Prezentare statutul oficialilor comunitatilor europene

PREZENTARE STATUTUL OFICIALILOR COMUNITATILOR EUROPENE

Statutul oficialilor comunitatilor europene a fost adoptat prin Regulamentul Comun CEE,CECA si CEEA nr 259/68 din 29 februarie 1968.Acesta a fost modificat de peste 70 de ori pana astazi.

La inceput a fost adoptat pentru fiecare comunitate in parte.Acum statul este format din 4 parti:

Prima parte este consacrata statutului functionarilor comunitari si are un numar de 11 anexe.Se prevad aici drepturile si obligatiile functionarilor,elemente ale carierei functionarului:recrutarea,avansarea,notarea,promovarea,modalitati de incetare a functiei.De asemenea se prevad conditiile de munca,regimul pecuniar,avantaje sociale,regimul disciplinar si caile de recurs.

A doua parte este consacrata regimului aplicabil a altor categorii de agenti europeni.

A treia parte cuprinde alte reglementari aplicabile functionarilor si agentilor comunitatii europene.

Ultima parte cuprinde reglementari luate de comun acord de institutiile comunitatii europene

Interventia unei astfel de reglementari precum statutul a avut ca efect plasarea functiei publice comunitare in categoria functiilor publice inchise. Functionarul comunitar are astfel o situatie legala si reglementara bazata pe premisele permanentei functiei si existentei unei ierarhii administrative.Prin aceasta se consacra sistemul de "cariera " in functia publica europeana.

La nivel national se observa ca notiunea de "cariera" prevaleaza in diverse state europene(Franta,Spania,Germania,Italia) .Ea comporta ideea ca functionarul aflat in serviciul statului sau al unei colectivitati locale se gaseste intr-o situatie statutara(legala si impersonala)care ii asigura sanse rezonabile de promovare de-a lungul vietii profesionale si garantii privind securitatea activitatii sale.

Astfel avansarile se fac dupa anumite reguli(concurs intern,tabele de avansare )si sanctiunile disciplinare sunt reglementate cu rigoare. Din contra in unele tari(Marea Britanie,Olanda,Belgia),notiunea de activitate o domina pe cea de cariera organizata(sistemul tip post).

Agentul este recrutat pentru a ocupa un loc de munca determinat si nu pentru a ramane in sanul unei ierarhii de-alungul careia sa urce.De altfel unele state precum Marea Britanie nici nu accepta notiunea de "functia publica"ci o prefera pe aceea de "civil servant".

CONDITII DE ACCES SI INCOMPATIBILITATI ALE FUNCTIEI EUROPENE

Conditiile de acces ale functiei europene sunt prezentate in Titlul al treilea al Statutului Functionarului Comunitar.

Prima dintre aceste conditiile prezentate de statut este ca functionarul comunitar sa fie cetatean al unui stat membru UE si de asemenea sa se bucure de toate drepturile sale civile. Singura exceptie o constituie derogarea acordata de catre instituie investita cu puterea de numire a functionarului.

Aceasta conditie poate fi visibila si in statuturile functionarilor de la nivelul statelor membre. Printre altele aceasta este o dovada a procesului de europenizare si a influentelor Comunitatii la nivel national dar europenizarea este un proces bidirectional, circular si cyclic, asadar efectul poate fi si reciproc. Astfel functia europeana nu poate fi ocupata de un cetatean din afara UE sau de catre un apatrid. In ultima vreme se tot vehiculeaza termenul de Cetatenie Europeana .

Cetatenia europeana a fost definita prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat in 1992 la Maastricht, reprezentand o inovatie conceptuala majora a Tratatului asupra Uniunii Europene. Incluzand drepturi , obligatii si participarea la viata politica, cetatenia europeana vizeaza consolidarea imaginii si a identitatii Uniunii Europene si implicarea mai profunda a cetateanului in procesul de integrare europeana.

Asadar Conform Articolul 17 al Tratatului de constituire a Comunitatii Europene stipuleaza ca este cetatean al Uniunii Europene orice persoana avand nationalitatea unuia dintre statele membre, conform legilor in vigoare in statul respective.

Trebuie de la inceput inteles ca cetatenia Uniunii Europene vine in completarea cetateniei nationale (ea se suprapune, fara a se substitui, cetateniei nationale), facand posibila exercitarea unora dintre drepturile cetateanului Uniunii pe teritoriul statului membru in care locuieste (si nu numai in tara din care provine, asa cum se intampla inainte).

De aici decurg doua concluzii practice: este mai intai necesar ca o persoana sa aiba cetatenia unui stat membru pentru a putea beneficia de cetatenia Uniunii; cetatenia europeana va completa si se va adauga la drepturile conferite de cetatenia statala.

Uniunea europeana protejeaza drepturile cetatenilor sai . Statele sale membre sunt obligate sa respecte aceste valori, organismele care vegheaza la respectarea lor fiind tribunalele nationale si Curtea Europeana de Justitie.

Daca un stat membru incalca drepturile fundamentale si valorile democratice in mod flagrant si sistematic, Uniunea poate sa ii impuna sanctiuni politice ori economice Una din conditiile care trebuie indeplinite pentru aderarea la Uniunea Europeana este respectarea acestor drepturi fundamentale.

O alta conditie pentru a putea candida pentru o functie comunitara este reglementarea situatiei militare a candidatului. In Romania pana in 23 octombrie 2006 serviciul militar era obligatoriu pentru toti tinerii. Insa incepand cu 23 octomrie 2006 aceaste lege a fost inlocuita. Astazi serviciul militar pentru tinerii romani a devenit facultativ.

Aceasta decizie a fost luata ca urmare a strategiei de profesionalizare a Armatei Romane, prin care se urmareste crearea unei forte armate moderne si eficiente, capabile sa faca fata contextului actualul de securitate.

Alaturi de celelalte doua cerinte, prezentate anterior, o alta conditie de acces la o functie comunitara este ca viitorul functionar sa ofere garantiile de moralitate cerute de exercitarea functiei sale.

Un viitor functionar trebuie de asemenea sa fi promovat cu succes etapele concursului pentru functia europeana. Pentru a deveni functionar comunitar, singura cale este prezentarea la concurs si trecerea de probele de selectie.

Dupa trecerea probelor (foarte riguroase), candidatul devine laureat si intra pe lista de rezerve.

Abia atunci poate candida efectiv pentru un post vacant in cadrul unei institutii.

In general, selectia se desfasoara in trei etape:

1. Testele de preselectie: se desfasoara in a doua limba cunoscuta de candidat, sunt teste grila si au doua directii principale:
a.Un test referitor la dezvoltarea Uniunii Europene si politicile comunitare;
b.Un test de logica sau abilitati verbale si numerice;
2. Proba scrisa: Un test grila in domeniul de specialitate ales de candidat (audit, administratie si resurse umane, agricultura, drept, economie etc.) si un eseu
3. Proba orala: interviu cu comitetul de selectie

Conform prezentului Statut al Oficialilor Comunitatilor Europene candidatul trebuie sa indeplineasca conditiile de aptitudini fizice cerute pentru exercitarea functiei( integritate fizica si psihica). Inainte sa se treaca la numirea sa, candidatul acceptat va fi supus unui examen medical de catre un medic-consilier al institutiei, pentru ca aceasta sa se asigure ca el indeplineste conditiile cerute

De asemenea trebuie sa ''dovedeasca ca poseda cunoasterea perfecta a uneia din limbile Comunitatilor si cunoasterea satisfacatoare a unei alte limbi a Comunitatilor, in masura necesara functiei ce este chemat sa o exercite''.

Dupa promovarea concursului,functionarii comunitari sunt impartiti in patru categorii desemnate in ordine ierarhica descrescatoare de la literele A,B,C si D .

Categoria A . Pentru ocuparea functiilor din aceasta categorie functionarii europeni trebuie sa aiba cunostinte de nivel universitar si/sau experienta profesionala de acest nivel. Functionarii de categorie au ca misiune elaborarea politicilor,pregatirea proiectelor actelor juridice si a raporturilor, aplicarea legislatiei comunitare.

Categoria B . Ocuparea acestor functii se face pe baza atestarii cunostintelor de nivel secundar, sau experienta profesioanala de nivel echivalent. Functionarii din aceasta categorie au ca atributii: analizarea informatiilor necesare UE pentru elaborarea politicilor., supravegherea si respectarea legislatiei comunitare.

Categoria C. Cuprinde functiile de executie care necesita cunostinte de invatamant de nivel mediu sau experienta profesioanala de nivel echivalent.Se indeplinesc misiuni de secretariat si arhiva.

Categoria D. Cuprinde functii de serviciu care necesita cunostinte de nivel de invatamant primar eventual completate de cunostinte tehnice.

Categoria LA. Cuprinde interpretii si traducatorii.

Un principiu demn de remarcat este acela ca vechimea profesionala atrage dupa sine avansarea in functie. Astfel conform articolului 44 din prezentul statut al functionarului European:"functionarul care a implinit 2 ani de vechime intr-un esalon apartinand gradului sau este in mod automat avansat in esalonul urmator acestui grad".

INCOMPATIBILITATI

"Functionarul trebuie sa se achite de indatoririle sale si sa-si adapteze conduita avand in vedere numai interesele Comunitatilor, fara sa solicite sau sa accepte instructiuni de la nici un guvern, autoritate, organizatie sau persoana din exteriorul institutiei sale."

Conform prezentului tratat functionarul nu poate pastra sau dobandi, direct sau indirect, intreprinderile supuse controlului institutiei careia ii apartine, sau in legatura cu aceasta, interese de o natura sau o importanta care sa fie susceptibile a-i compromite independenta in exercitiul functiei sale.

Daca functionarul isi propune sa exercite o activitate exterioara intreprinderii sale, remunerata sau nu, sau sa indeplineasca un mandat in afara comunitatilor, el trebuie sa ceara aprobare de la autoritatea investita cu putere de numire. Aceasta autorizatiei ii este refuzata daca activitatea sau mandatul sunt de natura sa cauzeze independentei functionarului sau sa prejudicieze activitatile Comunitatilor.

Atunci cand sotul/sotia functionarului exercita, ca profesie, o activitate lucrativa, functionarul trebuie sa declare acest lucru autoritatii investita cu putere de numire din institutia sa.

In cazul in care aceasta activitate se dovedeste a fi incompatibila cu cea a functionarului si daca acesta din urma nu este in masura sa dea asigurari ca se va pune capat acestei activitati intr-un anumit termen, autoritatea investita cu putere de numire, in baza avizului comisiei paritare, decide daca functionarul trebuie sa fie mentinut in functie, mutat pe un alt post sau demis din oficiu.

Functionarul nu poate accepta de la o alta institutie si nici o alta sura exterioara institutiei careia ii apartine, fara autorizarea autoritatii investita cu putere de numire, o distinctie onorifica, o functie, o favoare, un dar, o remuneratie, de orice natura ar fi acestea, cu exceptia celor pentru servicii facute inainte de numirea sa, sau in timpul unui concediu special pentru serviciu militar sau national, si in numele acestor servicii.

Daca pe parcursul carirerei sale functionarul comunitar este pus in situatia sa se pronunte asupra unei probleme in tratarea sau solutionarea careia are un interes personal de natura sa-i compromita independenta, trebuie sa informeze autoritatea investita cu putere de numire despre aceasta situatie.

Functionarul este obligat, dupa incetarea functiilor sale, sa respecte indatorirea de onestitate si de delicatete, in ceea ce priveste acceptarea anumitor functii sau a anumitor avantaje.

Fiecare institutie europeana determina, in urma avizului comisiei paritare, functiile pe care titularii [posturilor din acea institutie] nu vor putea, timp de trei ani cu incepere de la incetarea functiei lor, sa indeplineasca vreo activitate profesionala, remunerata sau nu, fara a se supune dispozitiilor de mai jos.

Functionarul comunitar este obligat sa pastreze cea mai mare discretie aspra a tot ceea ce priveste faptele si informatiile ce au ajuns la cunostinta sa in exercitarea sau cu ocazia exercitarii functiilor sale; el nu trebuie sa comunice, sub orice forma ar fi aceasta, unei persoane ce nu are calitatea de a avea cunostinta de aceste lucruri, nici un document si nici o informatie ce nu ar fi trebuit sa fie facuta publica.

Concluzii

Asadar Statutul Functionarului European a reusit mai bine ca alte acte normative sa dea un contur visibil activitatii administrative din interiorul Institutiilor Europene. Mai mult el reprezinta o dovada a europenizarii in forma sa exclusiva prin adancire. Desi state care nu cunosc termenul de " functie publica'( Marea Britanie) au reusit sa treaca peste obstacole si sa accepte acest Statut la nivel comunitar. In domeniul administrativ acest statut este unul din putinele acte legislative clare si precise. In mare parte acest domeniu este dominat de principii generale, nascute din jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.

Bibliografie

• https://www.civica-online.ro/cetatenie_europeana/cetatenie_europeana.html
• https://www.euroconcurs.ro/feuropean.htm
• STATUTUL FUNCTIONARILOR COMUNITATILOR EUROPENE
• https://europa.eu/epso/index_fr.htm
• https://eur-lex.europa.eu/JOIndex.do?ihmlang=fr
• Constanta Calinoiu,Verginia Verdinas - Teoria functiei publice comunitare, Ed Lumina-Lex,1999,p.12
• Alexandru- Administratia publica.Teorii.Realitati.Perspective, Editia a II-a,ed Lumina Lex,2001