Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
SISTEMUL ATE

SISTEMUL ATE


SISTEMUL ATE

Un ex fizic este format din trei parti:

  1. pozitia de start si miscarile efectuate in cadrul acestei posturi
  2. tipul de contractie musculara(concentrica, excentrica, izometrica) necesara in cadrul ex
  3. elem declansatoare ale unui stimul senzorial, cu scop de facilitare sau inhibare a raspunsului.

Aceste 3 parti sunt numite in cadrul Scolii de Kinetoterapie din Boston : prima parte "activitate" a doua "tehnica" si ultima "elemente" considerate un sistem unitar-ATE.

In acest fel orice ex fizic terapeutic poate fi descris prin sist ATE astfel:

-A- sezand, extensia genunchiului

-T- contractie concentrica

-E- rezistenta gravitatiei+presiunea mainii ktp(pt tonif cvadriceps)

-A-  sezand, abd umar

-T-  contractie concentrica

-E-  rotatia externa a bratului(pt mobilizarea umarului).

Principiile prograsivitatii pentrut tonifierii musculare

Se realizeaza prin mai multe metode:

a. cresterea progresiva a lungimii sau a greutatii bratului de parghie (rezistentei).

ex: tonifierea extensorilor toracolombari - din decubit ventral, cu bratele pe langa corp, cu bratele dupa ceafa, cu bratele intinse pe langa cap-3 trepte de progresivitate

-aceasta metoda se foloseste si in exercitiile simple cu rezistenta, in care aceasta este aplicata treptat tot mai distal de articulatia in miscare.O rezistenta este cu atat mai mare cu cat punctul de aplicare este mai distal de centrul de miscare , caci marimea rezistentei=greutatea aplicataX distanta de la centrul de miscare la punctul de aplicare a greutatii.



b. scoaterea treptata a ajutorului dat unei miscari de musculatura accesorie

ex: tonifierea abdominalilor: decubit dorsal, MI rasturnate peste cap, vf picioarelor ating podeaua; MS cu palmele pe podea, MS parasesc podeaua, MS ajung la verticala. Cand palmele se sprijineau pe sol marele dorsal, rotund mare si pectoral mare ajutau mentinerea flexiei coloanei toraco-lombare: MS ajunse la verticala lasa pe seama musculaturii abdominale tot efortul flexiei coloanei.

c. cresterea ampl unei miscari executate antigravitational sau cu grautate adaugata

ex: tonif musculaturii abdominale: ecubit dorsal, forfecare pe verticala a MI, se creste ampl de forfecare.

d. asocierea unor miscari in subsidiar la un exercitiu care antreneaza grupul muscular principal

ex: tonif musculaturii dorso-lombare- DV -ridicarea trunchiului, se asociaza si ridicarea unui MI , apoi ridicarea ambelor MI, etapa de solicitare tot mai mare pt muschii paravertebrali.

e. modif ritmului unei miscari

O miscare lenta solicita mai mult musculatura decat aceeasi miscare executata rapid (contractie excentrica), orice schimbare de ritm care se abate de la  ritmul optim creste solicitarea musculara (contractie concentrica).

f. succesiunea contractie statica→contractie dinamica

ex: tonif cvadricepsului- pozitie semiculcat, izometria cvadr, apoi cu un sul sub genunchi (flexie 30 grade) se extinde gamba.

g. succesiunea: miscare fara efectul gravitatiei- miscare cu efectul gravitatiei -in cazul muschilor cu forta 2-3

h. cresterea greutatii care reprezinta rezistenta aplicata( cu 150-250 g)

i. prelungirea duratei in timp a exercitiului dupa ce se trece de perioada de adaptare, cand apare impresia ca efortul este din ce in ce mai usor.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.