Modernizarea administrativa in Țarile membre ocde

MODERNIZAREA ADMINISTRATIVA IN ȚARILE MEMBRE OCDE

Reformele sectorului public in țarile OCDE din ultimele decenii au avut ca obiectiv redefinirea structurilor organizațiilor de stat, a rolului statului in economie și a relațiilor dintre funcționarii publici, politicieni și cetațeni, prin transformarea relațiilor piața - guvern, guvern - birocrație, guvern - cetațeni, birocrație - cetațeni .

Se pune intrebarea de ce este necesara modernizarea administrației publice, iar raspunsul este ca prin modernizare se cauta "imbunatațirea organizarii și funcționarii administrației și astfel a eficacitații acțiunii administrative și a calitații gestiunii publice" , ca raspuns la criticile aduse administrației, cum ca aceasta ar fi ineficace, costisitoare și lenta in rezolvarea cererilor facute de catre cetațeni. Prin urmare, performanța administrației trebuie imbunatațita, iar costurile publice, reduse.

Prin modernizarea administrației, se are de asemenea in vedere și imbunatațirea relațiilor intre administrație și administrați, și deci a serviciilor prestate pentru cetațeni.

In sensul modernizarii administrative, "Observatorul Administratiei Publice" a facut in anul 1997 un prim studiu in ceea ce priveste reformele realizate de diferite guverne ale lumii, continuand cu o a doua la inceputul anului 2000. Obiectivul studiului era de a compara evolutia reformelor pe o baza longitudinala si de a situa statele unele in raport cu altele. S-a analizat implicatia statelor intr-o reforma, mijloacele utilizate pentru infaptuirea reformei, elaborarea unei tipologii si factorii care au stat la originea reformelor.

In ceea ce priveste implicarea statelor intr-o reforma, se cere celor chestionati, evaluarea gradului de utilizare a unor metode de gestiune si instrumente, astfel iesind in evidenta trei grupuri de state (a se vedea Tabelul nr. 1). In primul rand gasim grupul format din state care au atins un important nivel de utilizare a mijloacelor si a metodelor de gestiune si care isi stabilizeaza situatia, printre aceste state fiind prezent: Regatul Unit (stat de cultura politica anglo-saxona), la care se adauga Germania, Suedia si Danemarca. Al doilea grup este format din state unde reforma este in etapa de implementare si care iau in considerare o evolutie pozitiva, in urmatorii ani: Finlanda, Italia, Islanda, Elvetia. Din al treilea grup fac parte state ce sunt caracterizare de o limitare a actiunilor in ceea ce priveste reforma administrativa. Intre aceste state amintim: Belgia, Franta Irlanda, Țarile de Jos.

TABELUL 1: Clasamentul statelor in funcție de gradul de implicare intr-o reforma ¹

1). Gradul de implementare a reformelor este masurat aici prin gradul de utilizare (mult, mediu, un pic sau deloc) a diferitelor instrumente și metode de gestiune.

Pentru intelegerea reformelor administrative au fost fost analizate comportamentul statelor, dar si mijloacele folosite (instrumente, metode de gestiune). Printre mijloacele cele mai folosite este amintita "Planificarea Strategica", urmata de distribuirea responsabilitatilor guvernamentale, de imbunatatirea serviciului in lucrul cu publicul, de implicarea celor privati, descentralizarea deciziilor catre gestionari, masura performantei si reducerea reglementarii.

Examinarea mjloacelor utilizate a permis elaborarea unei tipologii de reforme plecand de la importanta relativa acordata de fiecare stat celor 10 categorii de mijloace (a se vedea Tabelul nr. 2). Astfel, putem spune ca exista patru categorii de reforme: globala, axata pe performanta si pe serviciul in folosul cetatenilor, structural-administrative si moderate .

In ceea ce priveste factorii care au stat la baza reformelor, principali sunt factorii exogeni susceptibili de a influenta comportamentul statelor. Acesti factori sunt diversi si multipli, insa merita a fi mentionati cei de natura economica (cheltuielile, soldul si datoria bruta a administratiilor), de cultura politica si de alternanta politica.

Conform studiului mai sus mentionat, in anul 1997, statele erau preocupate de reducerea deficitului bugetar si a datoriilor, reducerea birocratiei, echilibrul bugetar si privatizarea, insa in 2001 se observa un accent pe gestiunea performantei, serviciul in folosul cetateanului si planificarea strategica. Putem spune asadar ca in prezent statele sunt preocupate de eficacitatea administrativa, de calitatea serviciilor, acestea orientandu-se catre un stat strategic, descentralizat, mai ingrijorat de performanta sa, de ameliorarea serviciilor in folosul cetatenilor, aparand astfel tendința obiectiva de a se schimba centrul de greutate al activitații spre gestiune și randament, explicandu-se in acest fel tendința de apropiere dintre dreptul public și dreptul privat, in condițiile in care administrația iși plaseaza intervențiile sale sub semnul economiei de piața .

TABELUL 2: Clasamentul mijloacelor utilizate in ordinea importanței