Cadastrul - scurt istoric

CADASTRUL - SCURT ISTORIC

.Etimologia termenului " cadastru'

Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon' (prefixul ,,kata' inseamna de sus in jos, iar ,,stikon' are semnificatia de registe, de impunere, carte de insemnari, carte de comert).

Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina ,,capitastrum', care are legatura cu ,,capitionis registrum' sau ,,capitum registrum',ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio'). Denumirea apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico' intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene sub forma ,,il cotastro', apoi in Franta sub forma " le cadastre' si Germania ,,der (das)^Kataster'.

In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romane, sub forma actuala ,,cadastru'. Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237 1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar', iar prin Legea nr. 7/1996 defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate imobiliara'

.Inceputurile cadastrului

Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare.

Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu.

InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale si era necesara refacerea lor.

In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta.

In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma).

In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor.

In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania,etc..

Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala.

Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca.

Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000.

Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic.

Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200, 1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara hartilor militare 1:28800).

Evolutia cadastrului in Romania

Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape:

> Etapa de mceput a cadastrului

Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice, incepand cu secolul XIX, astfel:

- Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austro-ungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub forma ,,Cadastrului concretual'(consta m delimitarea, descrierea si reprezentarea hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de comunicatii);

in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici pregatiti la lasi de Gh. Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar (din anul 1818);

in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o data cu infaptuirea reformei agrare.

> Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933)

In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice', a carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masuratorile s-au facut in sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului.

Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al armatei.

> Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-

Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit ,,Legea pentru organizarea cadastrului si cartilor funciare', nr.23/1933, care reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-se planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice.

La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina.

In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare', nr.l 15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit experienta tehnicienilor din celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti.

Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista.

In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.

> Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat, se legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ,,evidentei funciare', un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor reale imobiliare.

A

Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii.

Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara.

Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea nr.59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala.

intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate.

Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera aproximativ 90% din teritoriul tarii.

Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii, sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.

> Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)

Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si privata, la dobandirea dreptului de propietate si la circulatia juridica a terenurilor.

Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si completata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate si completate.

In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000.

Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice.

Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate! Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC.

Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate.

Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara.

Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.