URGENTE
CARDIOVASCULARE
ARITMIILE CARDIACE
DEFINITIE
Aritmiile cardiace reprezinta modificari ale succesiunii in timp a batailor cardiace si / sau relatiei dintre activitatea atriala si cea ventriculara, produse de anomalii in formarea sau conducerea impulsului electric. |
Cardiaca |
Extracardiaca |
anomalii congenitale ale sistemului excitoconducator malformatii congenitale cianogene cardita reumatismala postchirurgie cardiaca valvulopatii miocardita acuta pericardita cardiomiopatii insuficienta cardiaca tamponada cardiaca |
hipo / hipertermie deshidratare severa hipoxemie intoxicatii (digitala, antiaritmice, cofeina) durere HIC anemie severa hipo / hipertiroidism pneumotorace in tensiune tromboembolism sclerodermie |
modalitate de debut durata severitate antecedente personale patologice: - tahicardie paroxistica supraventriculara - sincope - cardiopatii - infectii cu streptococ β hemolitic - interventii chirurgicale pe cord - viroze recente - consum de toxice sau medicamente |
lipotimie, sincopa, vertij, confuzie mentala, crize Adam-Stockes dureri precordiale semne de insuficienta cardiaca anxietate semne ale bolii de baza asimptomatice |
Sange |
Alte investigatii |
HLG completa VSH CRP fibrinogen ASLO ionograma ASTRUP |
radiografie cardiopulmonara ECG ecografie cardiaca monitorizare Holter test de efort electrocardiograma esofagiana electrofiziologie intracardiaca |
Tahiaritmii |
|
Tahicardie sinusala
|
FC > VN corespunzatoare varstei, dar < 220/min (sugar) si 180/min la copil unde P cu morfologie normala intervale PR normale intervale RR variabile complexe QRS inguste |
Tahicardie supraventriculara
|
FC > 220/min la sugar si > 180/min la copil ritm regulat unde P frecvent neidentificabile; absente / anormale complexe QRS normale modificari de faza terminala |
Tahicardie ventriculara
|
FC=150-250/min unde P absente sau disociate complexe QRS largi modificari de faza terminala |
Fibrilatie atriala
|
frecventa atriala > 350/min, frecventa ventriculara=100-180/min ritm neregulat unde P absente, inlocuite cu unde f intervale RR neregulate complexe QRS inguste asociere posibila cu sindrom Wolff-Parkinson-White |
Flutter atrial
|
frecventa atriala=280-480/min ritm atrial regulat unde P modificate in "dinti de ferastrau" conducere 2:1, 3:1, 4:1 |
Wolff-Parkinson-White
|
intervale PR normale / scurte complex QRS "dublat" prezenta undelor Δ |
Bradiaritmii |
|
Bradicardie sinusala
|
FC < VN corespunzatoare varstei ritm regulat unde P si complexe QRS normale intervale PR normale sau alungite intervale QT alungite |
Bloc atrioventricular gradul I
|
intervale PR > VN, care nu se modifica de la bataie la bataie |
Bloc atrioventricular gradul II tip Mobitz I
|
intervale PR cu alungire progresiva pana cand o unda P este blocata (nu este urmata de complex QRS) |
Bloc atrioventricular gradul II tip Mobitz II
|
intervale PR normale intermitent o unda P este blocata complexe QRS largi |
Bloc atrioventricular gradul III
|
frecventa atriala este egala cu frecventa nodului sinusal frecventa ventriculara=40-60/min ritm atrial sinusal sau ectopic (fibrilatie, flutter) ritm ventricular regulat |
Extrasistole |
|
Atriale
|
ritm neregulat unde P deformate intervale PQ alungite complexe QRS normale |
Jonctionale
|
superioare: unde P negative ce preced complexul QRS mijlocii: unde P incluse in complexul QRS inferioare: unde P negative in D2, D3, aVF |
Ventriculare
|
complexe QRS deformate, largite, neprecedate de unde P modificari de faza terminala |
Ritmuri absente sau dezorganizate |
|
Asistolie |
linie izoelectrica |
Fibrilatie ventriculara
|
absenta undelor P, T si a complexelor QRS |
Activitate electrica fara puls |
activitate electrica organizata puls absent |
Criterii de prognostic negativ
instabilitate hemodinamica: hipotensiune arteriala, alterarea starii de constienta, soc stop cardiorespirator cardiomiopatie postchirurgie cardiaca |
benigne: ESV izolate, monomorfe / bigeminate aparute pe cord indemn si TV nesustinute, fara efecte hemodinamice potential maligne: aritmii ventriculare nesustinute asociate cu malformatii congenitale cianogene, cardiomiopatii sau miocardite, TV sustinute pe cord indemn maligne: TV sustinute, torsada varfurilor, FV |
|
Dupa Lown |
gradul I: ESV izolate, < 30/h gradul II: ESV > 30/h sau > 1 in 2 min de testare la efort gradul III: ESV multimorfe gradul IV: bigeminism (IV A) sau > 3 ESV cuplate-TV ( IV B) |
insuficienta cardiaca soc cardiogen tromboembolism stop cardiorespirator moarte subita |
Clinic ■ |
Admisie |
Orar |
4h |
12h |
24h |
Paraclinic □ |
FC |
□ |
|
|
|
|
ASTRUP |
FR |
□ |
|
|
|
|
Ionograma serica |
TA |
□ |
|
|
|
|
Digoxinemie |
SpO2 |
□ |
□ |
|
|
|
ECG |
Bilant hidric |
□ |
|
|
|
□ |
Ecografie cardiaca |
Absolute |
Relative |
insuficienta respiratorie hipotensiune arteriala lipsa raspunsului terapeutic alterarea starii de constienta intoxicatie cu simpaticomimetice |
insuficienta cardiaca persistenta postcardioversie |
1. TAHICARDIA
< 0,08 sec > 0,08 sec
Evaluare ritm
esec
cardioversie 0,5-1 J/kg; in caz de esec se poate creste la 2 J/kg
Hemodinamica instabila (soc, IC) - se pregateste cardioversia.
Compresiunea carotidiana unilaterala se efectueaza la jonctiunea mandibula-artera carotida; gheata sau amestecul in volume egale de gheata+apa rece - aplicat pe fata la copilul mare pe o durata de 10-20 sec; compresiunea globilor oculari - nerecomandata la copil.
DA NU
esec esec
lipsa raspuns
(dupa 24-48h)
În caz de suspiciune de flutter atrial se recomanda efectuarea manevrelor vagale sau administrarea de Adenozina, deoarece acestea reduc frecventa ventriculara si pot face vizibile undele "f".
FIBRILATIA ATRIALA
Midazolam 0,1-0,2 mg/kg iv
cardioversie 0,5-1 J/kg
tratament anticoagulant daca fibrilatia este mai veche de 48h
Sindrom Wolff-Parkinson-White |
DA NU
BLOCUL ATRIOVENTRICULAR (BAV)
Identificarea si tratarea
cauzei: reumatism articular acut malformatie
congenitala de cord miocardita colagenoze intoxicatii: Digoxin,
Chinidina
Atropina 0,02 mg/kg minim/doza=0,1 mg
maxim/doza=0,5 mg la copil si 1 mg la adolescent
Isoproterenol 0,5-1 μg/kg/min
|
|
esec
pacemaker
Necesita:
- monitorizare ECG 24h
sanctiune terapeutica in caz de hemodinamica instabila (bolnav cu cardiomegalie, miocardita, malformatie cardiaca congenitala, debut de TV)
EDEMUL PULMONAR ACUT
DEFINITIE
Insuficienta respiratorie acuta hipoxemica datorata unei inundari alveolare, consecinta cresterii presiunii hidrostatice in capilarele pulmonare (EPA cardiogen) sau a cresterii permeabilitatii endoteliului capilarelor pulmonare (EPA noncardiogen). |
Cardiogen |
malformatii cardiovasculare: - mixom atrial - cord triatrium miocardita virala valvulopatii dobandite: - stenoza / insuficienta mitrala - stenoza / insuficienta aortica tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii) criza hipertensiva hipervolemie cardiomiopatie hipertrofica |
Noncardiogen |
ARDS sepsis aspiratie pulmonara (sindrom Mendelson) soc hipovolemic insuficienta respiratorie postresuscitare edem pulmonar neurogenic: - TCC - hemoragii intracraniene edem de reexpansiune pulmonara transplant de maduva osoasa embolismul pulmonar intoxicatii: - CO - petrol - organofosforice inec |
debut brusc boala pulmonara sau cardiaca cunoscuta dispnee, tahipnee tuse cu expectoratie spumoasa, rozacee durere toracica (la copilul mare) |
Respirator |
polipnee tuse cu stridor laringian expectoratie rozata raluri crepitante diseminate pe ambele campuri pulmonare |
Cardiovascular |
tahicardie ritm de galop accentuarea zgomotelor cardiace TA crescuta sau prabusita jugulare turgescente hepatomegalie de staza tegumente palide, cianotice transpiratii soc iminenta de stop cardiac |
Neurologic |
agitatie somnolenta tulburari de constienta convulsii coma |
Sange |
Alte investigatii |
HLG CRP (crescuta) ASTRUP (hipoxemie, hipocapnie, alcaloza respiratorie) |
radiografie cardiopulmonara (ingrosarea desenului perivascular si peribronsic, prezenta liniilor Kerley, aspect reticular "in zabrele") ECG (tulburari de ritm, bloc de ramura) ecografie cardiaca (dilatare ventriculara, malformatie cardiaca) |
insuficienta respiratorie insuficienta cardiaca bronhopneumonie status asmaticus |
stop cardiorespirator deces |
Clinic ■ |
Admisie |
Orar |
24h |
Paraclinic □ |
FC |
□ |
HLG |
||
FR |
□ |
ASTRUP |
||
TA |
□ |
ECG |
||
SpO2 | ||||
Diureza | ||||
Status neurologic | ||||
Bilant hidric |
pozitie
semisezanda restrictie
hidrica: maxim 60 ml/kg/zi (sugar) limitarea aportului de sodiu reechilibrare
hidroelectrolitica si acido-bazica oxigenoterapie: cateter nazal sau masca faciala ventilatie mecanica - PSV: suport
presional 5 - 10 cmH2O, maxim 25 cmH2O - CPAP pe masca sau sonda de
intubatie 5-8 cmH2O sau - CMV + PEEP - se
monitorizeaza SpO2 > 90% si ASTRUP analgezie: Morfina1
0,1-0,2 mg/kg iv/sc/im, repetat la
3h Furosemid 1-3 mg/kg iv repetat la 2-4h; doza maxima 15 mg/kg/zi Amrinona 0,5 mg/kg iv repetat
la 15 min; maxim 4 mg/kg pev in 60 min sau Milrinona 50 µg/kg pev
in 10 min, apoi 0,3 µg/kg/min; maxim 1µg/kg/min
Generale
Cresterea performantei cardiace
Indicatii: insuficienta renala severa, lipsa de raspuns la terapie in primele ore, hipotermie, tulburari de ritm
Contraindicatii: insuficienta respiratorie severa, hipotensiune arteriala, encefalopatie hipertensiva, soc, coma
CRIZA HIPERTENSIVA
Criza hipertensiva reuneste toate formele de HTA brusc instalate (TA depaseste percentila 97 pentru varsta, inaltimea si greutatea pacientului), cu tendinta de crestere rapida cauzand disfunctii pulmonare, cardiace, neurologice, renale sau oculare. |
HTA esentiala |
|
HTA secundara |
|
pielonefrita cronica displazii renale hidronefroza rinichi polichistic sindrom hemolitico-uremic glomerulonefrita cronica tumori renale (tumora Wilms) nefrita de iradiere IRC |
|
Cauze cardiovasculare |
tromboza de artera / vena renala stenoza de artera renala coarctatie de aorta persistenta de canal arterial boala Takayashu fistule arterio-venoase |
Cauze endocrine |
feocromocitom neuroblastom hiperplazie suprarenaliana congenitala hipertiroidism hiperaldosteronism primar sindrom si boala Cushing tumori ovariene hiperparatiroidism |
Cauze metabolice |
hipercalcemii primare si secundare porfirie acuta intermitenta |
Cauze neurologice |
HIC neurofibromatoza sindrom Guillain-Barré poliomielita |
Toxice / medicamente |
steroizi, amfetamine, anticonceptionale supradozare / intrerupere a medicatiei antihipertensive |
antecedente heredo-colaterale si personale de HTA factori de risc in familie: - diabet zaharat - obezitate - hipercolesterolemie - boli cardiovasculare - boli renale - feocromocitom obiceiuri alimentare simptome sugestive pentru HTA si etiologie |
cefalee occipitala, intensa, generalizata rapid ameteli oboseala iritabilitate palpitatii |
|
Manifestari ale encefalopatiei hipertensive |
varsaturi in jet semne meningiene manifestari neurologice: - convulsii, frecvent generalizate - hemipareza / hemiplegie - sindrom de neuron motor central - pareza faciala - somnolenta, dezorientare - confuzie - stupor - obnubilare - coma |
Manifestari oculare |
hemianopsie incetosarea vederii amauroza |
Manifestari cardiace |
sufluri, zgomot de galop tulburari de ritm manifestari de insuficienta cardiaca |
Manifestari renale |
poliurie hematurie rinichi marit de volum |
Manifestari legate de boala declansanta |
tulburari de crestere (nefropatii cronice) obezitate cu dispozitie caracteristica, vergeturi (sindrom Cushing) transpiratii, palpitatii, tahicardie (feocromocitom) puls absent / diminuat la membrele inferioare (coarctatie de aorta) |
Sange |
Urina |
Alte investigatii |
HLG VSH uree, creatinina acid uric ionograma glicemie ASTRUP cortizol 17-OH progesteron |
sumar urocultura catecolamine (urina/24h) acid vanil mandelic |
ECG radiografie cardiopulmonara ecografie cardiaca / ecografie abdominala FO EEG CT craniu |
insuficienta respiratorie acuta EPA cardiogen convulsii de alte etiologii HIC de alte etiologii tumori cerebrale IRA de alte etiologii atac de panica |
Varsta |
HTA "de granita" (mmHg) |
HTA semnificativa (mmHg) |
HTA severa (mmHg) |
0-7
zile |
TAS
=96-105 |
TAS > 106 |
|
1 luna-2 ani |
TAS
=104-111 |
TAS
=112-117 |
TAS
> 118 |
3 - 5 ani |
TAS
= 108-115 |
TAS
= 116-123 |
TAS
> 124 |
6 - 9 ani |
TAS
=114-121 |
TAS
=122-129 |
TAS
> 130 |
10 - 12 ani |
TAS
=122-125 |
TAS
=126-133 |
TAS
> 134 |
13 - 15 ani |
TAS
=130-135 |
TAS
=136-143 |
TAS
> 144 |
16 - 18 ani |
TAS
=136-141 |
TAS
=142-149 |
TAS
> 150 |
COMPLICATII
hemoragie intracraniana tromboza intracraniana infarct cerebral lacunar atacuri ishemice tranzitorii insuficienta cardiaca disectie de aorta infarct miocardic |
Clinic ■ |
Admisie |
Orar |
24h |
Paraclinic □ |
TA |
□ |
HLG |
||
FC |
□ |
Ionograma serica |
||
FR |
□ |
ASTRUP |
||
SpO2 |
□ |
Uree, creatinina serica |
||
Diureza |
Sumar de urina |
|||
Status neurologic |
□ |
Urocultura |
||
Bilant hidric |
□ |
ECG |
||
Ecografie cardiaca |
||||
EEG |
Absolute |
Relative |
EPA insuficienta cardiaca stare de rau convulsiv HIC semne neurologice de focar coma |
criza HTA la nou-nascut criza HTA refractara la tratament |
Neomologat in Romania, contraindicat in astmul bronsic.
Neomologata in Romania; poate induce tahicardie reflexa.
Poate scadea brusc TA si induce tahicardie, aritmii, hiperglicemie, hiperuricemie.
Se evita in caz de hipoperfuzie cerebrala.
Neomologat in Romania.
Se evita inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei.
Se contraindica Propranololul.
Frecvent se asociaza cu cardiomiopatie sau miocardita.
Este neomologat in Romania.
De evitat : Nifedipina (scade brusc tensiune arteriala, determina hipoperfuzie cerebrala) si Labetololul (determina hipotensiune arteriala, bradicardie, hipochinezia ventricului stang).
INSUFICIENTA CARDIACA
DEFINITIE
Incapacitatea inimii de a asigura un debit sangvin adecvat necesitatilor permanente ale organismului copilului incluzand si cresterea. |
Nou-nascut |
malformatii congenitale de cord tulburari de ritm si conducere: TPSV, BAV cardiomiopatii primare si secundare: miocardite, glicogenoza cardiaca din boala Pompe anemii severe poliglobulii neonatale sindrom postasfixic perinatal hipocalcemie hipoglicemie |
Sugar |
malformatii congenitale de cord boli endomiocardice: miocardita, fibroelastoza endomiocardica tulburari de ritm: TPSV, tahicardie paroxistica ventriculara pneumopatii grave hipertiroidism |
Copil |
miocardite cardiomiopatii primare valvulopatii reumatismale endocardita bacteriana acuta sepsis pericardita exudativa malformatii congenitale de cord aritmii anemii cronice severe hiperhidratare HTA hipertiroidism cord pulmonar cronic |
stare generala alterata tulburari de alimentatie dispnee, ortopnee wheezing paloare edeme existenta unor boli cardiace in familie sau in antecedentele personale patologice |
Insuficienta cardiaca dreapta |
Insuficienta cardiaca stanga |
edeme periferice (dosul mainii, picioare, palpebrale) hepatomegalie turgescenta jugularelor reflux hepatojugular oligurie hidrotorace, ascita anorexie, greturi, varsaturi tulburari senzoriale pulsatii epigastrice soc apexian in spatiul IV-V intercostal pe linia axilara stanga tahicardie, ritm de galop, tulburari de ritm |
tahipnee, dispnee de efort si paroxistica nocturna wheezing tuse, hemoptizie fatigabilitate cianoza, paloare transpiratii profuze puls slab, alternant soc apexian in spatiul VI-VII intercostal pe linia medioclaviculara stanga tahicardie, galop, sufluri, raluri subcrepitante |
Sange |
Urina |
Alte investigatii |
HLG (anemie / policitemie) CRP (crescuta) TGP, TGO (crescute) BT, BD (crescute) glicemie uree, creatinina (crescute) ionograma (hiponatremie, hiperpotasemie1) ASTRUP (acidoza respiratorie sau mixta) |
sumar: - albumine densitate |
radiografie cardiopulmonara fata si profil (cardiomegalie, staza pulmonara) ECG (elemente de hipertrofie ventriculara stanga / dreapta, tulburari de ritm / conducere, microvoltaj, subdenivelare de segment ST) ecocardiografie cardiaca (dilatarea cavitatilor cardiace, hipochinezia peretilor cardiaci, FS2, FE scazute) Doppler cateterism cardiac angiocardiografie |
FS = diametrul ventriculului stang telesistolic / telediastolic x 100%; VN = 28-40%
pneumopatii dispneizante (astm bronsic, bronhopneumonie) sepsis boli ale SNC hernia diafragmatica |
Dupa NYHA | |
clasa I: fara simptomatologie la activitati obisnuite clasa II: dispnee la eforturi obisnuite clasa III: dispnee la eforturi mai mici decat cele obisnuite clasa IV: dispnee de repaus |
IRA insuficienta hepatica acuta, ciroza cardiaca EPA tromboze venoase embolii pulmonare sau sistemice infectii pulmonare soc cardiogen aritmii disfunctie multipla de organe moarte subita |
Clinic ■ |
Admisie |
Orar |
24 h |
Paraclinic □ |
FC |
□ |
|
|
HLG |
FR |
□ |
|
|
Ionograma serica |
TA |
□ |
|
|
ASTRUP |
SpO2 |
□ |
|
|
Glicemie |
Diureza |
|
|
|
TGO, TGP, BT, BD |
Temperatura |
□ |
|
|
Sumar de urina |
PVC1 |
|
|
|
Radiografie toracica |
PCP1 |
|
|
|
ECG |
Status neurologic |
□ |
|
|
Ecografie cardiaca |
Greutate |
|
|
|
|
Bilant hidric |
|
|
|
|
Indicate in: insuficienta cardiaca severa, hemodinamica instabila, terapie cu inotrop sau / si vasodilatator.
alterare neurologica afectare renala soc cardiogen anemie severa |
Digoxinul are contraindicatie relativa prin potentialul de accentuare a obstacolului subvalvular; in CMHO exista risc crescut de endocardita.
Terapia inotropa vasodilatatoare implica cateter Swan-Ganz sau monitorizarea TA, FC, diurezei orare.
Indicata in soc cardiogen cu indice cardiac scazut si rezistenta vasculara sistemica crescuta.
Indicate in soc cardiogen cu indice cardiac scazut si presiune in capilarul pulmonar crescuta; Amrinona nu prezinta avantaje fata de Dobutamina.
BIBLIOGRAFIE
1. Adelman RD, Coppo R, Dillon MJ. The emergency management of severe hypertension. În: Pediatr Nephrol, 2000,14(5): 422-427.
2. Beaufort-Krol GC, Bink-Boelkens MT. Effectiveness of Sotalol for atrial flutter in children after surgery for congenital heart disease. În: Am J Cardiol, 1997, 1;79(1): 92-94.
3. Berman S. Cardiovascular Disorders. În: Pediatric Decision Making (IIIth edition) Mosby-Year Book Inc., St. Louis, 1996: 56-74.
4. Blaszak RT, Savage JA, Ellis EN. The use of short-acting Nifedipine in pediatric patients with hypertension. În: J Pediatr, 2001, 139(1): 34-37.
5. Butnariu A. Urgente cardiovasculare. În: Urgente majore in pediatrie. Butnariu A, Bizo A, Miresteanu S. Editura National, Bucuresti, 2001: 194-212.
6. Case CL. Diagnosis and treatment of pediatric arrhythmias. În: Pediatr Clin North Am, 1999, 46(2): 347-354.
7. Chandar JJ, Sfakianakis GN, Zilleruelo GE, et al. ACE inhibition scintigraphy in the management of hypertension in children. În: Pediatr Nephrol, 1999, 13(6): 493-500.
8. Davis SP, Arthur C, Davis M, et al. Assessing cardiovascular risk in children: the Jackson, Mississippi CRRIC Study. În: J Cult Divers, 2002, 9(3): 67-72.
9. Estepa R, Gallego N, Orte L, et al. Renovascular hypertension in children. În: Scand J Urol Nephrol 2001, 35(5): 388-392.
10. Fivush B, Neu A, Furth S. Acute hypertensive crises in children: emergencies and urgencies. În: Curr Opin Pediatr, 1997, 9(3): 233-236.
11. Friedman AL. Approach to the treatment of hypertension in children. În: Heart Dis, 2002, 4(1): 47-50.
12. Gewitz HM, Vetter LV. Cardiac Emergencies. În: Synopsis of pediatric emergency medicine. Fleisher RG, Ludwig S, Benjamin KS. (IVth edition), Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, 2002: 273-275.
13. Golea C, Doros G. Insuficienta cardiaca la sugar si copil. În: Curs de pediatrie pentru studenti. Serban M, Golea C, Cucuruz M. Editura Brumar,Timisoara, 1998: 337-351.
14. Hanisch D. Pediatric arrhythmias. În: J Pediatr Nurs, 2001, 16(5): 351-362.
15. Jones BV, Egelhoff JC, Patterson RJ. Hypertensive encephalopathy in children. În: AJNR Am J Neuroradiol, 1997, 18(1): 101-106.
16. Lacombe M. Stenoses of the abdominal aorta in young patients. În: Chirurgie. 1997; 122(4): 274-278.
17. Lazar D, Dumitra S. Insuficienta cardiaca. În: Patologie pediatrica. Lazar D. (vol I) Editura National, Bucuresti, 1999: 514-529.
18. Levin DL, Morris FC. Cardiac. În: Essentials of Pediatric Intensive Care (IIth edition), Churchill Livingstone Inc., New York,1997: 175-239.
19. McTaggart SJ, Gulati S, Walker RG, et al. Evaluation and long-term outcome of pediatric renovascular hypertension. În: Pediatr Nephrol, 2000, 14(10-11): 1022-1029.
20. Michael J, Groshong T, Tobias JD. Nicardipine for hypertensive emergencies in children with renal disease. În: Pediatr Nephrol, 1998, 12(1): 40-42.
21. Nanulescu M. Urgente cardio-circulatorii. În: Urgente in pediatrie. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994: 57-61.
22. New MI. Hypertension in congenital adrenal hyperplasia and apparent mineralocorticoid excess. În: Ann N Y Acad Sci, 2002, 970: 145-154.
23. Newman KD, Ponsky T. The diagnosis and management of endocrine tumors causing hypertension in children. În: Ann N Y Acad Sci, 2002, 970: 155-158.
24. Pfammatter JP, Bauersfeld U. Safety issues in the treatment of paediatric supraventricular tachycardias. În: Drug Saf, 1998, 18(5): 345-356.
25. Popescu V. Cardiologie. În: Algoritm diagnostic si terapeutic in pediatrie. Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 1999: 217-256.
26. Popoiu A. Probleme actuale de aritmologie pediatrica. Editura Eurostampa, 2002: 22-123.
27. Powell C. Cardiac emergencies. În: Handbook of Pediatric Emergency Medicine. Brennan PO, Berry K, Powell C, Pusic MV. Bios Scientific Publishers Limited, Oxford, 2003: 43-53.
28. Rocchini AP. Pediatric hypertension 2001. În: Curr Opin Cardiol, 2002, 17(4): 385-389.
29. Sacchetti A, Moyer V, Baricella R, et al. Primary cardiac arrhythmias in children. În: Pediatr Emerg Care, 1999, 15(2): 95-98.
30. Sorof J, Daniels S. Obesity hypertension in children: a problem of epidemic proportions. În: Hypertension, 2002, 40(4): 441-447.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |