti : jacobina/ senecionina, iacodina si iaconina. Cu proprietati cumulative ce actioneaza asupra tuturor organelor, producand leziuni progresive si ireversibile, producand moarte celulara, inlocuit de tesut fibros. La om, consumul de paine din amestec de paine cu seminte de senecio conduce la ciroza hepatica sau cancer hepatic.
SIMPTOMATOLOGIE
Tulburari de perceptie cu pierderea cunostiintei, cu mers nesigur si impingerea cu capul a obiectelor intalnite. In faze mai avansate se constata adevarate manii, taurinele devin agresive (ca in rabie), dar fara se constate faza paralitica. Efectul puternic iritant este sugerat de diareea insotita de tenesme si prolapsuri rectale. Animalele sunt astenice, casca repetat, prezentand apoi colici.
Tabloul clinic corespunde sindromului hepatoencefalic si in marea insuficienta hepatica.
Ca leziuni : degenerescenta grasa hepatica, ciroza hepatica, atrofie hepatica, edem abdominal difuz, edem al peretilor prestomacelor mai ales ai foiosului , al peretilor stomacului si intestinului, edem pulmonar.
DIAGNOSTIC :Pe baza semnelor clinice si necropsice, si pe baza analizei furajului. In urma biopsiei ficatului se constata megalocitoza, necroze celulare, fibroza, prezenta unor incluzii globulare in celulele hepatice.
TRATAMENTUL: sindromului hepatoencefalic vitamine (B, A, PP) si alte medicamente eutrofice, alimentatie laxativa sau acida.
13. PAPAVER SOMNIFERUM
MACUL
FAM.PAPAVERACEA
Contine opiu si substante opioide, adica morfina, codeina, tebaina, papaverina, extrase din capsulele verzi. Opiul este somnifer si are proprietati narcotice, se fumeaza, morfina se foloseste injectabil, codeina se ingera. Un derivat al opiului se numeste heroina care se injecteaza, se ingera, se prizeaza. Creeaza dependenta toate. Opiaceele au o structura similara cu cea a endorfinelor naturale, produse de creier, care un efect de diminuare si inhibare a senzatiilor de durere. Consumul de opiacee duce la alterarea productiei de endorfine de catre creier, reduce perceptia durerii, reduce anxietatea, inhida activitatea sist. respirator si reduce activitatea zonelor creierului responsabile cu emotiile indiferenta fata de lumea inconjuratore. Consumate in doze moderate se constata placere, satisfactie si stare de somnolenta.
Dependenta si sevrajul (anxietate, iritabilitate, tremur muscular, jetaj, epifora). Supradoza determina insuficienta cardiaca severa si respiratorie (edem pulmonar si cerebral acut).
Tratamenul se face la oameni, in cetre de dezintoxicare.
INTOXICATIA CU PLANTE CE CONTIN SAPONINE
Sunt glucozizi fara azot, rezultati din combinarea sapogeninei cu un glucid. Are proprietati spumigene, hemolitice si iritant al mucoaselor. Cele mai importante plante :
1.AGROSTHEMA GITHAGO
NEGHINA
ZAZANIA
Nu prezinta pericol la pasunat, ci atunci cand furajele concentrate contin boabe de neghina sau cand faina din gozurile de la morarit sunt consumate de animale. Toxica este seminta. Principiul toxic se numeste agrostemina sau sapotoxina. Actiunea al acesteia este violent inflamatorie asupra tubului digestiv. O mare parte din toxic este inactivata de enzimele digestive, de aceea administrata parenteral este de 0 mie de ori mai toxica. Are actiune hemolitica la nivelul parenchimelor si paralizanta asupra sistemului nervos. Intoxicatia apare mai ales la bovine, urmand cabalinele, porcinele tineret, pasarile (mai ales ratele).
Fainurile furajere sunt considerate periculoase atunci cand cantitatea de seminte de neghina depaseste 0,1 %.
SIMPTOMATOLOGIE:
Forma acuta: salivatie abundenta, disfagie bucala si faringiana, voma, diaree, meteorism, colici la calbaline, hemoglobinurie, subicter, tremuraturi musculare, nistagmus, opistotonus, astazie si ataxie la pasari, iar la porcine mers in manej.
Forma cronica: diaree persistenta la porcine, slabire pana la cahexie, vertij, moartea se produce prin sincopa cardiaca si respiratorie.
2.SAPUNARITA
SAPONARIA OFFICINALIS
Creste pe locuri necultivate, toxicitatea e mai mare in stare verde si redusa prin urscare, semnele sunt : digestive si cardiace. Diaree persistenta care nu cedeaza la tratament si tulburari circulatorii.
TRATAMENT
Debarasarea tractului digestiv, administrarea de emoliente, carbune, solutii iodate, purgative alcaline, excitante sau toxice generale, lichide rehidratante. Efectul hemolitic poate fi antagonizat prin administrarea de colesterol.
INTOXICATIA CU PLANTE CE CONTIN DERIVATI CUMARINICI
Majoritatea plantelor recunoscute ca toxice apartin genului Melilotus.
M. alba se numeste SULFINA/ TRIFOIUL DULCE si contin o lactona a ac. cumarinic, numita cumarina, care in anii ploiosi daca planta este rau conservata, umezeaza/mucegaire se transforma in dicumarol se comporta ca anti vit. K provocand o hipoprotombinomie grava si apoi cumarina ca atare dispune de efecte toxice, asupra SNC si cordului, provocand dispnee de origine centrala, hipotensiune, hipotermie, ataxie, anestezie.
SIMPTOMATOLOGIE
Mai sensibile sunt rumegatoarele.
Semnele apar la 2-3 saptamani de la ingerarea furajului cu sulfina si se traduc prin anemie, schiopaturi datorita hematoamelor intramusculare de dimensiuni uriase (poate contine 1-3 litri de sange). Se mai constata epistaxis, hemoragii. Se constata fragilitate vasculara.. Sangele se coaguleaza greu ceea ce conduce la diateza hemoragica si hematoame localizate indeosebi in muschii gluteici si muschii iliospinali. Mucoasele sunt anemice/icterice.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: intoxicatia cu warfarina si fata de pteridism (ferigi Pteridium aquilinium).
TRATAMENT
Vitaminoterapie K, doza 0,1-0,3mg de 2-3x / zi; este eficienta dupa 5 ore si numai daca ficatul este integru. Vit C in doze mari., solutii peptonate, gelatinate si calciterapie. Ca profilaxie se recomanda introducerea treptata a sulfinei in ratiei si cu pauze intre administrari. Prin insilozare fanul isi pierde toxicitatea.
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
