Comportament in situatii de criza - fotbal

Comportament in situatii de criza - fotbal

Situatiile de criza in fotbal nu debuteaza de azi pe maine, cauzate de situatii de moment datorate unei intamplari negative, ci sunt in stadiu latent. Iau amploare incetul cu incetul si dezvolta o dinamica ce scapa de sub control. Nasterea crizelor atat la amatori cat si la profesionisti are de cele mai multe ori cauza rezultata din neintelegeri intre pretentii si realitate a capacitatilor sportive. Nu de putine ori mass-media prin exercitarea unei influente negative determina o presiune enorma asupra jucatorilor, antrenorului si intregului club care se rasfrange direct in balanta rezultatelor. Preferintele si aversiunile anumitor posturi TV si presa scrisa pentru anumite cluburi sunt cunoscute si dau rezultate bune in ceea ce fac. O armonizare a acestor relatii pe marginea unor articole de scandal cu certitudine nu aduc nimic bun. Instructorii ce resping aparitia in mass-media ajung foarte repede in bataia focului mass-mediei.

Telul rezultatelor sportive si punerea lor in aplicare nu mai permit ajungerea la consens si contribuie la reactii diferite.

Conduita intre antrenor jucatori si conducerea clubului duce de multe ori la atenuarea situatilor conflictuale si a certurilor. Motivele principale pentru dezacorduri intre ei sunt de obicei nereusitele sportive ale unei echipe.

De ce se ajunge la nereusite ?

Ce s-a schimbat in comportamentul echipei fata de instructor?

De ce stagneaza performantele ?

Exista posibilitati de fixare a unui tel si schimbare a obiectivelor de comun acord?

Sub ce conditii psihologice se obtin performantele?

Pentru a se decide la care intrebari sa se raspunda trebuie sa se analizeze exact toate structurile motivationale ale participantilor.

Motivatia iunstructorului, a jucatorilor, a managementului nu este doar la inceputul sezonului ci si pe parcursul unei serii foarte diferita si devergenta. Motivatia de a obtine rezultate este in multe feluri accentuata.

In timp ce instructorul se orienteaza singur cu success, managerul cere si alte obiective dificile, ca de exemplu optimizarea unei baza financiare sanatoase, cu mai putine riscuri si cu o planificare sigura pentru sezonul actual si viitor.

Motivatia de a obtine performante la jucator poate fi orientata si spre valoarea banilor si a politicii de personal.

Motivatia poate fi punctul de plecare pentru o reusita in depasirea unei crize. Pentru a influenta decisiv motivarea realizarilor pare a fi gradul subiectiv de convingere diferit cu care se poate atinge un scop. Este gradul de convingere a tuturor participantilor atat de mare incat un scop ascuns este usor de atins (campionat, cupa), iar un grad de motivare a realizarilor mai mic este mai usor de atins pentru ca succesul pare sigur. Scopurile legate de un anumit risc maresc de mai multe ori motivatia. In situatii de criza se ajunge la o scadere a motivatiilor tuturor participantilor. Instructorul si jucatorii se afla pe diferite trepte de motivatie care prin rezultatele pe care si le-au propus pot fi marite sau micsorate. Scopul hotarat impreuna nu se mai poate obtine si trebuie redefinit.

Unele din telurile de baza ale conducerii din punct de vedere psihologic pot fi:

Sa nu piarda urmatorul meci !

Orientare ofensiva la jocuri de acasa

Siguranta inaintea riscului

Sa nu primesti nici un gol

Sa eviti posibilitatile de a obtine cartonase galbene

Sa nu risti cartonase rosii pentru a nu deregla echipa

Sa mentii aceeasi structura a echipei

Cu realizarea acestor teluri partiale se poate ajunge incet la o stabilitate a performantelor si la o noua motivatie in echipa. Daca nu se ajunge la o stabilitate a telurilor partiale propuse, trebuiesc cautate alte cauze pentru motivarea jucatorilor.

Se deosebesc urmatoarele grupe de conflict:

instructor - jucator - circumstante

jucator - jucator - circumstante

jucator - instructor - management- circumstante

jucator - presa - raporturi cu medic

instructor - presa - raporturi cu medic

Diferitele intocmiri despre continutul muncii si structura antrenamentului, despre schimbarea jucatorilor precum si diferentele de baza dintre intocmirea echipei duc spre astfel de conflicte. Instructorul si jucatorii dispun intr-o situatie de criza de criterii diferite de evaluare a performantelor cerute. Aceasta duce la pareri diferite , care, daca nu sunt dicsutate aduc si mai multe frustratii de ambele parti.

Chiar si certurile dintre jucatori pentru suprematie, care sunt necesare, pot duce la o acutizare a conflictelor in interiorul echipei. Atata timp cat in legile interne nu sunt excluse, certurile pot fi folositoare pentru ca rezulta din performantele diferite ale jucatorilor.

Doar discutiile cu fiecare grupa in particular si cu toate la un loc pot rezolva conflictul. Daca pe o durata mai mare raman realizarile grupei slabe atunci trebuiesc luate alte masuri.

Presedintele si managerul se gandesc la alte alternative

Concedierea instructorului (veriga cea mai slaba din grupa) poate fi o noua motivare pentru jucatori, pentru ca intr-o alta persoana jucatorii vad o noua sansa pentru ei.

Vanzarea sau desfacerea contractului jucatorilor poate fi despartirea de cei  ce deranjeaza si fac dificultati.

Retragerea managerului, a presedintelui, a prezidiului, a directorilor, sau a conducerii poate duce la o alta structura de conducere, cu alte strategii de conducere prin personae noi.

Imprumutarea unor jucatori la alte cluburi este necesara pentru o noua structurare.

Amenzile disciplinare sub forma de bani luate in consideratie pe o perioada mai lunga, duc ca cei vizati sa-si reverifice comportamentul.

Antrenamentul special, facut singur sau in cadrul amatorilor, poate fi de folos ca masura disciplinara.

La nivel de amatori in situatii de criza se poate ajunge de regula la concedierea instructorului, pentru ca celelalte sanctiuni si masuri nu sunt de ajuns. Situatiile de criza datorate tehnicii si tacticii de joc, care se afla in fiecare campionat - cupa sau jocuri amicale vor fi prezentate in capitolul 10 "Tactica de antrenare" si in capitolul 12 "Tactica in joc".