Surse majore de poluare, definirea indicelui standard de poluare (isp), orasul ca ecosistem

SURSE MAJORE DE POLUARE

Transporturi mobila, liniara 83,5 3,0 8.8 40,7 39,6 55,8

din care doar:

vehicule liniara (75,2) (1,3) (6,6) (34,9) (29,0) (49,0)

Combustie                     stationara 1,1 81,8 38,7 5,4 56,1 22,1

din care doar productie de:

electricitate stationara - (64.2) (27,0) (0,3) (30,6) (14,6)

Prod. Industriala stationara 8,0 15,2 43,8 35,6 3,1 14,8

Deseuri solide stationara 2,6 - 2,9 2,6 0,4 2,0

DEFINIREA INDICELUI STANDARD DE POLUARE (ISP)

500 Nocivitate 1000

semnificativa

400 Urgenta 875 Pericol de deces Retragerea pt. bolnavi, in casa,

efecte negartive efort fizic min. pt. intrega pop. minim

300 Avertizare 625 Crize la anumiti Debilii sa stea

bolnavi, scaderea in interior, sa se

capacitatii de efort evite activitati

pt. intreaga pop. in aer liber

200 Alertare 375 Agravarea simto- Batranii si bolnavii

melor bolilor de de inima si plamani

inima si plamani, sa stea in interior si

anumite efecte la sa-si reduca activitatile

populatia sanptoasa

100              260 Usoara agravare a Persoanele suferind de

simtomelor la per- inima si plamani sa

soanele sensibile evite eforturile si

iritatii la populatia activitati in aer liber

CONCLUZII

PROIECTELE de imbunatatire a calitatii aerului:

la scara mica (Paley Park)

la scara mare (Stuttgart).

Trebuie sa se porneasca de la INTELEGEREA PROBLEMELOR SPECIFICE:

clima regionala

asezarea topografica

sursele de poluare

forma urbana

Se pot acum DETERMINA FENOMENELE CRITICE privind calitatea aerului:

problema climatica este cea a iernilor lungi si reci sau a verilor calde si uscate?

prea mult vant sau prea putin?

aparitia inversiilor termice este o problema locala sau regionala?

care sunt sursele de poluare: industria sau acumularea gazelor de esapament?

care sunt zonele din oras cele mai afectate de poluare, de supraincalzire sau de frig, de vant puternic sau aer stagnant?

care este tiparul miscarii aerului in oras si in imprejurimi, in diferitele perioade ale anului si momente ale zilei?

Pentru imbunatatirea calitatii aerului prin FORMA URBANA ar trebui ca proiectele:

sa se refere la zonele unde apar probleme critice

sa analizeze mijloace alternative de transport pentru diminuarea poluarii produse de autovehicule

sa determine zonele bine ventilate pentru amplasarea de industrii si autostrazi

sa amplaseze parcuri astfel incat sa asigure un aport de aer proaspat in oras, sa imbunatateasca ventilatia si sa imprastie agentii poluanti

sa propuna suprafete intinse cu arbori pentru a contracara aparitia deasupra orasului a unei “insule de caldura”.

TOATE PROIECTELE, oricat de modeste, ar trebui:

sa se raporteze la problemele critice privind calitatea aerului din oras ca un intreg, din sit si vecinatati

sa exploateze calitatile specifice ale climatului local

sa propuna amenajari exterioare: locuri de joaca, piste de biciclete si jogging, trasee de plimbare si locuri de stat, departe de circulatii majore si alte surse de poluare si tinand cont de directia vaturilor dominante

sa considere posibilitatile de captare si conservare pasiva a energiei in cladiri

sa orienteze cladiri, strazi si parcuri asa incat sa creasca sau scada viteza vantului, sa creeze brizele dorite si sa blocheze vaturile puternice

sa creeze, prin mijloace arhitecturale si peisagere, microclimate care, dupa nevoi, sa capteze radiatia sau sa reduca absorbtia de caldura, sa creasca viteza de miscare a aerului sau sa scada viteza vantului etc.

CONCETRATIA DE ELEMENTE IN PRAFUL URBAN

Magneziu                       350 + 30 Uraniu 3,5 + 0,7

Zinc                                  320 + 30 Calciu 2,7 + 0,5%

Bariu                                310 + 54 Antimoniu 2,2 + 0,3

Nichel                             250 + 60 Cadmiu 1,6 + 0,2

Strontiu 250 + 50 Cesiu 1,1 + 0,2

Crom                               210 + 20 Seleniu 1,0 + 0,2

Brom                               84 + ? Potasiu 0,9 + 0,13%

Arsenic 11 + 1 Sodiu 0,5 + 0,05%

Cobalt                             6,8 + 0,4 Argint 0,2 + 0,09

Fier                                  6,2 + 0,5% Plumb 0,1 + 0,02%

REGULAMENTUL DE AMELIORARE A CALITATII TERENURILOR SI

REDUCEREA PAGUBELOR CAUZATE DE ALUNECARI DE TEREN

LOS ANGELES 1969

Numarul de zone                       10.000 27.000 11.000

Paguba totala                             3.300.000 $ 2.767.000 $ 182.400 $

Paguba medie pe zona 330 $ 100 $ 7 $

Eficienta regulamentului s-a verificat in timpul furtunii din 1978, cand 93 % din alunecarile de teren s-au produs in zone construite inainte de intrarea lui in vigoare.

CALIFORNIA, 1970-2000

ESTIMAREA PIERDERILOR DIN CAUZE GEOLOGICE SI

REDUCEREA POTENTIALA A PAGUBELOR

Cutremure 21000 50 / 10517 10 / 2103 5

Pierderea de

resurse 17000 90 / 15000 0,53 / 90 167

Alunecari de

teren                 9850 90 / 8865 10,3 / 1018 8,7 Inundatii 6532 52,5 / 3432 41,4 / 2703 1,3

Eroziune 565 66,0 / 377 45,7 / 250 1,5

Sol expansiv 150 99 / 148,5 5 / 7,5 20

Deplasari falie 76 17 / 12,6 0 / 7,5 1,7

Eruptii 49,38 16,5 / 8,135 3,5 / 1,655 4,9

Val seismic 40,8 95 / 37,76 63 / 25,70 1,5

TOTAL 55324,58 69 / 38411,695 11,2 / 6215,645 6,2

STRATEGIA IN PROIECTAREA ORASELOR

FUNCTIE DE CARACTERUL SOLULUI SI DE RESURSE

Este necesara o strategie specifica fiecarui oras, functie de natura solului, de fenomenele geologice si de resurseleminerale

Principalul obstacol ]n elaborarea unor strategii este lipsa de informatii

O strategie in proiectarea urbana trebuie sa se bizuie pe:

plan cu localizarea zonelor de risc si indicarea resurselor

indicare de amplasamente pentru constructii publice in zonele cele mai sigure

un proiect de reconstructie dupa o calamnitate

strategie utilizarii a zonelor cu resurse minerale, ramanand accesibile exploatarii

proiecte de functionalizare a terenurilor dupa incheierea activitatii unor exploatari

reglementari de constructie pentru fiecare cladire, strada, zona sau spatiu verde functie de caracteristicile sale, astfel incat sa scada riscurile, sa se protejeze resursele si sa se exploateze la maximum caracteristicile specifice.

Desi nu toate zonele sunt afectate de calamnitati majore, toate au probleme geologice care pot costa vieti omenesti si cauza pagube care, cumulate, sunt mari.

PREVENIREA INUNDATIILOR, CONSERVAREA SI RESTITUIREA APEI IN PROIECTAREA URBANA:

acordarea unei atentii deosebite reducerii riscului de inundatii si de contaminare

protejarea surselor de apa, atat cele in exploatare cat si cele cu potential in viitor

detectarea zonelor care permit stocarea apei si absorbtia sa in pamant

amplasarea de noi industrii si rampe de gunoi in afara zonelor inundabile si a celor cu pinza freatica pentru aprovizinarea cu apa, vulnerabile privind poluarea apei

amplasareae noilor cladiri publice in afara zonelor inundabile si incurajarea alegerii unor astfel de amplasamente si pentru zone rezidentiale si comerciale

propunerea unui plan de reamplasare si de reconstructie in caz de inundatii majore

gasirea de solutii urbanistice pentru reutilizarea apelor uzate dupa tratare

exploatarea mlastinilor in protectia la inundatii si ameliorare a calitatii apei

sa creasca importanta vizuala si faciliteze accesul public la apele urbane.

PROIECTAREA DE CONSTRUCTII, STRAZI, PARCURI SI PARCARI:

amplasament in relatie cu riscurile de inundatie si poluare

considerarea sistemului de aprovizionare cu apa a orasului

considerarea resurselor specifice a amplasamentului si zonelor limitrofe

proiectarea asa incat pagubele in caz de inundatii sa fie minime

exploatarea capacitatii teraselor, pietelor, parcarilor si solului de a retine apa din precipitatii abundente

proiectarea parcurilor si spatiilor libere pentru retentia surplusului de apa si pentru protejarea altor zone

proiectarea dimensiunii, adancimii, formei si traseului malurilor apelor urbane pentru a activa circulatia apei si a retine surplusul de apa din precipitatii

prevederea de plantatii care nu necesita irigare, fertilizare sau pesticide

prevederea de mijloace de folosit pentru irigarea aplantatilor a apei de ploaie si a apelor uzate dupa tratare (daca nu prezinta grad de poluare prea ridicat)

exploatarea valorii estetice a apelor urbane.

VIATA ANIMALA IN ORAS: CALAMNITATE SI DELECTARE

Pentru o forma DEZIRABILA DE VIATA ANIMALA in oras trebuie urmarit:

scadea numarului daunatorilor si a pagubelor datorate lor

scaderea impactului negativ al densitatii mari a animalelor de casa

cresterea diversitatii faunei salbatice locale.

O STRATEGIE in acest sens ar trebui:

sa considere si evalueze cele mai severe probleme de daunatori, identificand zonele cele mai afectate

sa identifice zonele propice pentru viata salbatica ce nu intra in conflict cu activitatea umana urbana

sa dezvolte noi habitaturi pentru viata salbatica in zonele reziduale si prin exploatarea spatiilor libere publice si private

sa exploateze coridoarele de legatura a habitaturilor in interiorul orasului si cu teritoriul exterior lui (cursuri de apa, trasee de cale ferata, sosele, etc.)

PROIECTAREA de noi cladiri, strazi si parcuri astfel incat sa se incurajeze diversitatea si abundenta speciilor animale de dorit si sa fie nepotrivite celor daunatoare ar trebui sa:

considere relatia dintre amplasamentele propuse ca habitaturi pentru viata salbatica si principalele populatii de daunatori ale zonei

exploateze proximitatea habitatelor salbatice existente

realizeze coridoare de legatura

alcatuiasca un habitat propice, prin:

alegerea speciilor de plante ca surse de hrana

alcatuiri peisagere permitand adaposturi si conditii pentru cuibarit

protectia comunitati impotriva pradatorilor

acordarea lucrarilor de intretinere cu nevoile de viata si inmultire a speciilor

ORASUL CA ECOSISTEM

consuma RESURSE        

produce DESEURI

Cele doua fete ale RISIPEI:

secatuirea resurselor

contaminare aerului, apei, solului si organismelor

Risipa si cheltuilile ridicate se produc prin:

sisteme energetice ineficiente

sisteme de transport nepotrivite si distante de parcurs mari

risipa apei potabile

Consumuri si deseuri pe cap de locuitor pe zi in 1965 in Statele Unite:

600 l apa 500 l ape uzate

2 kg alimente                                 2 kg deseuri

9 kg combustibili fosili 0,75 kg poluanti atmosferici

Pentru un oras de 1.000.000 locuitori rezulta, pe zi:

625.000 tone apa 500.000 t ape uzate din care 120 t deseuri solide

2.000 t alimente 2.000 t deseuri

9.500 t combustibili fosili 950 t poluanti atmosferici:

150 t particule

150 t bioxid de sulf

100 t oxid de azot

100 t hidrocarburi

450 t monooxid de carbon

Cantitatea de deseuri pe cap de locuitor a crescut anual.

STRATEGIE SPECIFICA PENTRU FIECARE ORAS

COMUNITATILE DE PLANTE

Scopurile de urmarit pentru o comunitate de plante:

cresterea sanselor de suprvietuire a materialului vegetal

cresterea diversitatii de specii

imbunatatirea aspectului estetic

moderarea costurilor.

Pentru aceasta ar trebui:

sa se considere problemele cele mai critice ale comunitatilor de plante, atat a celor dezvoltate spontan cat si a celor plantate

sa se considere evolutia in timp a comunitatilor de plante si sa se elaboreze o strategie de regenerare pentru comunitatile care nu se autointretin

sa se exploreze posibilitatile de a face din arborii stradali o resursa ce se autogenereaza si o sursa de venit

sa se investigheze necesarul de efort de intretinere functie de gradul de utiluzare a parcurilor urbane

sa se considere peisajele care merita exploatate pentru amenajarea de parcuri, si sa se considere in mod preferential amenajarile care, tinand cont de climatul local, nu necesita irigare si costuri exagerate de intretinere

sa se detecteze zonele cele mai potrivite pentru a proteja comunitatile de plante specifice locale, pentru a contura identitatea si personalitatea specifica

sa se exploateze potentialul vegetatiei in influentarea climatului urban, in imbunatatirea calitatii aerului, in stabilizarea solului, in crestera calitatii apei, pentru prevenirea inundatiilor, cresterea diversitatii speciilor de plante si aniumale si imbunatatirea aspectului orasului.

Pentru fiecare noua strada si piata ar trebui ca proiectul:

sa promoveze supravietuirea vegetatiei existente

sa relationeze cu sistemul de spatii verzi ale orasului

sa considere comunitatile de plante specifice zonelor limitrofe orasului

sa exploateze habitatul specific, si deci obtinerea unor diversitati marite de specii potrivite climatului local

sa considere modul de folosire a spatiului respectiv, costurile de intretinere si lucrarile specifice

sa foloseasca plante indigene care au sanse sa supravietuiasca in stresul urban

sa propuna plante care sa creeze microclimatul dorit, sa limiteze poluarea, sa stabilizeze solul, sa absoarba apa de ploaie, sa filtreze apa, sa asigure adapost si hrana pentru vietatile ce traiesc in oras.

APA IN ORAS

INUNDATIILE:

albia minora

albia majora

zone inundabile

Pavajele si constructiile

Canalizarea

Drenajele

Fenomenele secundare: eroziunea si sedimentarea

Constructia in zone inundabile

Protectia cu diguri

POLUAREA APELOR:

statatoare

curgatoare

subterane

epidemii

acumularea de poluanti in organism

combinarea poluantilor

scaderea cantitatii de oxigen din apa

disparitia faunei

aparitia de alge parazite

ALCATUIREA UNUI MATERIAL DE SEMINAR

Etape preliminare

1.   Alegerea subiectului de studiu, implica:

determinarea plajei de subiecte posibile; indrumatorul poate:

impune un subiect

propune o lista

lasa camp liber de selectie

ingustarea zonei de interes, urmarindu-se un scop ce trebuie sa satisfaca urmatoarele criterii:

sa merite luat in studiu. Fiind o problema subiectiva, subiectul trebuie astfel tratat de catre autor incat sa convinga auditorul ca merita studiat

problematica trebuie sa fie limitata ca extindere, pentru a evita o tratare superficiala

enuntarea subiectului intr-o singura propozitie:

ca declaratie

ca intrebare

Exemple:

Daca guvernul nu preia o parte din cheltuieli, eliminarea poluarii din rauri si lacuri ar reduce sau elimina beneficiul multor intreprinderi

Cum ar putea fi distribuite costurile de depoluare a raurilor si lacurilor, fara a aduce la faliment intreprinderile ce le poluaza?

2. Pregatirea materialului bibliografic din:

biblioteci

internet

experimente

Pentru determinarea bibliografiei, este utila consultarea de liste bibliografice, chiar ale unuei singure carti sau unui articol.

3.   Schitarea problematicii

4. Colectarea de informatii extrabibliografice

STRUCTURA LUCRARII

Coperta va cuprinde:

titlul

autorul

conducatorul (titular de disciplina, conducator direct)

denumirea disciplinei

institutia (facultatea, departamentul

anul universitar

Prefata - la lucrari mai putin extinse poate fi parte a introducerii

natura studiului (cercetare bibliograffica, experimente, etc.)

de unde deriva interesul (general, personal) pentru subiect

metoda de studiu utilizata

aportul fiecarui autor (daca este cazul)

multumiri colaboratorilor, sponzorilor etc.

Cuprinsul

Rezumatul - apare numai la lucrari de anvergura

este scris in alta limba sau in mai multe limbi

descrie lucrarea

trebuie sa fie intelegibil ca entitate separata

poate sa se incheie cu cateva cuvinte cheie

Introducerea

definurea subiectului si problematicii cadru

definirea termenilor

stadiul cercetarilor si bibliografia existenta

Textul propriu zis trebuie bine structurat

rezultatele obtinute

discutarea rezultatelor

in relatie cu bibliografia

in relatie cu alte studii (cologi)

discutarea posibilelor erori

prezentarea utilitatii rezultatelor

parte din acestea pot aparea la concluzii

Concluzii - sunt cuprinse aceleasi date ca rezumatul, dar mai extins tratate

Note

dau sursele bibliografice pentru citate si declaratii, in forma: autor, titlu, editura, anul si locul aparitiei, pagine

pot fi comentarii sai lamuri date istorice, biografice ale p0ersonalitatilor etc.

pot fi de subsol, la sfarsi de capitol sau la sfarsitul lucrarii

Bibliografia, in ordine alfabetica a autorilor, sub forma: nume autor, prenume autor, titlul lucrarii, editura, anul si locul aparitiei

Lista ilustratii, index, anexe etc.

SOLUL

MISCARILE GEOLOGICE

Dimensiunea timpului geologic (cataclisme intermitente, deseori la intervale de timp foarte lungi) permite iluzia ca pamantul este stabil si ca omul controleaza fenomenele geologice.

1. CUTREMURELE

Zone de risc: - terenurile instabile in panta

- campiile de inundatie

- terenurile cu sol de umplutura

- zonele joase de coasta

- terenurile “lichefiabile”

Faliile

Valurile seismice

2. ALUNECARILE DE TEREN

Cauze naturale: - cutremure

- desecarea panzei freatice

- precipitatii bogate

Cauzate de om (90%): - taierea pantelor

- modificari in situatia apelor freatice

- stropirea si drenearea peluzelor

- infiltratii din aductia de apa si canalizare

3. EXPANDAREA SOLULUI

4.   TASARI, cauzate de:

- ape freatice

- exploatari subterane

- fenomene carstice

- umpluturi neconsolidate

RESURSELE SOLULUI

petrol                          - nisip

gaze  dar si - pietris

carbune                      - piatra sparta

minereuri etc.

CONTAMINAREA SOLULUI

praf toxic

metale grele

sare

deseuri contemporane si ale timpurilor istorice

COMPACTAREA SOLULUI

Sub greutatea constructiilor, volumul de apa si aer din sol scade de la 50 la 13 %, cauzand:

moartea arborilor

moartea faunei subterane

cresterea cantitatii de caldura absorbita

MEXICO CITY

la origine un oras aztec numit “Piatra care se ridica din apa”

amplasat pe o insula intr-un lac, secat de spanioli din motive militare

din lac au mai ramas numai cateva canale

Orasul a crescu necontrolat (azi aprox. 20 000 000 de locuitori).

APA POTABILA:

apa de baut se aducea in in cisterne in 1980 de la 100 Km; in 1990 de la 200 Km

apa de baut pompata din panza freatica mai repede se poate regenera

orasul s-a scufundat cu 8m, si centrul continua sa coboare cu 1 cm la 14 zile

“The city is thinking while it’s people are drinking”

saracii dau 30% din venitul lor pentru apa potabila

APELE UZATE:

apa uzata nu se mai scurge din cauza tasarii, ea trebuind pompata

noi canalizari se realizeaza, la costuri imense, din ce in ce mai adanc, pentru a nu infesta apa potabila

DISTRUGEREA PADURILOR

La nivel planetar, se distrug    29 Ha padure/minut

(130 000 Kmp/an)

In acest ritm, padurile naturale vor dispare in 30 ani.

Intre 1990 - 1995 s-au distrus:

Brazilia        127 700 Kmp 2,3 %

Indonezia                54 200 Kmp 4,7 %

Zair 37 000 Kmp 3,3 %

Mexic                       25 400 Kmp 4,4 %

Venezuele               25 200 Kmp 5,4 %

Malaezia                 20 000 Kmp 11,5 %

Myanmar                 19 400 Kmp 6,7 %

Sudan                       17 600 Kmp 4,1 %

Thailanda                16 500 Kmp 12,4 %

Paraguay                 16 300 Kmp 12,4 %

Tanzania                  16 100 Kmp 4,7 %

Zambia                                   13 200 Kmp 4,0 %

Filipine 13 100 Kmp 16,2 %

Columbia                 13 100 Kmp 2,4 %

Peru 10 800 Kmp 1,6 %