STOMACUL SI DUODENUL - SEMIOLOGIE
Anamneza
AHC:
ulcer gastro-duodenal
neoplasm gastric
polipi gastrici
APP:
afectiuni gastro-duodenale in antecedente: duodenita, gastrita, ulcer
alte asocieri morbide favorizante: afectiuni cronice hepatice (ciroza hepatica), insuficienta cardiaca congestiva, insuficienta renala cronica, sindromul Zollinger Elisson, cord pulmonar cronic, etc.
consum cronic de medicamente: steroizi, antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice, etc.
consum cronic de substante iritante: alcool, alimente acide, iritante de tipul tutunului
ingestia de substante caustice
profilul alimentar, ritmul de alimentatie, orar
activitate stressanta
Simptome subiective:
Debut : acut sau cronic
Localizare: frecvent epigastrica sau in hipocondrul drept
Intensitate: sub forma de jena, foame dureroasa, pana la colicativa
Iradiere: apare doar in ulcerul perforat, cu iradiere transfixianta in spate
Periodicitate: apare mai ales primavara si toamna
Ritmicitate: se refera la relatia aparitiei durerii cu ingestia de alimente si difera la cele doua localizari:
in ulcerul gastric – durerea apare precoce, la 1-2 ore dupa ingestia alimentara si aceasta declanseaza chiar durerea
in ulcerul duodenal: apare tardiv, la 3-4 ore postalimentar iar alimentatia calmeaza durerea; este caracteristica durerea nocturna sub forma de foame dureroasa (datorita hipersecretiei acide crescute nocturn).
De mentionat ca aceste semne se pot schimba in evolutie si mai ales atunci cand apar complicatii. De exemplu, atunci cand se produce perforatia sau penetratia, caracterul durerii este colicativ si nu mai cedeaza la nici o medicatie, fiind necesar examenul complet, clinic si paraclinic.
Urmarim:
Frecventa: rare, frecvente sau incoercibile
Cantitatea: moderata in ulcere sau masiva, in stenoza pilorica.
Mirosul: de acetona, in DZ; de amoniac, in gastrita uremica; de alcool, in gastrita etanolica; fecaloid, in fistule ileo-colice sau volvulus.
Aspectul hemoragic: poate fi cu sange rosu, in ruptura de varice esofagiene sau frecvent de tip sange digerat (in zat de cafea), in gastrite erozive, ulcer gastro-duodenal, polipoza gastrica, neoplasme gastrice, etc.
In general, greturile si varsaturile sunt caracteristice pentru afectiunile gastro-duodenale dar nu patognomonice. Ele pot sa apara si in alte contexte si afectiuni: sarcina, boli metabolice (DZ, porfirie); boli nervoase (migrena, encefalite, meningite, HIC); boli renale (IRC, colica renala); boli cardiace (IMA, HTA); boli psihice, etc.
Ea poate fi de tip voluntar, cand se doreste o cura de slabire sau poate fi falsa, datorita intensificarii durerii post alimentar.
Apare involuntar in gastrite, ulcer gastric, neoplasm gastric.
Anorexia selectiva este tipic descrisa la pacientii cu neoplasm gastric.
4. Scaderea ponderala poate fi usoara (80% din greutatea ideala), moderata (80-65%), si severa (sub 65%) si apare in toate afectiunile gastro-duodenale. Este important a se sti intervalul de timp in care s-a produs slabirea si daca ea a aparut in conditiile unei alimentatii normale.
5. Eructatiile – apar frecvent in ulcerul duodenal.
6. Aerofagia – apare mai fecvent la pacientii cu gastrite cronice dar si la ulcerul duodenal.
7 .Satietatea precoce apare in ulcere gastrice si gastrite acute.
8. Alte semne digestive pot fi: bulimia, polifagia, hiperoxia, paraorexia apar mai ales in boli psihice.
Examenul obiectiv
Inspectia – poate evidentia rar bombari in epigastru, mai ales in tumori gigante gastrice sau peristaltica accentuata in caz de stenoze pilorice.
Palparea superficiala si mai ales profunda pun in evidenta accentuarea durerii epigastrice.
palparea punctelor abdominale dureroase: epigastric, colecistic, duodenal, piloric, pancreatic au relevanta in anumite contexte clinice.
efectuarea manevrei clapotajului are importanta clinica atunci cand apar si alte semne de stenoza pilorica (antecedente de ulcer duodenal, varsaturi alimentare in cantitate mare cu alimente ingerate cu peste 2 zile )
Percutia: nu are valoare semnificativa decat in prezenta unor tumori.
Ascultatia se poate efectua cel mult dimineata pe nemancate la pacientii cu suspiciune de stenoza pilorica si se face folosind stetoscopul pentru a imprima secuze in epigastru.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |