INDESIREA RETELEI GEODEZICE CU AJUTORUL TAHIMETRELOR ELECTRONICE

INDESIREA RETELEI GEODEZICE CU AJUTORUL TAHIMETRELOR ELECTRONICE

Folosirea tahimetrelor electronice permite masurarea unghiurilor si distantelor, caz in care in multe situatii se substituie construirea semnalelor. Totodata, folosirea lor presupune o raza mare de vizare (km), crescand precizia ridicarii datorita eliminarii mai multor categorii de erori.

Aceste instrumente permit un grad ridicat de automatizare, prin anumite metode de obtinere a coordonatelor punctului in momentul vizarii la punctele observate. Ele pot fi folosite si in cazul metodei intersectiei liniare , cat si a drumuirii , permitand sa se realizeze o combinatie in procedeul de lucru.

Daca drumuirea se realizeaza prin coordonate cunoscute , dupa finalizarea lucrarii se obtine compensarea retelei , in cazul in care neinchiderile se incadreaza in tolerante.

Metoda folosita este metoda drumuirii poligonometrice incadrate ,

dublate de intersectii si radieri (metode adoptabile). In general se lucreaza cu un numar redus de vize datorita faptului ca permit masurarea unghiurilor si distantelor cu precizie ridicata. Conditia este sa fie vizibilitate intre vize.

Din drumuirea poligonometrica si celelalte metode rezulta o retea geodezica cu o densitate mare a punctelor pe intreaga suprafata luata in considerare , in functie de vizibilitate (vegetatie).

Proiectarea retelei se face pe un plan de situatie cu curbe de nivel (scara 1:25000) pe care se raporteaza toate punctele existente. Intre aceste puncte se traseaza linii in jurul cailor de comnucatii , iar golurile se completeaza prin noi puncte (intersectii unghiulare , liniare , radieri duble). Pot fi aplicate rezolvarile in triunghiuri cand se masoara doua unghiuri si o latura a triunghiului respective.

Lucrarile de teren constau in parcurgerea tuturor punctelor cunoscute, caz in care se verifica starea : bornelor , semnalelor si a vizelor reciproce.

La alegerea puctelor din drumuire trebuie sa avem vizibilitate si :

valorile unghiurilor trebuie sa fie 200 s aproximativ ;

laturi lungi (600-800 m) dar sa nu fie mai mari de 1600 m ;

intre 2 laturi consecutive trebuie realizat un raport cat mai favorabil (nu mai mic de ½) .

Punctele de drumuire trebuie sa asigure stabilitatea si securitatea aparatului si a operatorului pe timpul efectuarii masuratorilor.

Definirea punctelor se face in functie de vizibilitatea si modul se semnalizare , iar vizarea la semnal sau prisma.

O alta etapa o reprezinta bornarea punctelor noi.

Semnalizarea punctelor ce vor fi determinate prin intersectii unghiulare , liniare se face :

concomitent cu bornarea se intocmeste descrierea punctelor si se face schita de reperare a punctelor ;

cu masuratorile in teren , ce contau in masurarea unghiurilor orizontale , verticale si a distantelor .

Pe teren se formeaza mai multe poligoane alaturate si se compenseaza prin metoda celor mai mici patrate sau cea riguroasa.

In momentul masuratorii se noteaza valorile unghiurilor orizontale , vericale si a distantelor pentru a permite compensarea finala a tuturor elementelor retelei realizate. Se masoara θ_Nm .

Daca se lucreaza cu statia totala , concomitent cu efectuarea masuratorii , se calculeaza si coordonatele provizorii ale punctelor de drumuire , iar daca se incheie pe un alt puct de coordonate cunoscute , la solicitarea operatorului se realizeaza compensarea. Aceasta reprezinta un avantaj deoarece permite controlul lucrarilor executate , respectiv , compensarea coordonatelor definitive a noilor pucnte se face la birou , deoarece in majoritatea cazurilor lucrarile se realizeaza cu punct commune la mai multe poligoane. Alte pucte noi se determina prin rezolvari in triunghiuri , intersectii liniare simple sau multiple , radiere simpla sau dubla si intersectii liniare.

Pentru stabilirea θ-urilor laturilor de plecare ale drumuirii , in punctele vechi se vizeaza spre alte puncte vechi , astfel incat drumurile sa fie sprijinite pe pucte de coordonate cunoscute. Se vizeaza la cel putin alte 2 puncte din A , B , C , D .

ex. pentru R :

θ_11R = θ₁₁₁₂ + β

θ_1R = θ₁₂ - α

y - y₁₁ = ( x - x₁₁ )tg θ_11R

y - y₁ = ( x - x₁₁ )tg θ_1R => R(x,y)

Prin intersectii unghiulare se rezolva punctele noi nestationabile , iar prin intersectii liniare se determina punctele care permit masurarea distantelor prin unde (toate punctele stationabile).

INDESIREA RETELEI GEODEZICE DIN FONDUL FORESTIER CU TAHIMETRUL ELECTRONIC

Datorita faptului ca suprafetele ce urmeaza a fi ridicate in plan sunt acoperite cu vegetatie , se cer lucrari speciale de un anumit gen pentru determinarea coordonatelor punctelor noi :

drumuiri cu laturi lungi ;

drumuiri pe culmile bazinului hidrografic :

drumuiri pe vaile bazinului hidrografic .

Realizarea unei denstitai corespunzatoare pe baza bazinului se realizeaza prin intersectii unghiulare , liniare si duble radieri .

Drumurile sunt sprijinite pe puncta de coordonate cunoscute si pentru a asigura o precizie ridicata trebuie sa aiba cel putin alte 2 puncte vechi.

In interiorul bazinului punctele se determina prin intersectii unghiulare , astfel incat in bazinul respectiv sa se realizeze o densitate omogena de puncte.

Prin radieri se realizeaza duble radieri pentru control. Drumurile se pot dezvolta in lungul vailor.

O situatie speciala se intalneste in cazul padurilor din zona de campie unde punctele de coordonate cunoscute sunt in afara padurilor. Drumurile se dezvolta pe caile de acces din interiorul trupurilor de padure.

Aceste retele sunt considerate ca puncta ce apartin unor poligoane alaturate , ele asigurand o compensare semiriguroasa sau riguroasa.

In cazul drumuirilor cu laturi lungi , cotele se determina prin nivelment geometric. Prin nivelment trigonometric la distante mari se determina cotele pe deal.

RETELE DE NIVELMENT TEHNIC / DE ORDINUL 5

Reteaua nivelmentului de stat este dezvoltata in general pana la ordinal IV , numai in unule zone reteaua de ordin IV este completata si cu puncta de ordinal V.

Aceasta retea se completeaza prin drumuiri cu ajutorul nivelmentului geometric (tehnic / de ordin V) , care trebuie sa conduca la o retea geodezica omogena de o densitate corespunzatoare normelor in vigoare si sa satisfaca cerintele noilor ridicari.

Traseul punctelor de drumuire trebuie sa tina cont de urmatoarele restrictii :

reteaua de ansamblu construita din reperi noi de nivelment amplasati dupa necesitati (puncte de nivelment) trebuie sa cuprinda puncta de drumuire panimetrica , marcate prin borne :

traseele de drumuire sa se sprijine pe puncte ale retelei de ordinal IV , puncta de coordonate cunoscute ;

traseele sa se desfasoare pe teren stabil cu pante uniforme ;

lungimea totala a unui traseu sa nu depaseasca 1-2 km ;

punctele noi de ordinul V vor fi marcate cu repere de nivelment durabil si se poate ca acestea sa corespunda cu reteaua de planimetrie ;

inainte de a se efectua drumuirea de nivelment se pune problema alegerii instrumentelor de caracteristici corespunzatoare , astfel incat sa se realizeze precizia ceruta de instructiuni ;

niveleurile nu trebuie sa depaseasca 200 m , astfel trebuie sa avem portee de max. 100 m , diminuandu-se erorile de citire si refractie) ;

punctele caracteristice ale traseului sunt punctele de schimbare de panta sau de directie ;

se lucreaza cu duble drumuiri ;

diferenta sa nu fie mai mare de 3 mm ;

se poate lucra cu 2 mire simultan ;

drumuirea trebuie sa se incadreze in toleranta

T = ± e_km √ Δ km , Δ = lungimea totala

T ± 0.03 √ Δ e_km = eroarea pe km

- daca neinchiderile se incadreaza in tolerante se face compensarea neinchiderilor in mod egal (laturile sunt egale) sau proportional cu ΔZ pe relative (daca nu sunt egale) ;

c_u = e_ΔZ / ∑ |ΔZ|

- dupa aplicarea corectiei se calculeaza cotele punctelor .

Z_B = Z₄ + Δ_Z4B

Z_B = Z₁ + Δ_Z1B