Poluarea si implicatiile ei

Poluarea Si implicatiile ei

Cuvantul poluare vine din latinescul polluero-ere si inseamna a murdari, a pangari, a profana[1]. El vrea sa desemneze o actiune prin care omul isi degradeaza, „isi murdareste” propriul sau mediu de viata. Astfel de actiune nu este caracteristica insa numai omului intrat intr-o perioada de dezvoltare accelerata, omului contemporan si nici macar omului in genere. Ea este o lege naturala generala conform careia orice fiinte vii produc deseuri care, neeliminate din mediul lor de viata, le fac imposibila continuarea activitatii si chiar a vietii insasi.

Este notabil faptul ca preocuparea pentru curatenie a fost insotita intotdeauna de vigoarea morala si intelectuala a unui popor[2]. Roma in ascensiune, Persia sasanizilor, califatele arabe au inaltat pretutindeni bai publice, apeducte si rezervoare, pe care societatile decadente ce le-au succedat, nu le-au mai putut nici macar ingriji, nicidecum amplifica. Descompunerea sociala a fost intotdeauna insotita de indiferenta fata de fenomenele poluante.

In sensul Legii protectiei mediului, prin poluare se intelege „introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al unei activitati desfasurate de om, de substante, de vibratii, de caldura si/sau zgomot in aer, in apa ori in sol, care poate aduce prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, care pot dauna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime”.

Cu acelasi inteles este definita poluarea si in Regulile de la Montreal din 1982, aplicabile poluarii transfrontiere. Prin poluare in general, se arata in art. 1, se intelege: „orice introducere de catre om in mediu, direct sau indirect, a unor substante ori energii cu efecte vatamatoare, de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa prejudicieze resursele biologice, ecosistemele si proprietatea materiala, sa diminueze binefacerile si alte utilizari legitime ale mediului”.

Prin poluant potrivit O.U.G. nr.195/2005 se intelege „orice substanta solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori, ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale”.

Poluantul este un factor care aflat in mediu in cantitati ce depasesc limita de toleranta a uneia sau mai multor specii de vietuitoare, impiedica inmultirea sau dezvoltarea normala a acestora printr-o actiune toxica.

Actiunea de intoxicare produsa de poluanti se numeste poluare si este cu atat mai grava, cu cat diferenta dintre concentratia poluantului in mediu si limita de toleranta este mai mare.

Pentru fiecare specie de vietuitoare prima categorie de poluanti o constituie deseurile activitatii sale vitale care, la randul lor, permit dezvoltarea unor organisme parazite paduchi, viermi, virusuri, microorganisme etc.). Aceasta categorie de poluanti formeaza asa-numita poluare naturala.

In vremea noastra, nivelul atins de dezvoltarea economica, pe de o parte, si inmultirea populatiei globului si aspiratia generala spre bunastare, pe de alta parte, au dus la cresterea fara precedent a fenomenelor de poluare. Se considera ca poluarea este, de asemenea, o problema a timpurilor noastre, pentru ca amploarea si gravitatea proceselor poluante si realizarile stiintifice si tehnice ale omului modern au permis dezvoltarea riscurilor poluarii si ca urmare, stabilirea unor masuri deosebit de severe pentru prevenirea si combaterea degradarii mediului.

Asa cum s-a aratat[3], pe drumul sinuos parcurs de la armonie (omul aliat al naturii) la violenta (omul impotriva naturii) fenomenul dezvoltarii existente a generat noi cauze de poluare constand in caderile si reziduurile radioactive, datorate experientelor nucleare, centralelor atomice, deseurilor radioactive; pesticidele si insecticidele, raspandite in exces pe suprafetele agricole fara a tine seama de cerintele privind degradabilitatea si remanenta acestora; suspensiile si substantele chimice ale unor emisii de gaze si fum, specifice centrelor industriale care nu au fost retinute sau neutralizate si nu in ultimul rand, deseurile menajere specifice tuturor centrelor urbane, care nu au fost evacuate si tratate in mod corespunzator.

In afara acestor cauze, se mai pot mentiona si cele determinate de fenomenul subdezvoltarii, ca o circumstanta agravanta pentru anumite zone ale lumii, poluarea fiind considerata ca „fiica a mizeriei si penuriei”; cele determinate de razboaiele locale si industriile de razboi care, provoaca mari perturbari nu numai sistemelor naturale ci si celor artificiale si care prin potentialitatea extinderii lor, a transformarii intr-o conflagratie mondiala pot sa puna sub semnul incertitudinii insasi supravietuirea speciei umane[4].

Se considera ca cel putin trei indeletniciri umane genereaza poluarea in lumea contemporana: industria, cu mediul de viata urban pe care il promoveaza, agricultura intensiva si industrializata si transporturile.

Exista insa cateva deosebiri esentiale intre poluarea provocata de feluritele industrii si poluarea cauzata de agricultura intensiva si industrializata.

Productia industriala si intreaga tehnologie aferenta ei se concentreaza in spatii restranse, iar resursele naturale (aerul, apa mai ales) folosite in procesele de productie pot fi purificate prin diferite mijloace. Daca industriile poluante sunt concentrate intr-o singura regiune sau in cateva zone limitate ca intindere, poluarea poate fi cu succes combatuta si cu investitii financiare relativ mici. Dimpotriva, daca industriile poluante sunt repartizate omogen pe suprafete foarte mari, poluarea nu mai poate fi controlata[5].

In agricultura poluarea are un caracter mai dramatic din cel putin trei puncte de vedere: in primul rand, poluarea in agricultura afecteaza elementul natural esential pentru productia agricola - solul. El este principalul mijloc de productie, caruia nu i se poate aplica nici un procedeu de epurare. Un sol poluat poate fi depoluat numai prin actiunea foarte lenta a factorilor naturali; in al doilea rand poluarea in agricultura cuprinde zone mult mai intinse decat in industrie, in fapt intreaga suprafata cultivata pe care au fost introduse chimizarea si mecanizarea; in al treilea rand, poluarea in agricultura este periculoasa pentru ca produce o contaminare a produselor alimentare cu substante toxice.

In plus, am mai putea adauga, ca in timp ce poluarea industriala se datoreaza, in principiu, eliminarii fara voie a unor substante nocive, poluarea agriculturii se datoreaza introducerii intentionate in sol a unor substante absolut necesare productiei agricole; poluarea industriala se refera, in primul rand, la anumite grupe de indivizi expusi profesional, in timp ce poluarea agricola priveste intreaga populatie consumatoare a produselor agroalimentare infestate.

Poluarea poate fi chimica, fizica (radioactiva, termica, fonica, electromagnetica, prin vibratii), biologica, genetica, estetica etc.

Astfel, unul din factorii perturbanti ai mediului care influenteaza ambianta in care se desfasoara activitatea si viata omului, mai ales in orase, este zgomotul care, daca este prelungit si puternic, provoaca surzenia[6].

Intr-o acceptie larga, zgomotul a fost definit ca un complex de sunete, de un caracter aleatoriu, care produce nu numai o senzatie dezagreabila, dar chiar agresiva, intalnindu-se in cele mai diverse ambiante: in locuinte, pe strada, la locurile de munca si de odihna, pe uscat, pe apa si in aer.

In domeniul poluarii sonore intereseaza intensitatea senzatiei auditive produsa de un sunet numita „taria sunetului” care nu trebuie confundata cu intensitatea fizica. Taria este dependenta de frecventa.

Efectele zgomotului asupra oamenilor au determinat pe unii medici sa spuna ca exista o adevarata „boala zgomotului” al carui tablou simptomatologic este cu atat mai grav cu cat imbolnavirea se face pe nesimtite, iar efectele se manifesta intr-o faza destul de avansata a bolii.

Dar zgomotul are implicatii care se repercuteaza negativ si asupra unor aspecte economice cum sunt: scaderea productivitatii muncii, reducerea calitatii produselor, grevarea fondurilor de asigurari sociale, cresterea numarului de accidente etc.

Tot o forma de poluare este si stresul[7] desemnand agresiunea la care este supus organismul datorita zgomotului, poluarii, angoasei, diverselor contradictii, presiunii locului de munca, precum si consecintele acestora asupra organismului uman.

Satisfacerea imperativului unei dezvoltari economice durabile cere, in mod imperios, o restructurare a agriculturii, utilizarea energiei si a productiei industriale dupa modelul naturii. In industrie sunt necesare procese care sa foloseasca cu o foarte mare eficienta materiale si energie, sa valorifice produsele secundare si sa genereze cantitati foarte mici de deseuri. La randul sau agricultura va trebui sa se bazeze pe deplin pe serviciile gratuite oferite de ecosisteme si sa renunte astfel la o dependenta aproape exclusiva de surogate produse de om. Nu in ultimul rand, in cadrul tuturor sistemelor, preturile produselor si serviciilor trebuie sa reflecte costurile ecologice ale furnizarii lor[8].

Problema poluarii si deci a protejarii mediului inconjurator trebuie abordata in contextul mai larg al viitorului model de crestere economica. Ca orice factor de productie, mediul are o valoare si un pret, ce trebuie recunoscute si luate in calcul ca atare.