STUDIUL COMPARATIV AL EFICACITATII ACTIVITATILOR EDUCATIONALE IN EVOLUTIA ASTMULUI BRONSIC LA COPII

Studiul comparativ al eficacitatii activitatilor educationale in evolutia astmului bronsic la copii

Summary

The study of influence of School for Children with

Asthma in evolution of asthma

There were 219 children included in the study with different forms of asthma. 172 of asthma patients or/and their parents were educated in the School for Children with Asthma children, where they were informed about risk factors and triggers, clinical manifestations, prophylactic measures and asthma medicines. Other 47 not implicated in the educational program children were investigated similarly. Obtained knowledge allows children to understand what kind of triggers are, how to eliminate them, asthma symptoms, some methods of treatment and prevention. The study established efficiency of School for Children with Asthma in evolution of asthma.

Rezumat

Studiul a inclus 219 copii cu diferite forme de astm bronsic. 172 de copiii si parintii lor au fost instruiti in Scoala copilului cu astm, unde s-au efectuat activitati educationale despre factorii de risc, manifestarile clinice, profilaxia si tratamentul astmului bronsic. Alti 47 au fost investigati identic celor educati, nefiind inclusi in procesul educativ. Studiul a permis stabilirea eficacitatii activitatilor educationale in cadrul Scolii Copilului cu Astm in evolutia astmului bronsic la copii in comparatie cu cei neinstruiti.

Actualitate

In conformitate cu unele date statistice din 2006 la nivel international de astm bronsic sufera 130 mln de persoane; prevalenta in tarile dezvoltate este de 8-10 ori mai mare fata de celelalte tari (in SUA – prevalenta astmului in populatia generala este de 5% si a crescut cu 40% in ultima decada, Noua Zelanda – 32%, Australia – 30%). Statisticele mondiale recente denota cresterea prevalentei astmului in toate grupele de varsta, dar in special la copii. Mai mult ca atat, conform datelor GINA, la fiecare 10 ani, numarul bolnavilor ce sufera de astm bronsic se dubleaza.[1,3]

In Republica Moldova prevalenta astmului bronsic este in ascensiune in ultimii ani si constituie 2,8-3,5‰.

Copii care sufera de astm bronsic intalnesc dificultati in integrarea sociala, atat pentru ca sunt marginalizati de catre colegi, cat si pentru ca cei din jurul lor cunosc foarte putine lucruri despre astmul bronsic. Necunoasterea bolii de catre copilul bolnav si/sau de cei din jur conduce la acte de discriminare, la reactii negative fata de copilul care sufera de astm bronsic, la incapacitatea de a-i trata normal. Regimul de viata al bolnavului de astm bronsic impune anumite restrictii care conduc automat la dificultati de integrare sociala: o persoana cu astm bronsic nu poate merge cu prietenii in locuri in care se fumeaza, nu poate practica anumite sporturi, este mai predispus la alergii, trebuie sa respecte o anumita dieta. [5]

Este cunoscut faptul ca exista un sir de motive, care pot duce la micsorarea sau lipsa efectelor terapiei medicamentoase. Unele dintre ele sunt in corelatie cu dificultati in administrarea inhalatorie a preparatelor, regim incomod de administrare, aparitia unor efecte adverse, costul inalt al unor preparate. Un rol nu mai putin semnificativ il au si motivele nemedicamentoase de abandon al tratamentului sau al nereusitei acestuia. Dintre acestea se evidentiaza necunoasterea datelor elementare despre problema de sanatate, informatii insuficiente sau gresite despre preparatele folosite, anxietati necomunicate sau neexplicate. Lipsa informatiei necesare despre boala si tratament induce la pacienti atitudine negativa catre terapia corecta. [7,8,9]

Conform datelor din literatura exista mai multe forme de instruire a copiilor cu astm: in grup, individuale (cel mai eficace, care si cel mai greu de realizat), audio- sau video-lectii, programe computerizate special elaborate, suport telefonic „Ajutorul in astm”, mai rar – prezentari teatralizate pentru copiii mai mici. Unul dintre studiile realizate in Rusia a demonstrat ca pacientii prefera sa fie familiarizati cu datele referitoare la problema lor de sanatate de catre medic sau prin intermediul video-lectiilor. [10]

Materiale si metode

In studiu au fost inclusi 219 copii cu diferite forme de severitate ale astmului: astm bronsic persistent sever (49 copii), moderat (141 copii) si usor (29 copii). 172 copii au fost inclusi in activitatile educationale in cadrul Scolii Copilului cu Astm.

In procesul educativ au fost antrenati specialisti (pneumolog, alergolog si psiholog) care au realizat educatia copilului cu astm si familiei lui prin activitati de familiarizare cu informatii despre astm. Grupele educationale constau din 10-12 copii cu astm si/sau parinti lor, care urmau seminarele de instruire (5 sedinte), in cadrul carora se abordau subiectele: factorii de risc si etiologici in astm, notiuni generale despre maladie, boli alergice, manifestari clinice, regim hipoalergic, metodele de profilaxie si terapie antiastmatica. care formau o echipa familie-pacient-lucrator medical. Fiecare sedinta a inclus chestionarea individuala a copiilor pentru evaluarea cunostintelor lor pana si la finele instruirii in conformitate cu subiectul studiat la moment.

Grupul de control a inclus 47 copii cu diferite forme ale astmului bronsic, ce nu au urmat activitati educationale in cadrul Scolii Copilului cu Astm.

Calitatea cunostintelor la unii copii (24%) cu astm bronsic si/sau parintilor a fost verificata si la vizitele repetate peste 3-12 luni. Consultatia repetata a medicului specialist la 3 – 12 luni a implicat examenul clinic, imunologic si spirografic, precum si evaluarea repetata a cunostintelor conform acelorasi teste.

De asemenea s-au evaluat comparativ indicii functionali respiratorii cu spirometrul „AUTOSPIRO MINATO” Japonia in sectia de diagnostic functional ICSOSMsiC. S-au analizat urmatorii parametri: FVC – capacitatea vitala pulmonara fortata; FEV_1,0 – volumul expulzat in prima secunda a expiratiei fortate reprezinta expirarea rapida a aproximativ 4/5 din capacitatea vitala (VC); indicele Tiffeneau – FEV₁/VCx100% (valoarea normala pentru copii >90%); FEF_25-75 – debitul mediu expirator maxim; PEF – debitul expirator maxim de varf; MEF_75,50,25 – debitul expirator maxim instantaneu respectiv la 75% , 50%, 25% din capacitatea vitala.

Rezultate

Evaluarea cunostintelor celor instruiti ne-a oferit informatii utile despre eficienta instruirii, dificultatile si succesele educatiei pacientului, au contribuit la optimizarea activitatilor educationale.

Am determinat ca cunostintele initiale ale tuturor copiilor si parintilor lor au fost superficiale, incomplete, incorecte. Este certa si importanta majorarea nivelului de cunostinte dupa instruirea copiilor in cadrul Scolii cu Astm. Astfel, calitatea cunostintelor copiilor instruiti in cadrul Scolii Copilului cu Astm este prezentata in fig. N1 (I test – pana la instruire, II test – dupa finalizarea acestuia).

Ulterior am examinat si apreciat nivelul cunostintelor copiilor din grupa de control, nivelul initial al carora nu se deosebeau vadit de cel al copiilor inclusi in Scoala Copilului cu Astm, dar care au ramas la fel de insuficiente si spre externate. (Fig.2)

Este semnificativa aprecierea comparativa a evoluarii datelor spirografice (efectuate la internare si la externate) la toti copiii spitalizati in legatura cu astmul bronsic. In cadrul grupului de copii educati in cadrul Scolii Copilului cu Astm, datele spirografiei au avut ameliorare vadita a fenomenelor de restrictie si obstructie catre sfarsitul spitalizarii.

Comparand rezultatele obtinute la spirografiile repetate spre finele tratamentului, observam urmatoarele:

la copiii instruiti in cadrul Scolii Copilului cu Astm spre finele tratamentului indicii spirografiei s-au majorat cu 15,94%, la cei din grupul de control acesti indici au crescut doar cu 11,02%.

Figura 1 Evolutia nivelului de cunostinte Figura 2. Evolutia nivelului de cunostinte la copiii din Scoala Copilului cu Astm la copiii din grupul de control

Fig. 3 Evolutia indicilor spirografici la  Fig.4 Evolutia indicilor spirografici

copiii educati in cadrul la copiii din grupa de control

Scolii Copilului cu Astm

valorile FEF_25-75 la copiii ce au urmat educatia in Scoala Copilului cu Astm s-au majorat cu 21,07%, atunci cand aceleasi valori ale copiilor din grupul de control – 6%.

valorile PEF la copiii ce au urmat educatia in Scoala Copilului cu Astm s-au majorat cu 18,16%, atunci cand aceleasi valori ale copiilor din grupul de control – 9,8%.

valorile MEF in grupul copiilor din cadrul Scolii Copilului cu Astm s-au majorat cu 16,2%, atunci cand in grupul de control – cu 13,1%.

Este important de mentionat si faptul ca 12 copii (7%) din cei care au frecventat Scoala Copilului cu Astm pe parcursul tratamentului au evoluat spre o forma mai usoara (la 4 copii diagnosticati cu astm bronsic sever ulterior s-a modificat in astm bronsic moderat, din 8 copii cu astm bronsic moderat 2 copii au evoluat spre astm bronsic usor, iar 2 – spre astm bronsic intermitent).

Concluzii

Informatiile prezentate au argumentat importanta realizarii programelor educationale al copiilor cu astm bronsic, ce majoreaza vadit complianta copilului cu astm si familiei lui, ofera informatii necesare despre boala si amelioreaza important evolutia bolii. S-a dovedit o majorare mult mai importanta a indicilor functionali respiratorii (in speciali a celor determinati de sindromul obstructiv) la copiii care au fost instruiti in cadrul Scolii Copilului cu Astm.

Bibliografie

Global Strategy for Asthma Management – www.ginasthma.com

oc

The WHOQOL Group. The World Health Organization Quality of Life Assessment (WHOQOL): position paper from the World Health Organization. Social science and medicine 1995; 4: 1403-1409

Christiansen Sandra C., MD. Evaluation of a school-based asthma education program for innercity children. J Allergy and clinical Immunology 1997; раg.100.

Gabriela Suiu „Educatia – un instrument important in tratamentul astmului bronsic”, „Cronica romana” N2, 2006

Partridge M. R. “Asthma education: more reading or more viewing?” Journal R. Societe Med. – 1986- N.79, pag. 326-328.

V-й Национальный конгресс заболеваний органов дыхания, стр. 842, Москва, 1995.

Карпушкина А.В., Геппе Н.А., Шкарбаненко Т.Ю., Путято Т.Г. «Образовательный уровень родителей детей, страдающих бронхиальной астмой тяжелого течения» 6-й Национальный конгресс заболеваний органов дыхания, стр.1133, Москва 1996;

Москва 7-й. М 1997; 874

SF N. , c