Personalitatea instructorului - fotbal

Personalitatea instructorului - fotbal

Nu numai in domeniul profesionistilor ci si la amatori exista competenta, gelozii, intrigi si calomnie. Fotbalul nu este din acest punct de vedere o exceptie. Nu rareori se intampla ca unii membrii din conducere sa se acuze reciproc pentru complicitate an neajunsuri. Oportunismul nu se observa rareori la colegii din consiliul de administratie. De multe ori nu reiese din structurile interioare ci se dezvolta si din exterior, prin influenta unui peisaj variat al mediilor. Indeosebi im situatii de criza este exploatat "barbatul puternic" de fani, spectatori si medici. Cel care trebuie sa rearanjeze totul sa scoata "caruta din noroi" devine vrand nevrand "sef (macher)" si prin asta o personalitate de conducere.

Aceasta situatie este exploatata de cei care sunt ambitiosi, intriganti si doritori de putere pentru a iesi in evidenta pentru totdeauna. Lucrul in echipa deevine neologism si cooperarea o farsa.

"Scopul scuza mijloacele" - o propozitie mult citata, cu un strop de adevar - determina actiunile reprezentantilor. Ingeniozitati juridice ocupa tot mai mult loc in relatiile lor. Cuvantul dat nu mai este vaslabil daca situatia momentana o cere. Contractele scrise devin aculatura si se termina de obicei in certuri de drept interminabile.

Un club care nu are un compartiment juridic capabil va avea clar probleme. Si aici se vad paralele cu economia.

Instructorul ramane in club de obicei de unul singur atat din punct de vedere juridic cat si emotional si psihologic. Instructorul (din domeniul amatorilor), ca angajat pe o perioada de timp - uneori doar pentru cateva luni - nu detine deobicei destule cunostiite despre modalitatile de incheiere a unui contract. Aici ar putea fi de folos un impresar licentiat sau un avocat competent.

Pentru a se putea feri impotriva acestor influente exterioare, sunt necesare masuri psihologice, atat in timpul studiului cat si mai apoi cand se va practica munca. Numai asa se poate da instructorului o stabilitate mentala si psihica impotriva influentelor negative din exterior. Motivele pentru care se poate hotara cineva sa devina instructor, ca meserie sau hobby pot fi foarte variate: recunoastere sociala, avantaje materiale, dezvoltarea puterii, dezvoltarea unei personalitati cerative si a aspiratiei spre performanta.

Desigur joaca un rol important dispozitia personala, cele mostenite, inteligenta, perfectionarea profesionala in relatiile cu jucatorii, menagement, mediile si fanii. Imaginea personala de aparitie, limbajul, gestica, mimica formeaza de asemenea personalitatea instructorului, la fel ca valoarea experientei care a acumulat-o din timpul sau activ ca jucator. Nu rareori exista situatia ca viitorul intructor sa stie amanuntele "afacerii"  foarte bine, o baza buna pentru a intelege si rezolva conflictele prezente fiind in postura de a se putea pune in psihicul jucatorului.

Individualitatea instructorului arata atat stabilitate emotionala cat si echilibrul sau particular. Echilibrul, radiatie exterioara, comportament corect obiectiv sunt definitv rezultatul unui anturaj intact. Acest anturaj formeaza personalitatea si il fac independent de atmosfera profesionala si cercul de influente. In zona de liniste familiala se poate retrage si in vremuri de criza pentru a gasi noi puteri pentru munca zilnica in club.

Dusmanelilor presei, sponsorilor sau spectatroi se poate opune mai usor daca isi imparte grijile personale cu sotia sau cu o a treia persoana. Prelucrarea emotiilor de reusita sau nereusita e importanta pentru structura personalitatii antrenorului, deoarece il face capabil cu timpul sa reactioneze mai calculat si neutru la fluctatiile anturajului la locul de munca. Nu fiecare instructor este facut sa dezvolte competenta de conducere si numai catva instructori au din firea lor personala darul de a gasi comportarea potrivita cu profesionisti (Beckembauer, Lattek, Happel, Hihfeld, Weissveiler, Filke), pentru a numi doar cativa.

Competenta specializata este un alt criteriu in dezvoltarea personalitatii. Numai cine prezinta siguranta in relatia cu practica si teoria este in stare sa conduca echipe si sa dezvolte o baza de incredere. Evitarea conflictelor si o dezvoltare a performantei este doar printr-o personalitate bine conturata posibila. Aceasta trebuie zilnic muncita si anume prin strsul zilnic pe teren, in studiol de televiziune, in birou dar si pe plan particular.

Discutia activa a conflictelor si acceptarea nereusitelor incurajeaza dezvoltarea viitoare a personalitatii si a stabilitatii psihice pentru poverile viitoare. Cu toate acestea sap nu creada nici un instructor in iluzia ca doar aceasta instruire a comportamentului duce l ao imunitate in situatii de stres.

Campul de tensiuni in care se gaseste instructorul influenteaza in linii mari dezvoltareapersonalitatii si actioneaza invers asupra reusitei sau nereusitei echipei pe care o conduce.

Ca si caracteristici ale personalitatii sunt valabile:

Acest model ideal al personalitatiise poate foarte greu transpune in realitate deoarece imprejuraarile exterioare nu sunt intotdeauna la fel la toate persoanele. Deja mici distorsiuni prin nereusite schimba imaginea personalitatii instructorului, dispozitia si emotiile.

Tendinta pentru risc este acolo franata unde situatia tabelelor indica o actionare precauta.

Capacitatea de a critica pe sine si persoane straine, mediile, fanii nu poate rezulta acolo unde exista dusmanie si calomnie.

Capacitatea de cooperare este franata acolo unde alsi membrii ai clubului comploteaza impotriva instructorului.

Constiinta pentru raspundere nu se poate trai daca sta pe primul plan succesul inaintea sanatatii jucatorului.

Stabilitatea mentalsa si spontenaitatea se pot doar acolo dezvolta unde exista reusita.

Un joc de schimburi reciproce a tuturor caracteristicolr personalitatii, impreuna cu succesul pe plan profesional, poate constitui baza pentru dezvoltare si stabilizarea acestora.

In procesul antrenamentului nu se cer doar caracteristicile amintite mai sus ale unui instructor ci si capacitatile care privesc domeniul tehnic si tactic.

Planificarea si realizarea instructiei (antrenamentului)

Antrenemantul ar trebui sa fie clar structurat construit in jurul unui centru de greutate, sa aiba o anumita periodicitate (perioade de pregatire, perioade de meci, perioade de tranzitie) sa inceapa si sa se termine la timp, sa aiba loc intr-o atmosfera lejera, care il includ pe jucator in sarcini diferite, care sunt clar definite si spontane. Corecturi ar trebui doar atunci sa intervina cand este vorba de sarcini neclare sau care nu au fost indeplinite.

Supravegherea si corectarea antrenamentului dupa solicitarile meciului

Solicitarile din timpul antrenamentului trebuiesc orientate in functie de solicitarile din timpul meciului: meci greu - antrenament usor. Antrnamentul de rezistenta se desfasoara ca antrenemant de regenerare (alergari usoare prin padure, etc.). antrenament variat cu mingea (tenis - fotbal, jocuri usoare de alergat cu mingea) creaza o atmosfera destinsa in echipa.

Masuri de regenerare si adaptare la intelegerea cu un instructor secundar (co-trainer) in cazul jucatorilor raniti si slabi la performanta

Este recomandat antrenamentul spcial de forta pentru a munci la deficite musculare. Cu jucatori care se afla intr-o forma slaba se fac antrenamente suplimentare sau se trimit sa joace in echipe de amatori pana ajung la nivelul celorlati din echipa.

Planificarea si realizarea scolarizarii individuale a echipei si tipurilor de comportament in timpul si dupa meci.

Jucatorii obtin corecturi la comportament gresit in situatii izolate din timpul meciului, imediat pe stadion, la pauza sau la primul antrenament dupa joc. Corectiile se pot da cu ajutorul tablei sau prin imagini filmate (in domeniul profesionistilor).

Dezvoltarea si transpunerea strategiei de conducere a echipei

• Consolidarea propiei initiative in timpul antrenamentului si a jocului
• Detinerea si intarirea increderii de sine a jucaatorilor (jucatori tineri, jucatori neexperimentati)
• Consolidarea identificarii cu clubul; dezvoltarea sentimentului "noi".
• A purta convorbiri cu cate unul singur. A exercita critica doar in cercuri interne. Gandirea proprie pozitiva sa se transmita si asupra jucatorilor.