TRATAMENTUL STERILITATII FEMININE

TRATAMENTUL STERILITATII FEMININE

Tratamentul sterilitatii de cauza vaginala

Patologia infectioasa vaginala se trateaza in functie de rezultatul citobacteriologic al secretiei vaginale, adaptat germenului sau parazitului: trichomonas vaginalis, candida albicans, gardnerella vaginalis, haemofilus vaginalis.

In patologia congenitala malformativa sau in cea dobandita (diafragme vaginale, septuri, stenoze vaginale) - tratamentul chirurgical.

Tratamentul sterilitatii de cauza cervicala

Patologia cea mai frecventa este data de infectiile si displaziile cervicale.

Conduita terapeutica este cea folosita in ginecologie la orice femeie adulta.

Tratamentul sterilitatii de cauza uterina

In cazul patologiei infectioase uterine, tratamentul se face dupa schemele uzuale din ginecologie.

Endometrita tuberculoasa cu tot tratamentul specific are un prognostic nefast, prin sechelele pe care le produce (sinechia uterina)

Patologia uterina malformativa necesita tratament chirurgical.

Tratamentul sterilitatii de cauza tubara

Tratamentul medical - urmareste stingerea procesului inflamator. Tratamentul se intinde pe o durata de cel putin 3 cicluri.

Tratamentul balnear - are un efect resorbtiv, poate alterna cu tratamentul general si este indicat o data la 12 luni, timp de 2-3 ani succesiv.

Tratamentul local, sub forma de perfuzii utero-tubare medicamentoase - eate indicat in cazurile cu permeabiliatate tubara limitata.

Tratamentul chirurgical se refera la repermeabilizarea chirurgicala a trompei, ca o ultima resursa terapeutica.

Tratamentul sterilitatii de cauza ovariana

In cazul sterilitatii de origine organica printr-o patologie inflamatorie ovariana este necesar un tratament antiinflamator si balnear prelungit, dupa care, daca persista sechelele inflamatorii, se poate interveni chirurgical

Tumorile ovariene benigne (chist, fibrom, chist endometriozic) - necesita interventie chirurgicala cat mai conservatoare;

Tumorile hipofizare (adenom cromofod, acidofil si bazofil) - tratamentul este chirurgical si necesita radiografie;

Maladia ovarelor polichistice (Sindrom Stein-Leventhal) este vorba de o disfunctie hipotalamica idiopatica, amenoree si anovulatie.In acest sindrom predomina tulburarile menstruale (oligomenoree sau amenoree), sterilitate, virilism pilos (in 50% din cazuri) si obezitate.

Diagnosticul se pune pe baza investigatiilor clinice si paraclinice hormonale (FSH scazut, LH crescut, pregnandiol absent, E2 redus, testosteron plasmatic crescut, 17-CS moderat crescut), se incearca o stimulare a ovulatiei sau poate recurge la drilling ovarian(laparoscopic)

Cel mai important capitol in cadrul sterilitatii si cel care ridica cele mai mari probleme este tratamentul ciclurilor anovulatorii.

Tratamentul anovulatiei dispune azi de un numar mare de inductori ai ovulatiei dar inducerea ovulatiei implica obligatoriu si monitorizarea tratamentului pentru prevenirea complicatiilor si pentru marirea eficientei terapiei.

Complicatii ale inductiei ovulatiei

Greata, varsaturi, vertij, oboseala, cefalee, tulburari vizuale, scaderea troficitatii mucoasei vaginale.

Aceste efecte secundare sunt reversibile.

Sindromul de hiperstimulare apare destul de rar si este grav in mod exceptional.

Se manifesta prin aparitia de chisturi ovariene mari, ascita

Sterilitatea prin defect de faza luteala

Incidenta - aproximativ 8,1% din sterilitati

Defectul de faza luteala reprezinta de fapt un spectru de defecte specifice: hiperprolactinemie sau eventual hiperandrogenism.

Tratamentul substitutiv al insuficientei progesteronice incepe de la 3-4 zile de la data probabila a ovulatiei si continua toata faza luteinica.

Progestativele de sinteza administrate per oral este modalitatea cea mai practica.