Tehnica examenelor si investigatiilor cardiovasculare

TEHNICA EXAMENELOR SI INVESTIGATIILOR

1. EXAMEN FIZIC:

Inspectia:

pozitia pacientului, culoarea tegumentelor, turgescenta edemelor, degete hipocratice;

palparea: soc apexian;

ascultatia: zgomote cardiace normale si supraadaugate (sufluri).

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali, valoarea ei fiind determinata de:

debitul cardiac;

forta de contractie a inimii;

rezistenta intampinata de sange, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul sistemului vascular;

vascozitatea sangelui;

Scop Descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimii si vaselor.

Pulsul arterial reprezinta dilatatia ritmica a arterelor sub influenta undei sanguine. Aceasta destindere ritmica poate fi palpata (gasind usor arterele pe suprafete dure osoase) sub forma unor zvacnituri usoare, ritmice, pulsatile.

Scop Intrucat la aparitia pulsului intervin atat inima, cat si vasele, el va reflecta atat starea functionala a inimii, cat si pe aceea a arterelor, dand in acelasi timp indicii pretioase a supra starii anatomice a arborelui arterial.

Locul Arterele : - radiala;

carotida;

humerala;

pedioasa;

poplitee

Temperatura este rezultatul proceselor de oxidatie din organism, generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.

Locul: Cavitati semi-inchise: - axila;

plica inghinala;

cavitatea bucala.

Cavitati inchise: - rect;

- vagin.

2. EXAMENE DE LABORATOR:

V.S.H (viteza de sedimentare a hematiilor)

Recoltarea: dimineata pe nemancate.

fie recoltarea a 2 ml de sange fara staza (suspendarea garoului) in flacon cu anticoagulant (in practica E.D.T.A.)

fie recoltarea a 1,6 ml de sange in seringa de 2 ml continand 0,4 ml dintr-o solutie sterila de citrat de sodiu 3,8 %.

In ambele practici este indicata agitarea prin rotatii in sticla cu anticoagulant sau agitarea prin inclinarea succesiva orizontala – verticala la recoltarea cu seringa.

Leucocitele

Recoltatea : prin punctie capilara, 2ml sange, cu E.D.T.A. 0,2 mg (acid diamino tetracetic) dimineata pe nemancate, in conditii sterile.

Fibrinogenul

Se recolteaza 4,5 ml sange cu 0,5 ml citrat de natriu 3,8%, prin punctie venoasa, dimineata pe nemancate.

Colesterolul

Se recolteaza 5 ml de sange fara anticoagulant, prin punctie venoasa, dimineata, pe nemancate.

Valori normale: 140 – 220 mg%.

Dozarile enzimatice

Sunt in directa legatura cu necroza miocardica, ce determina eliberarea lor din fibrele miocardice necrozate; ele constituie echivalentul unei “biopsii tisulare” pe cale umorala; ele apar cand 10% din miocard e necrozat.

a) Transamimaza gluconico – oxalica (T.G.O)

b) Transaminaza gluconico - piruvica (T.G.P)

Se recolteaza 2 – 3 ml sange prin punctie venoasa.

Valori normale: T.G.O 15 – 30 U.I.

T.G.P 5 - 22 U.I.

Valori patologice: Permite diagnosticul (T.G.O > T.G.P)

Este pozitiva pana la 90% din cazuri.

Valori T.G.O mari, prognostic sever.

c) Lacticdehidrogenaza (L.D.H.)

Se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml sange.

Valori normale: 25 – 100 U.I.

In cazul unui infarct miocardic, activitatea serica a L.D.H. depaseste valorile normale dupa 24 - 48 ore, atinge un maxim care multiplica de 2 – 10 ori valorile normale in zilele 3 – 7 si revine la valorile normale incepand cu saptamana a doua de boala.

d) Creatinfosfokinaza (C.P.K.)

Se recolteaza 5 ml sange prin punctie venoasa.

Exista trei enzime ale C.P.K., trei forme moleculere diferite:

tip BB (in creier)

tip MM (in musculatura scheletica)

tip MB (in miocard)

Activitatea C.P.K. este un indicator sensibil al prezentei infarctului miocardic acut; la peste 90% din bolnavii cu infarct miocardic acut examenul de laborator poate evidentia izoenzima MB.

Examenul urinar

Pentru sumarul urinar recoltarea se face din prima urina de dimineata, in sticlute curate.

Pregatirea bolnavului consta in igiena organelor genitale cu apa si sapun inainte de recoltare.

Primul jet de urina se elimina, iar in continuare, necesarul de urina pentru examenul de laborator, se va recolta in sticluta data.

La laborator se urmareste prezenta sau absenta:

albuminei

glucozei;

leucocitelor;

hematiilor;

germeni;

saruri;

Alte examene ale urinei:

determinarea pH-ului;

proba Addis

determinarea densitatii urinare;

EXPLORARI FUNCTIONALE

Prin acestea se urmareste:

stabilirea capacitatii si a posibilitatii de adaptare la efort a inimii si a vaselor sanguine

evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor tulburari;

stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional;

Electrocardiograma (E.C.G.)

Reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac, cu ajutorul unor aparate foarte sensibile numite electrocardiografe.

Electrocardiograma apare sub forma unei serii de sase unde: P, Q, R, S, T, U.

Traseul electric cuprinde doua segmente:

P – R ( sau P – Q ) si S – T

Si patru intervale:

P – R ( P – Q ), sau Q – S ( sau R – S SAU Q – R – S ), Q – T si S – T 

R

P U

Q

S

Traseul electrocardiografic normal

Unda P = 0,08 – 0,10  Unda T = 0,20 – 0,25

Intervalul P – R = 0,14 – 0,20  Intervalul S – T = 0,12 – 0,16

Intervalul Q – R – S = 0,06 – 0,10  Unda U = 0

Intervalul Q – T = 0,28 – 0,42

Ecocardiografia

Utila pentru:

diagnosticul pozitiv

diagnosticul unor complicatii mecanice

aprecierea functiei ventriculului stang

recunoasterea unui revarsat pericardic in sindromul post-infarct

depistarea unor anomalii alei valvulei mitrale

Ecografia este de doua tipuri:

ECO – M

ECO – 2D

Semnul electrocardiografic esential al ischemiei si necrozei miocardice care ne arata anomalii de motilitate regionala se obtine prin metoda ECO – 2D si este utila in infarctul miocardic acut pentru aprecierea functiei ventriculare stangi. O crestere a diametrului intern al ventriculului stang apreciata ecografic se coreleaza cu elemente clinice de insuficienta cardiaca.

utila pentru depistarea anevrismului ventricular

permite evidentierea frecventei trombozelor intraventriculare.

Fonocardiograma

Reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac poarta numele de fonocardiograma. Zgomotele cardiace sunt captate cu ajutorul unui microfon cu cristal piezoelectric sau microfon logaritmic si transformate in curent electric, care dupa filtrare si amplificare cu un dispozitiv electronic sunt inregistrate pe hartie. Fonocardiograma se inregistreaza simultan cu electrocardiograma , pulsul arterial (artera carotida) sau apexograma (curba grafica a miscarilor varfului cordului).

In cursul unui ciclu cardiac se disting patru zgomote:

zgomotul I: situat dupa inceputul lui QRS, care este produs de tensiunea musculaturii ventriculare, inchiderea valvulelor atrioventriculare si deschiderea valvulelor sigmoide.

zgomotul II: situat inainte de sfarsitul undei T care este determinat de inchiderea valvulelor sigmoide

zgomotul III: situat imediat dupa unda T, este cauzat de relaxarea rapida a musculaturii ventriculelor la inceputul diastolei.

zgomotul IV: situat dupa unda P, dar inaintea complexului QRS fiind produs de contractia musculaturii atriale.

Fonocardiografia localizeaza suflurile in timp si spatiu.

Balistocardiografia

Balistocardiografia este o metoda de examinare a activitatii inimii, care inregistreaza miscarile de recul ale corpului cauzate de contractia cardiaca si de ejectia sangelui in aorta.

Balistocardiografia furnizeaza date importante in diagnosticul insuficientei cardiace, al infarctului miocardic, precum si in bolile vaselor cu arterioscleroza si hipertensiune arteriala.

Proba de efort

Este o metoda de apreciere a capacitatii de adaptare la efort a inimii. Testul de efort se efectueaza la bicicleta ergometrica sau covor rulant la serviciul de electrocardiografie.

4 EXPLORARI RADIOLOGICE

Examenul radiologic permite studiul morfologiei si al functionarii organelor interne, iar in unele situatii este mijlocul de diferential.

Metodele radiologice de examinare sunt:

Radiografia toracica

In prima zi sau in primele trei zile este recomandat sa se efectueze la pat cu un aparat Rontgen portabil, radiografii toracice.

Radioscopia cardiaca

Este un examen care ofera date despre:

raportul inimii cu organele situate in torace;

configuratia inimii;

marimea inimii;

marimea pe cavitati auriculare sau ventriculare;

pozitia inimii;

hilurile pulmonare.

Coronarografia selectiva

Vizualizarea arterelor coronare prin umplerea cu substanta de contrast.

Se efectueaza in primele 4-6 ore, cand se urmareste aplicarea unui tratament fibrinolitic local, si consta in injectarea unei mici cantitati in artera humerala de fluid opac 2-4 ml si vizualizarea vascularizatiei coronariene. Arterele utilizate sunt:

femurala, axiala, humerala.

Angiografia coronariana

Injectarea produsului de contrast suprasigmoidian. Inconvenientul major este eliminarea rapida a substantei si suprapunerea pe film a celor doua retele coronariene: - dreapta;

- stanga;

5 CONFIRMAREA PARACLINICA

Radiografia toracica

Marirea umbrei cordului, eventual cu precizarea gradului cardiomegaliei si a cavitatii afectate disfunctia diastolica izolata poate evolua cu un cord de dimensiuni normale.

Masurarea presiunii venoase

presiunea venoasa periferica este crescuta (N= 12-14 cm H₂O);

presiunea venoasa centrala se masoara pe cateter central (la nivelul AD);

Cateterismul cardiac

permite masurarea exacta a presiunilor terminal-diastolice (a caror crestere constituie un semn precoce de decompensare), aprecierea ventriculografica a dinamicii ventriculare precum si precizarea substratului lezional al insuficientei cardiace;

se practica doar preoperator.

Echografia

permite evaluarea dimensiunilor cavitatilor cordului, grosimii peretilor, masei VS

aprecierea Doppler a fluxurilor transvalvulare si detectarea si cuantificarea regurgitarilor miogene.

precizarea cauzei determinante a insuficientei cardiace.

Mecanografia

permite determinarea intervalului de timp sistolic, a fractiei de ejectie a VS si a rapoartelor hemodinamice (Blumberger, Weissler).

Metodele radioizotopice

permit calcularea precisa a volumelor ventriculare, a fractiei de ejectie si a umplerii diastolice.