Clasa Cyclostomata

Caractere generale

Ciclostomii, formeaza grupa cea mai primitiva de vertebrate acvatice. Au tegumentul lipsit de solzi dar bogat in celule mucoase, sunt fara falci si inotatoare perechi, poseda coarda dorsala persistenta. Sacii nazali sunt contopiti formand o singura nara (monorinie). Craniul lor este incomplet (hemicraniate), lipsind regiunea occipitala. Scheletul intern este cartilaginos si partial membranos. Branhiile sunt de origine endodermica (de unde denumirea de endobranhiate) si au forma unor pungi (marsipobranhii). Urechea interna poseda 1-2 canale semicirculare. Aparatul excretor este in general mezonefrosul si rareori pronefrosul. Gonadele sunt neperechi, iar gonoductele lipsesc. Dezvoltarea lor se caracterizeaza printr-o faza larvara si o metamorfoza tardiva. Cele circa 50 specii de ciclostomi intalniti in fauna actuala a apelor dulci si marine sunt pradatori, semiparaziti sau paraziti.

Morfologia externa

Ciclostomii au corpul alungit, cilindric, usor comprimat lateral in regiunea codala, vermiform sau serpentiform. Corpul lor este format din cap, trunchi si coada (fig. 117). Pe partea ventrala a capului se afla un orificiu bucal circular, prevazut pe margine cu papile cornoase si captusit cu dinti odontoizi cornosi, conici. Pe partile laterale ale capului sunt dispusi ochii, vizibili la petromizonii adulti si acoperiti de tegument si de muschi la mixime. Pe partea dorsala a capului, la inaltimea ochilor, se gaseste o fosa nazala, in urma careia exista o pata depigmentata a tegumentului asezata deasupra organului pineal. La unele specii gura si fosa nazala sunt prevazute cu tentacule scurte. In urma ochilor, pe partile laterale ale corpului, se gasesc 6-15 perechi de fante branhiale. Sunt cazuri cand locul fantelor branhiale este luat de doua orificii branhiale, asezate pe partea ventrala a trunchiului, cu mult in urma regiunii branhiale.

Fig. 117. Morfologia externa la Eudontomyzon:

f.br. - fante branhiale; i.a. - inotatoare anala; i.d. - inotatoare dorsala;

i.c. - inotatoare caudala; o - ochi; o.a. - orificiu anal; o.b. - orificiu bucal;

o.n. - orificiu nazal; o.ug. - orificiu urogenital

Ciclostomii poseda numai inotatoare neperechi, reprezentate prin 1-2 inotatoare dorsale, care se continua cu o inotatoare codala de tip protocerc, pe care scheletul axial o imparte in 2 lobi egali. La limita ventrala dintre regiunea trunchiului si a cozii se gaseste orificiul anal, care este urmat de o papila ce adaposteste orificiul urogenital. Corpul ciclostomilor poate masura intre 8-100 cm.

Raspandirea geografica a Ciclostomilor

Ciclostomii populeaza doar apele temperate ale celor doua emisfere, lipsind din apele tropicale. Mixinele sunt animale exclusiv marine, fiind frecvent intalnite pe coastele Atlanticului de Nord si a Marii Nordului. Petromizonii populeaza mai ales apele dulci din Europa si Asia. Prezinta si specii marine intalnite frecvent in Marea Mediterana si pe coastele Pacificului si ale Atlanticului de Nord.

Clasificarea Ciclostomilor

Reprezentantii actuali ai ciclostomilor apartin ordinelor: Petromyzones si Myxines.

Ordinul Petromyzones cuprinde animale ce traiesc in ape dulci si marine. Se cunosc aproximativ 30 de specii, din care cele mai importante sunt:

- Petromyzon marinus: specie migratoare, pradatoare, atinge 1 m lungime si 3 kg greutate. Traieste pe coastele europene si americane ale Atlanticului si in Marea Mediterana. Se reproduce in cursul inferior al raurilor, unde ajunge transportata de catre somoni sau heringi;

- Lampetra fluviatilis: specie marina migratoare, pradatoare, atinge o lungime de 50 cm. Traieste in apele litorale ale Europei, Americii de Nord si Japoniei de unde migreaza in vederea reproducerii in apele dulci;

- Lampetra planeri: specie mica (10-16 cm), de apa dulce, nepradatoare.

- Eudontomyzon danfordi (chiscarul, cicarul sau hadina): este o specie pradatoare care ataca nevertebrate si pesti din apele dulci de munte. Se fixeaza cu aparatul bucal de corpul pestilor, taind cu odontoizii si lamele cornoase tegumentul si muschii, iar cu ajutorul miscarilor de pistonare ale limbii aspira tocatura de tesuturi si sange. Chiscarul are o lungime de 20-25 cm. Carnea sa, desi nu are valoare culinara, poate fi consumata dupa taierea capului.

Ordinul Myxines sunt animale marine cu o viata parazitara si o dezvoltare fara metamorfoza. Mixinele sunt daunatoare economiei piscicole. In prezent se cunosc 15-20 specii de mixine, dintre care cele mai importante sunt:

- Myxine glutinosa: traieste pe coastele Atlanticului de Nord, atinge 50 cm lungime (fig. 133), prezinta 6 perechi de pungi branhiale ale caror orificii externe se deschid intr-un canal lateral comun. Consuma zilnic 4-7 kg peste, patrunzand in corpul acestora prin deschiderile operculare. Pestele atacat este asfixiat de mucusul abundent secretat de sacii glandulari care invaluie branhiile acestuia. Odata patruns inauntru devoreaza toate organele corpului, lasand doar scheletul si pielea.

Fig. 133. Specii de ciclostomi:

A - Lampetra planeri; B - Eudontomyzon mariae; C - Eudontomyzon vladycovi; D - Myxine glutinosa; E - capul de Myxine, vazut pe fata ventrala; 1 - tentacule

- Bdellostoma stouti: se intalneste in apele de coasta ale Oceanului Pacific si Atlantic. Ataca, mai ales, pestii prinsi in plasa. Poseda 13 perechi de pungi branhiale ce se deschid separat la exterior.

Subincrengatura Gnathostomata

Gnatostomele (din grecescul gnathos = falca si stoma = gura), cel mai numeros grup al vertebratelor, au gura prevazuta cu falci articulate mobil, dezvoltate din arcul mandibular. Prezinta saci nazali perechi (amfirinie) care se deschid prin doua nari dispuse pe fata dorsala sau ventrala a capului. Craniul este complet, posedand si regiune occipitala, fapt pentru care se numesc si eucraniate. Poseda dinti adevarati. Branhiile sunt de origine ectodermica. Coarda dorsala este prezenta permanent la formele primitive si doar in stadiul embrionar la formele evoluate, la care este inlocuita de coloana vertebrala. Urechea interna are 3 canale semicirculare.

Subancrengatura Gnathostomata cuprinde doua supraclase: Pisces si Tetrapoda.

Supraclasa Pisces

Pestii sunt vertebrate exclusiv acvatice care respira prin branhii. Prezinta inotatoare perechi si neperechi. Corpul lor este acoperit cu solzi de origine dermica. Scheletul este cartilaginos sau osos. Circulatia este simpla, iar inima este bicamerala, fiind alcatuita dintr-un atriu si un ventricul. Organul excretor functional in stadiul embrionar este pronefrosul, iar in rest este mezonefrosul. Reproducerea are loc in mediul acvatic, iar fecundatia, la majoritatea speciilor de pesti, este externa.

Cele peste 20000 specii de pesti cunoscute se pot imparti in 4 clase: Acanthodi, Placodermi, Chondrichthyes si Osteichthyes.

Clasa Acanthodi si Placodermi cuprinde pesti exclusiv fosili care au trait in paleozoic, la finele caruia au disparut.

Pestii cunoscuti in prezent pot fi repartizati in clasa: cartilaginosi (Chondrichthyes) sau ososi (Osteichthyes).