Infectiile cronice ale sanului - clasificare, diagnostic, tratament

Infectiile cronice ale sanului - clasificare, diagnostic, tratament

Fistula mamara cronica - se prezinta ca o comunicare anormala intre tegument (periareolar) si un duct major subareolar. Apare mai ales in urma abceselor mamare neglijate sau incorect tratate si, mult mai rar, post biopsie. Pacientele prezinta in antecedente abcese recurente. La nivelul fistulei sau mamelonului se exteriorizeaza puroi. Rar pot fi intalnite mai multe traiecte fistuloase. Tratamentul consta in fistulotomie si pansamente repetate (fara sutura primara) sau fistulectomie (excizia totala a fistulei si ductelor implicate) si inchidere primara (rezultat cosmetic mai bun). Antibioterapia este de asemenea obligatorie.

Galactocelul - reprezinta un abces cronic al sanului. Apare dupa intarcare, tardiv. Reprezinta o colectie cu perete fibros ce contine lapte alterat si la nivelul careia se deschid numeroase canale galactofore. Se prezinta ca o tumora bine localizata, fara semne de inflamatie acuta si, din cauza continutului pastos, impresiunea digitala se pastreaza timp indelungat ("semnul gropitei"). Prin compresiune se poate observa exteriorizarea de lapte alterat la nivelul mamelonului. Tratamentul consta in incizie si evacuare sau excizia in totalitate a formatiunii.

Mastitele cronice specifice: tuberculoza mamara (mai ales secundara pe cale limfatica sau prin contiguitate) si sifilisul mamar sunt afectiuni rare si tratamentul este local (excizia leziunii) si general specific (tuberculostatice, tratamentul sifilisului).

Micozele sanului (actinomicoza si sporotricoza) - sunt foarte rar intalnite, ambele genereaza leziuni limitate sau difuze care pot evolua spre ramolire si ulcerare generand un proces inflamator fistulos cronic. Examenul micologig si biopsia stabilesc de obicei diagnosticul. Tratamentul chirurgical se impune pentru a eradica procesul patologic (sectorectomie sau mamectomie)

Boala Mondor - este tromboflebita superficiala a venelor sanului. Ea poate fi rareori confundata cu o alta afectiune inflamatorie acuta sau neoplazica mai ales datorita cointeresarii tegumentare pe care o produce. Aspectul evident al desenului venos interesat de procesul de tromboflebita , sensibilitatea vie locala si anamneza pot elucida diagnosticul.

Citosteatonecroza mamara - este o leziune rara dar are o importanta clinica pentru ca genereaza o masa tumorala ferma adesea sensibila, rareori cu tendinta de a-si modifica dimensiunile dupa depistare. Este imposibil de a diferentia clinic sau mamografic aceasta leziune de un neoplasm. Retractia pielii, a mamelonului, neregularitatea marginilor, spiculi calcari fini pot fi semne intalnite pe mamografie.

Traumatismul regiunii este prezent anamnestic in 50% din cazuri si pare a fi elementul etiologic evident in aceste situatii. Echimoza posttraumatrica insoteste uneori masa tumorala de la nivelul sanului. De regula biopsia regiunii trebuie facuta ori prin punctie sau  mai bine prin excizie chirurgicala. Adesea hemoragia masei extripate se observa pe sectiunea piesei. Uneori tesutul se poate lichefia generand o structura pseudochistica. Evolutia obisnuita este insa spre fibroza si retractie. Excizia chirurgicala a leziunii este conduita intotdeauna recomandata, ea necesitand un examen histopatologic obligatoriu.

Mastita granulomatoasa - consta in prezenta unor microgranuloame noncazeoase formate din celule epitelioide ce delimiteaza mici spatii pline de leucocite alterate (microabcese) localizate de obicei la nivelul unui lobul mamar. Femeile tinere (<45 ani), multipare sunt cel mai frecvent afectate.

Etiologia este necunoscuta (raspuns autoimun local declansat de retentia si extravazarea de secretii bogate in lipide si proteine la nivelul ductelor mamare?) si bacteriile descoperite la nivelul leziunilor nu par a avea un rol primar.

Clinic se constata prezenta unei formatiuni tumorale inflamatorii cu tendinta la cronicizare (fie spontan, fie in urma inciziilor repetate); adenopatiile sunt frecvent prezente. Punctia cu ac fin este necesara in vederea excluderii neoplaziei. Nu se indica excizia simpla a formatiunii deoarece este urmata frecvent de fistula si de dehiscienta plagii.

Sectorectomia larga cu examen anatomopatologic este cea mai corecta optiune terapeutica.