Digestia si absorbtia proteinelor

Digestia si absorbtia proteinelor

Sediul in care are loc degradarea proteinelor este tractul gastro-intestinal, deoarece in saliva enzimele proteolitice (sau proteinaze), care realizeaza digestia alimentelor, sunt absente.

Prima etapa are loc in stomac, la pH acid ( 1,5-2,5), unde sub actiunea pepsinei sunt degradate in polipeptide cu mase relativ ridicate, proteoze si peptoze, dar care sunt solubile inca solubile in solutii apoase. Chimul alimentar determina, la trecerea prin duoden, aparitia secretininei (hormon eliberat de mucoasadoudenala) si pancreozinei (hormon) precum si a sucului pancreatic, rezultat in urma stimularilor de hormonii mai sus mentionati a pancreasului. Sucul pancreatic cu pH =7-8, contine ioni de sodiu, clor si bicarbonat, dar si precursori inactivi (zimogenproenzime, tripsinogen, chimotripsinigen,etc.) care trec in forma activa sub influenta enterokinazei si a tripsinei. Actiunea asupra chimului alimentar determina scindarea hidrolitica a proteozelor si peptozelor la peptide alcatuite din 6-9 aminoacizi. Degradarea hidrolitica este continuata in intestinul subtire sub actiunea sucului intestinal, care contine aminopeptidaze, dipeptidaze si polipeptidaze, pana la dipeptide si aminoacizi liberi.

Trebuie mentionata rezistenta unor proteine la hidrolizele enzimatice care au loc in tractul gastro-intestinal, cum sunt, de exemplu, fibroina si keratinina.

Urmeaza apoi transportul prin absorbtie a aminoacizilor liberi spre curentul sanguin si de aici spre tesuturi. Dupa digestie, o concentrare mai mare a aminoacizilor apare la nivelul ficatului, a intestinului si a rinichilor. Tesuturile nu stocheaza aminoacizi, fie ii transforma in bioproteine, fie ii metabolizeaza.