Particularitatile anatomo-fiziologice ale sugarului si copilului

Copilul prezinta particularitati morfologice care sunt intr-o dinamica continua, astfel incat cu inaintarea in varsta, unele caractere sunt fiziologice la o anumita varsta, dar pot deveni patologice pentru alta.

TEGUMENTELE

Tegumentele alcatuiesc un invelis protector de o mare complexitate atat structurala cat si functionala ce este expus continuu agresiunii mediului exterior.

La sugarul sanatos alimentat la san acestea sunt alb-roz, catifelate, in timp ce la cel alimentat artificial sunt mai palide.

La aceasta varsta incepe ingrosarea paturii cornoase a epidermului si aparitia pigmentului in celulele bazale, se dezvolta celulele cromatoformatoare, creste rezistenta la infectii si agenti fizico-chimici. Dupa prima luna de viata aciditatea pielii sugarului atinge pH-ul 4,25 - al adultului.

Dermul se maturizeaza, papilele dermice se inmultesc, capilarele se alungesc luand forma acelor de par ca la adult.

Glandele sebacee bine dezvoltate de la nastere au uneori un exces de secretie determinand aparitia de cruste lactee la nivelul pielii capului care sunt de fapt o seboree aacestei regiuni.

Glandele sudoripare incep sa se dezvolte la varsta de 2-3 luni iar la 2 ani cand se maturizeaza centrii nervosi corespunzatori ating activitatea functionala integrala.

Parul in cursul cresterii isi schimba culoarea. O data cu instalarea pubertatii in cadrul caracterelor sexuale secundare apare pilozitatea faciala, axilara, toracala anterioara, pubiana, pe fata externa a membrelor.

Tegumentele sugarului sunt elastice, pliul cutanat revine imediat la forma initiala, in starile de deshidratare pliul revine lent sau este persistent.

Suprafata cutanata a sugarului este mare in raport cu greutatea sa corporala si descreste cu varsta.

Suprafata cutanata se calculeaza dupa formula Lassabliere:

S.cut=T²x0,92

Suprafata cutanata specifica reprezinta raportul dintre suprafata cutanata si greutatea corporala:

S.cut(in cm²)/G(kg)

la n.n. suprafata cutanata specifica = 660 cm²/kg corp;

la 1 an suprafata cutanata specifica = 420 cm²/kg corp;

la adult suprafata cutanata specifica = 220 cm²/kg corp.

Deci sugarul are o suprafata cutanata specifica de 2 ori mai mare ca a adultului de aceea si pierderile de caldura care se fac mai ales prin suprafata cutanata vor fi de 2 ori mai mari.

TESUTUL CELULAR SUBCUTANAT

Paniculul adipos subcutanat este bine reprezentat la nou nascut mai ales la fata, continua sa se dezvolte pe membrele superioare, membrele inferioare, torace si abia la 6 saptamani si pe abdomen. În starile de malnutritie disparitia lui se face in ordinea inversa aparitiei sale: abdomen, torace, membre inferioare, membre superioare, si in ultima instanta pe fata (bula lui Bichat).

Aprecierea clinica a starii de nutritie a sugarului se face prin masurarea grosimii pliului cutanat toracic 1-1,5 cm si abdominal 1,5-2 cm, prin prezenta pliurilor adductorilor pe fata interna a coapsei si prin prezenta turgorului.

Turgorul este o proprietate a tuturor tesuturilor elastice vii si il apreciem dupa rezistenta pe care o percepem la presiune prinzand intre index si police tesuturile de pe fata externa a coapsei. Turgorul este dat de gradul de turgescenta a tegumentelor, de dezvoltarea paniculului adipos, de gradul de imbibitie coloidala a celulelor musculare si de starea fibrelor elastice. În malnutritie prin scaderea tesutului celular subcutanat turgorul este diminuat si este pastos la sugarii paratrofici care primesc in exces in alimentatie fainoase.

SISTEMUL MUSCULAR

Muschii scheletici reprezinta aproximativ 25% din greutatea corporala, iar la adult 40%.

Dezvoltarea musculaturii este inegala muschii membrelor inferioare fiind mai dezvoltati. Cresterea masei musculare dupa nastere a fost atribuita mai ales hipertrofiei celulare, dar cercetari recente prin determinarea acidului dezoxiribonucleic au aratat ca totusi celulele musculare se inmultesc dupa crestere si in copilarie.

Tonusul muscular este crescut la nou nascut prezentand hipertonie fiziologica si scade dupa prima luna instalandu-se normotonia. El este influentat de activitatea muschiului si integritatea functionala a inervatiei sale.

Activitatea motorie a sugarului imbogateste circulatia, determina cresterea fibrelor musculare si mentine un tonus bun.

Excitabilitatea neuro-musculara cercetata cu curent galvanic arata ca la sugarul normal se obtine o contractie musculara cu o intensitate de curent de cel putin 5 mA, cu polul negativ la deschidere. Aparitia contractiei musculare la o intensitate de curent mai mica, indica o hiperexcitabilitate neuro-musculara, o tetanie, o hipocalcemie, etc.

SISTEMUL OSOS

Scheletul reprezinta la nastere 15-20% din greutatea corpului. La sugar exista un decalaj intre cresterea substratului organic al scheletului si posibilitatea organismului de a-l calcifica prin aport alimentar obisnuit, astfel incat apare osteoporoza fiziologica, fenomen ce se poate repeta si la pubertate. De aceea rezistenta la traumatisme directe a oaselor sugarului este foarte redusa.

Tesutul osos in copilarie este bogat vascularizat. În zona epifizo-diafizara, abundenta de vase explica marea putere de refacere a tesutului osos la copil si intensitatea reactiilor inflamatorii la aceasta varsta.

Osificarea cutiei craniene incepe in viata intrauterina prin aparitia mai multor pete de calcificare direct in matrita membranoasa. Prin extinderea calcificarii, diversele puncte se unesc iar la nastere mai raman cateva zone neosificate numite fontanele. Fontanela anterioara (bregmatica) are forma rombica, este situata intre frontal si cele doua parietale, are dimensiunea de ¾ cm la nastere si se inchide la 18 luni. Fontanela posterioara (lambdoida) are forma triunghiulara, intre occipital si cele doua parietale, poate fi deschisa la nastere, masoara 8 mm diametru, se inchide intre 1-2 luni.

Coloana vertebrala la nastere este rectilinie si curburile sale apar sub actiunea fortelor mecanice ce se dezvolta paralel cu functiile motorii;

la 3 luni apare lordoza cervicala - copilul tine capul;

la 6 luni apare cifoza dorsala - sta in sezut;

la 9-12 luni apare lordoza lombara - sugarul incepe sa mearga.

Aceste trei inflexiuni se accentueaza in cursul celui de al doilea an cand copilul merge independent.

Toracele este cilindric la sugar, coastele sunt orizontale, formeaza un unghi drept cu coloana vertebrala dupa varsta de 6 luni coastele se oblicizeaza. Diametrul transversal devine egal si apoi il depaseste pe cel antero-posterior, toracele luand forma de con. Aceste modificari schimba tipul respiratiei de la abdominal-diafragmatica la sugar la respiratie toracica la copil.

Bazinul are forma de palnie la copil pastrandu-si aceeasi forma la baieti pe cand la fete devine cilindric la pubertate.

Membrele inferioare cresc mai repede si au forma usoara de paranteza deoarece condilii interni ai tibiei sunt mai putin dezvoltati decat cei externi.

APARATUL RESPIRATOR

Caile respiratorii superioare sunt inguste la sugar, inflamatia lor duce la tumefierea mucoasei si creeaza dificultati in respiratie.

Sinusul maxilar si celulele etmoidale sunt bine dezvoltate, in timp ce sinusul frontal se dezvolta lent pana la varsta de 6 ani. Sinuzitele apar numai de la varsta scolara.

Faringele prezinta cercul limfatic al lui Waldeyer care se hipertrofiaza foarte usor. Amigdalele palatine se maresc progresiv pana la 4-6 ani (hipertrofie fiziologica) apoi involuiaza la 11-12 ani odata cu involutia fiziologica a intregului sistem limfatic.

Laringele este situat mai sus decat cel al adultului. Pozitia sa inalta, permite sugarului sa inghita si sa respire in acelasi timp. El se dezvolta lent de la varsta de 5 ani pentru ca la pubertate ritmul sa se accelereze, cand apare si schimbarea timbrului vocii. Spasmul glotic este frecvent la copil.

Traheea este saraca in tesut elastic, are peretii putin rezistenti la presiune este slab fixata si usor deplasabila.

Bronhiile mai bogate in fibre musculare la copil comparativ cu adultul sunt largi. Bronhia dreapta, are un unghi de bifurcare mai mic decat cea stanga. Mucoasa bronhiilor intrapulmonare este saraca in glande mucoase.

Respiratia este abdominal-diafragmatica la sugar. Diafragmul este mai ridicat, cupola sa atinge a-4-a coasta.

Plamanii cantaresc la nastere 60g, la 1 an 130g, la pubertate 1000g. Aerarea plamanilor si cresterea fluxului sanguin pulmonar determina dezvoltarea alveolelor. Alveolele cresc in volum si marime ceea ce duce la marirea volumului plamanilor si a suprafetei respiratorii. Septul interalveolar este mai gros la sugar, se subtiaza treptat, cu varsta.

Fibrele elastice sunt slab dezvoltate la varsta de sugar favorizand atelectaziile. Elasticitatea pulmonara creste pana la varsta de 20 ani. Modificarile din structura parenchimului se incheie intre 7-13 ani. Plamanii au o vascularizatie bogata ceea ce favorizeaza aparitia infectiilor.

Frecventa respiratorie:

40-45 resp./minut la sugar;

35 resp./minut la 1 an;

30 resp./minut la 3 ani;

25 resp./minut la 5 ani;

16 resp./minut la 15 ani.

Amplitudinea respiratorie este inegala, ritmul uneori neregulat. În somn poate prezenta pauze respiratorii lungi, uneori respiratie de tip Cheyne-Stokes.

Minut volumul respirator /kg este la sugar 300 cm³ aer in timp ce la adult este de 100 cm³ aer/kg. Deci sugarul are nevoie de o cantitate de aer de 3 ori mai mare pe Kg corp decat adultul.

Utilizarea oxigenului din atmosfera este scazuta. Sugarul retine mai putin oxigen din aerul inspirat decat adultul si anume el retine 100 cm³ de oxigen din 3,5 litri de aer, in timp ce adultul retine aceeasi cantitate de oxigen din 2,5 litri aer.

Clinic, la ascultatia pulmonara se percepe un murmur vezicular mai inasprit datorita grosimii reduse a peretelui toracic.

Sughitul care reprezinta actul reflex de contractie a diafragmului apare frecvent la sugarii sanatosi in primele luni de viata dar nu are semnificatie patologica.

APARATUL CARDIO-VASCULAR

Inima este orizontalizata la sugar datorita toracelui scurt si a cupolei diafragmatice inalte. Varful anatomic este in spatiul V intercostal stang, dar socul apexian se percepe in spatiul IV intercostal stang cu 1-2 cm in afara liniei medio-clavicualre. Dupa varsta de 2 ani cordul se verticalizeaza iar socul apexian se percepe in spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara.

Inima cantareste la sugar 70g, iar la pubertate 400g. Greutatea cordului creste odata cu inaintarea in varsta, cu toate acestea la pubertate ea reprezinta doar 0,5% din greutatea corporala. Îngrosarea miocardului se realizeaza prin cresterea masei fiecarei fibre si in mai mica masura prin marirea numarului lor.

Atriile sunt mari si inima are aspect globulos cu diametrul transversal marit. La nastere peretele ventricolului stang este foarte putin mai gros decat cel drept pentru ca la pubertate grosimea ventricolului stang sa fie de trei ori mai mare decat cel drept. Aceasta crestere este urmarea dezvoltarii tesutului elastic si conjunctiv al miocardului care continua pana la varsta adulta.

La copil, peretele toracic subtire permite la ascultatie perceperea mai puternica a zgomotelor inimii. Se pot intalni frecvent la ascultatie sufluri mezodiastolice, inconstante a caror intensitate este ritmata de respiratie si nu au semnificatie patologica.

Arterele dupa nastere sufera o ingrosare a tesutului elastic. Arterele mari sunt mult mai largi la copil decat la adult comparativ cu talia ceea ce favorizeaza hipotensiunea, usureaza activitatea inimii si hemodinamica.

Vena cava superioara e mai larga decat cea inferioara, cu varsta creste mai mult partea inferioara a corpului, ceea ce determina cresterea si depasirea dimensiunilor venei cave inferioare fata de cea superioara.

Pulsul la nastere este de 160/min., la sugar 120/min., la 2 ani 110/min., la 5 ani 100, la 8 ani 90, la 14 ani 80.

Viteza de circulatie 30" la sugar fata de 55" la adult.

Tensiunea arteriala este mica desi debitul circulator si viteza de circulatie sunt mari datorita faptului ca vasele sunt largi si elasticitatea peretilor mare. În primul an de viata valorile sunt de 80/50 mm Hg.

T.A. - sistolica se poate calcula cu ajutorul formulei lui Katzenberg (in care X este varsta in ani):

T.A.= 2X

SISTEMUL HEMATOPOIETIC

La embrion sangele incepe sa se formeze in cursul saptamanii a-III-a in insulele Wolf si Pander - gramezi de celule libere situate in mezenchim.

Unele dintre aceste celule se aseaza paralel formand vasele, iar din peretii vaselor se desprind celule care cad in lumen si constituie primele celule sanguine - megaloblastii.

Apare acum un singur tip de celula - megaloblastul cea mai veche celula sanguina onto si filogenetica.

La 2 luni activitatea hematopoetica are loc in ficat, splina si ganglionii limfatici, dar mai ales ficatul devine centrul hematopoezei pentru urmatoarele 3 luni. Acum se diferentiaza si seria limfocitara.

Dupa luna a-VI-a se produce o deplasare a hematopoezei spre maduva osoasa astfel ca la nastere cea mai mare parte a elementelor figurate ale sangelui iau nastere din maduva.

Dupa nastere se produc modificari in maduva osoasa. Hematopoieza la sugar si copil se produce in maduva osoasa pentru seria eritrocitara, granulocitara si trombocitara iar cea limfocitara in organele limfatice si maduva. De la 6 luni in oasele lungi maduva rosie incepe sa fie inlocuita cu cea galbena care contine celule embrionare capabile la nevoie sa se multiplice si sa refaca maduva rosie cu intregul ei potential hematopoetic. Acest proces de transformare se termina la 12 ani, astfel ca hematopoeza la copilul mare are loc in oasele scurte si late: coaste, vertebre, stern, bazin, omoplat, oase craniene, clavicule precum si in epifizele oaselor lungi.

Volumul sanguin se reduce postnatal, astfel incat abia la varsta de 2-3 luni atinge valorile adultului de 75-80 ml/kg/zi.

Organele limfatice cuprind timusul, ganglionii limfatici, placile Payer, amigdalele, nodulii limfatici subepiteliali si splina cu rol limfopoietic si in imunocompetenta.

Maduva osoasa si organele limfoide la copil au capacitatea de a se transforma si de a reactiona rapid la diversi factori. Astfel in metaplaziile medulare atunci cand capacitatea hematoformatoare a maduvei osoase nu poate satisface necesitatile organismului, hematopoieza se produce in organele parenchimatoase: ficat, splina, ganglioni limfatici.

Odata cu inaintarea in varsta se produc modificari si in sangele periferic.

Eritrocitele ajung la dimensiunile celor de la adult pana la varsta de 5 ani. Durata de viata a eritocitului creste la 120 de zile, iar numarul lor scade la 5 000 000/mm³ la varsta de 14 ani la baieti si 4 500 000/mm³ la fete. Hematocritul corespunde oscilatiilor numarului de eritrocite ajungand la o proportie de 42-45% la pubertate.

Reticulocitele se reduc la 7,5⁰/₀₀ in primul an si raman la aceasta valoare in restul copilariei.

Hemoglobina diminua la 11 g% in primii 2 ani, pentru ca apoi sa creasca progresiv pana la varsta de 14 ani cand are valoarea de 16 g% la baieti si 14 g% la fete.

Leucocitele prezinta o scadere lenta dupa prima saptamana de viata pana la varsta de 4 ani, cand ating valorile de 7 000 - 8 000/mm³. Pana la aceeasi varsta apare o neutropenie (30%) si o limfocitoza (60%). În prima luna monocitele cresc la 9%, iar euzinofilele (2%) si bazofilele (0,5%) raman constante in cursul copilariei. Formula leucocitara a adultului este atinsa la varsta de 5-6 ani.

În cursul copilariei trombocitele in numar de 150 000 - 300 000/mm³ se matureaza cu varsta, iar activitatea trombopoietinei atinge valorile adultului la varsta de 4 luni.

Factorii de coagulare, indeosebi cei vitamino-K dependenti se normalizeaza intr-un interval scurt dupa nastere.

APARATUL DIGESTIV

Cavitatea bucala este mica, limba mare, depaseste arcadele dentare si vine in contact cu mucoasa jugala pana la aparitia dintilor, cand se retrage inauntrul arcadelor dentare. Ea este adaptata suptului avand rol de pompa aspiratoare, iar limba de piston.

Alte particularitati adaptate pentru actul suptului sunt:

plica lui Robin-Magitot, un pliu al mucoasei bucale de 1 mm grosime la nivelul viitorilor incisivi si canini superiori care are tesut erectil in submucoasa, si contribuie la apucarea si comprimarea mamelonului;

Pliurile transversale ale mucoasei palatine care fixeaza mamelonul in timpul suptului;

Bula lui Bichat, de marimea unei cirese, formata din acid palmitic si stearic, prin consistenta ei marita nu permite deprimarea partilor moi ale obrajilor in timpul suptului, facilitand realizarea presiunii negative in cavitatea bucala;

Buzele prezinta pe partea interna a mucoasei o serie de santuri radiare, iar intre ele mucoasa este mai ridicata, are in submucoasa tesut erectil formand niste pernute care usureaza fixarea buzelor in jurul mamelonului.

Cantitatea de saliva este in medie 50-100 ml/zi, ea contine amilaza, lipaza, lizozim si Ig A secretorii. Sinteza de Ig As si lizozimul confera sugarului proprietati de aparare antiinfectioasa.

Amilaza salivara se gaseste intr-o cantitate comparabila cu a adultuluila varsta de 6-12 luni. Ea transforma amidonul in dextrina si maltoza. În conditiile deficitului fiziologic al amilazei pancreatice la sugarul mic, amilaza salivara asigura hidroliza amidonului din decoctul sau mucilagiul de orez.

Lipaza linguala intervine in digestia lipidelor laptelui, in stimularea lipazelor laptelui si a pancreasului in perioada de sugar.

Dentitia - Mugurii dentari atat pentru dentitia de lapte cat si pentru cea definitiva apar in viata intrauterina in acelasi timp, calcifierea coroanei incisivilor temporari incepe la 18 saptamani de viata intrauterina in timp ce calcifierea coroanei incisivilor definitivi se face dupa nastere.

Dentitia temporara. Eruptia dentara se face prin cresterea radacinii. Aparitia dintilor temporari incepe la 6-8 luni cu incisivii mediani inferiori, apoi din 2 in 2 luni cate o pereche:

8-10 luni - incisivii mediani superiori;

10-12 luni - incisivii laterali superiori;

12-14 luni - incisivii laterali inferiori;

16-20 luni - primii premolari superior si inferiori;

18-22 luni - caninii;

24-30 luni - a doua pereche de premolari superiori si inferiori.

Total - 20 de dinti temporari.

Eruptia dentara este un fenomen fiziologic, care poate fi insotit de sialoree, tumefierea mucoasei gingivale, tulburari de tranzit intestinal, usoara indispozitie si insomnie.

Eruptia poate fi intarziata cand primii dinti apar dupa 1 an. Cauza poate fi: rahitismul, distrofia, mixedemul, boala Down.

Aparitia de dinti congenitali (se naste cu dinti) duce la dificultati de supt, dar scoaterea lor lipseste copilul de dinti pana la 7 ani.

Dentitia definitiva este formata din 32 dinti. La varsta de 6-7 ani erup primii molari, la 7-8 ani erup incisivii mediani, la 8-9 ani erup incisivii laterali, la 9-10 ani erup premolarii, la 10-11 ani caninii, la 10-12 ani ultimii 5 premolari, la 12-14 ani erupe a doua pereche de molari si pana la 18 ani erupe ultima pereche de molari (maselele de minte).

Dezvoltarea normala a dentitiei este conditionata de aportul adecvat de proteine, vitamina D, calciu, fosfor, fluor, functionalitatea tiroidiana si igiena bucala. Aportul excesiv de dulciuri favorizeaza aparitia cariilor.

Esofagul are o pozitie inalta pana la pubertate prin cresterea mai lenta decat a coloanei vertebrale.

Stomacul este asezat transversal cu marea curbura caudal, cu pilorul la 2 cm la dreapta liniei mediane. Dupa 2-3 ani se verticalizeaza iar punctul decliv devine pilorul asezat pe linia mediana. Criptele si glandele stomacale cresc in marime si numeric sub actiunea gastrinei. Dupa initierea alimentatiei raspunsul celulelor parietale gastrice la stimulul secretor al gastrinei creste simtitor.

Capacitatea gastrica se mareste progresiv in raport cu ratiile alimentare crescande.

Capacitatea gastrica - la 1 luna - 100 cm³;

- la 3 luni - 150 cm³;

- 1 an - 300 cm³.

Acidul clorhidric liber secretat de celulele bordante si pepsinogenul sunt scazute la sugarul mic. Dupa varsta de 3 luni ca rezultat a cresterii activitatii receptorilor la gastrina, pH-ul gastric coboara la 2,5 - 3,5 la sugarul alimentat natural in timp ce sugarul alimentat artificial are un pH mai ridicat.

Secretia gastrica contine:

fermenti proteolitici: pepsina, catepsina, labfermentul;

fermenti lipolitici: lipaza, lipokinaza.

Pepsina este in cantitate suficienta inca de la varsta de nou nascut si atinge valorile adultului la varsta de 2 ani. Activitatea ei creste cu scaderea pH-ului gastric.

Labfermentul - secretat de celulele glandelor fundice, produce coagularea laptelui. Se gaseste in cantitate suficienta la sugar chiar de la nastere si este aproape absent la adult. Enzima actioneaza asupra fractiunii K a cezeinei cu formarea a doua fractiuni: paracazeina K si cazeinmacropeptida. Paracazeina K in prezenta ionilor de Ca devine insolubila si determina precipitarea celorlalte fractiuni ale cazeinei.

Lipaza gastrica actioneaza asupra grasimilor fine, le descompune in glicerina si acizi grasi, acestia marind aciditatea gastrica. Se pare ca aceasta lipaza, impreuna cu lipaza laptelui uman scindeaza 50% din grasimea acestui lapte.

Lipokinaza - lipaza laptelui uman nu este activa decat in momentul cand, ajunsa in stomac intalneste lipokinaza sucului gastric.

Umplerea stomacului se face de jos in sus ca intr-un recipient, fara a creste tonusul stomacului. Dupa umplere are loc peristola, o contractie a intregii sale musculaturi. Evacuarea stomacului se face aproape numai pe baza peristolei si deschiderii ritmice a pilorului. În peristola se eructeaza si aerul inghitit. Eructatia precum si tonusul redus al cardiei favorizeaza regurgitatia si varsatura. Acestea pot fi prevenite prin tinerea sugarului in pozitie verticala dupa alimentatie.

Evacuarea stomacului se face in 2 ore la copilul alimentat natural, in 3 ore la cel alimentat artificial si in 4 ore in alimentatia diversificata. La copilul mare, evacuarea continutului gastric se face prin miscari peristaltice urmate de deschiderea pilorului.

Intestinul sugarului masoara 3,4 m el este mai lung fata de al adultului daca il raportam la lungimea corpului, fiind de fapt o adaptare la cerintele organismului in crestere. Acest raport scade progresiv cu inaintarea in varsta. Vasele limfatice alcatuiesc o retea bogata, tesutul limfatic din placile Peyer si ganglionii limfatici prezinta o hipertrofie pana la varsta de 6 ani.

Rectul este lung, putin fixat la organele din jur de aceea apare tendinta la prolaps.

Secretia enzimatica a intestinului contine:

Erepsina actioneaza asupra cazeinei si asupra produsilor rezultati din actiunea pepsinei si a tripsinei asupra proteinelor. Valorile erepsinei ating pe cele ale adultului abia la varsta de 1 an.

Enterokinaza activeaza tripsinogenul pancreatic care trece in tripsina. Activitatea sa se mareste de 4 ori pana la varsta de 1 an si de 7 ori pana la varsta de 4 ani in raport cu nivelul de la nastere.

Arginaza descompune arginina cu eliberare de uree si ornitina.

Lipaza este in cantitate redusa, in jurul varstei de 1 an atinge valorile adultului.

Amilaza intestinala este absenta in prima luna, atinge valoarea adultului la 2 ani. Ea scindeaza amidonul, hidrolizeaza maltoza si unele oligozaharide.

Dizaharidazele (izomaltaza, maltaza, zaharaza si lactaza) prezinta o activitate deplina din primele zile de viata. Dupa varsta de 3 ani, activitatea lactazei scade prin reducerea substratului.

La nivel duodenal continua actiunea lipazei salivare si gastrice, inceputa in stomac si favorizata de pH-ul local.

Majoritatea produsilor rezultati in urma hidrolizei digestive sunt absorbiti la nivel intestinal datorita suprafetei mari a mucoasei si vascularizatiei abundente sanguine si limfatice. La nivelul stomacului se absoarbe o mica parte din glucoza si acizi grasi.

Absorbtia proteinelor are loc de la nastere. Postnatal permeabilitatea mucoasei gastrointestinale scade, dar absorbtia proteinelor intacte in cantitati mici are loc pana la varsta adulta. Absorbtia acestor proteine reprezinta substratul alergiilor alimentare si a unor infectii intestinale.

Absorbtia lipidelor in intestin se face sub forma acizilor grasi care prin difuziune pasiva intra in enterocit unde sunt reesterificati in trigliceride.

Absorbtia glucidelor alimentare se face sub forma monozaharidelor, galactoza si glucoza intrand in enterocit prin transport activ.

Dupa varsta de 3-4 luni flora facultativ anaeroba diminua in colonul sugarului (Enterobacteriacae, Lactobacillus, Streptococcus, Staphilococcus) in favoarea celei strict anaerobe (Bifidobacterium, Eubacterium, Clostridium Bacteriodes), iar flora fecala se apropie de cea a adultului.

Tranzitul se face in 6-8 ore prin intestinul subtire iar prin intestinul gros 6-12 ore.

Greutatea scaunului pe zi la sugar este de 60g, grasimile in scaun sunt in cantitate de 2,5-3,5g/zi, cand depasesc 4g/zi sunt considerate eliminari patologice.

Glucidele di sau monozaharide nu se gasesc in scaunul sugarului.

Scaunele la sugar sunt in numar de 1-4 pe zi. La sugarul alimentat natural, scaunele sunt galben-portocalii, semiconsistente, aderente de scutec, cu pH acid. Scaunele sugarului alimentat artificial sunt galben-cenusii, consistente, nu adera ci ruleaza pe scutec, cu pH alcalin.

Controlul sfincterului anal se realizeaza dupa varsta de 15 luni cand se formeaza reflexul conditionat al defecatiei si se definitiveaza numarul scaunelor.

Ficatul - la nastere lobul drept este de 2 ori mai mare decat cel stang, iar la copilul mare de 3 ori mai mare. Vezica biliara atinge marginea ficatului la varsta de 3 luni. Structura histologica a ficatului se definitiveaza catre varsta de 1 an si jumatate (8 ani . Marginea inferioara a ficatului la sugar se gaseste la 2 cm sub rebordul costal pe linia medio-claviculara dreapta. Marginea superioara se gaseste la nivelul spatiului intercostal V sau VI pe linia mamelonara, in axila la nivelul spatiului al VII-lea intercostal, iar posterior spatiul al IX-lea intercostal.

Sinteza hepatica de proteine serice, lipoproteine, factori de coagulare, lecitine, ureeii si a glicogenului nu prezinta diferente semnificative fata de adult.

Ficatul copilului contine mai putin glicogen ca cel al adultului. Ficatul face rezerve de fier si poate interveni in caz de anemie. Dupa varsta de 5 luni depozitul de fier este epuizat, iar sugarul face anemie hipocroma daca regimul sau alimentar nu contine fier suficient.

Functia antitoxica a ficatului ar fi deficitara la fel si functia de a conjuga unele medicamente, astfel ca acumularea lor devine nociva.

Secretia bilei este mai redusa la sugar, sarurile biliare necesare in emulsionarea si absorbtia lipidelor sunt in cantitate mai mica la sugar.

Pancreasul la n.n. cantareste 3g, la 1 an 9g, la 10 ani 30g. Structura histologica a pancreasului este caracteristica la sugar prin faptul ca prezinta un bogat tesut fibros interlobular si interacinos si o irigatie abundenta.

Fermentii proteolitici (tripsina si chimiotripsina) sunt active inca din prima luna de viata. Amilaza pancreatica lipseste din sucul pancreatic in primele saptamani de viata, nivelul normal al activitatii sale se atinge la varsta de 2 ani. Lactaza si invertaza le gasim in cantitati mai reduse. Lipaza pancreatica ajunge la nivelul celei de la adult la varsta de 2 ani. Globulele de grasime din lapte sunt rezistente la actiunea lipazei pancreatice care nu poate penetra membrana lor, comparativ cu lipaza linguala sau gastrica.

Aparatul urinar

Rinichii sunt lobulati, aceasta lobulatie dispare in al doilea an de viata. Cresterea lor este prioritara la corticala al carui ritm este dublu fata de medulara. Greutatea rinichilor este de 35g.

Ureterele au 10 cm lungime la 1 an. Bazinetele si ureterele prezinta fibrele musculare si elastice slab dezvoltate in perioada de sugar peretii fiind hipotoni ceea ce favorizeaza staza si infectia

Vezica urinara - Peretele anterior al vezicii este in raport cu peretele abdominal la nastere. La sugarul mic varful vezicii se afla la jumatatea distantei dintre ombilic si pubis. Dupa 1 an vezica a coborat in bazin, iar peretele sau anterior se gaseste indaratul pelvisului.

Vezica destinsa partial se afla jumatate in bazin, jumatate in abdomen, iar cand e plina se afla in intregime in abdomen.

Uretra are un calibru relativ lung la nastere la ambele sexe.

Uretra feminina la nastere are 1,5 cm lungime si 4 mm in diametru, la pubertate 4,5 cm lungime si 8 mm diametru.

Uretra masculina are o lungime de 5 cm la n.n. si 15 cm la pubertate, diametrul uretral este la fel ca la fetite. Stricturile fiziologice ale uretrei masculine sunt mai accentuate la copil decat la adult.

Densitatea urinei - 1010-1012 la sugar si 1 015 la copil.

Capacitatea de dilutie este buna la sugar si ii permite sa se adapteze la un aport crescut de apa. Dupa 6 luni sugarul concentreaza urina ca si adultul. Hiperosmolaritatea laptelui de vaca depaseste sarcina osmotica a rinichiului sugarului alimentat artificial.

Eliminarea apei este buna si atinge valorile adultului la inceputul lunii a doua.

pH - ul urinar este la copilul alimentat natural 6,8 - 7,8, iar la cel alimentat artificial 5 datorita eliminarii de fosfati acizi.

Diureza sugarului 75-100 ml/kg fata de 25 ml/kg la adult.

Frecventa mictiunilor 10-15-30 /zi. Cand apare controlul vezicii, mictiunile devin mai rare - 6-8 /zi. La sugar mictiunea se face automat reflex. La varsta de 1-2 ani copilul percepe nevoia de a-si evacua vezica si trece la contractia voluntara a sfincterelui. La varsta de 4 ani, controlul voluntar al mictiunii este deplin. De aici decurge necesitatea initieii unor deprinderi educative reflexe si folosirea olitei in perioada de sugar mare, precum si obisnuirea copilului sa ceara olita peste varsta de 1 an.

Eliminarile de uree variaza cu cantitatea de proteine din alimentatie. Acidul uric se elimina in cantitate mare la nou nascut si la sugar fata de eliminarile la adult.

În urina sugarului se mai pot gasi pana la 1000 cilindri pe minut si 1 000 000 hematii pe minut dupa proba Addis.

Aparatul genital

Dupa modificarile ce apar in criza genitala, aparatul genital se dezvolta lent pana la pubertate.

Uterul are 3 cm inaltime. El creste dupa varsta de 12 ani pana la 18 ani. La nivelul colului uterin se formeaza istmul. Ovarul are 0,3 g la nastere, incep sa creasca de la varsta de 8 ani prin marirea numarului foliculilor si ajung la 5g la pubertate. Vaginul la 1 luna are 3 cm, la 10 ani 4,5 cm. El se populeaza cu flora in primele ore dupa nastere, initial cu coci apoi la pubertate cu bacili. Menarha este precedata de leucoree, iar ciclurile menstruale sunt anovulatorii in primii 1-2 ani. Vulva are o pozitie verticala in perioada de sugar. La pubertate se dezvolta labiile, clitorisul creste si devine erectil si glandele Bartholin incep sa secrete.

Testiculul este cat un bob de fasole, la 1 an are 0,75 g, cresterea impoetanta incepe la 12-13 ani cand cantareste 1,5g, iar la 15 ani 7g.

Scrotul se dezvolta in concordanta cu cresterea testicolelor si incepe sa se pigmenteze la varsta de 11-12 ani.

Penisul incepe sa creasca de la 11 ani si atinge dezvoltarea adultului la varsta de 18-19 ani.

Prostata si veziculele seminale se dezvolta pana la 12 ani si devin functionale la 15-16 ani cand prima emisie de lichid seminal marcheaza pubertatea.

PUBERTATEA

Pubertatea reprezinta perioada de viata in care se matureaza gonadele, se dezvolta caracterele sexuale secundare si functia de reproducere. Ea reprezinta perioada de tranzitie a individului de la copilarie la adult.

Varsta aparitiei pubertatii prezinta variatii individuale, familiale, legate de sex si poate fi influentata de alimentatie, climat si de factorii sociali. La fete pubertatea apare la 11-14 ani, cu o medie de 13 ani, la baieti apare la 13-16 ani cu o medie de 15 ani.

Pubertatea precoce este considerata atunci cand apar caracterele sexuale secundare inainte de varsta de 8 ani la fete si 9 ani la baieti.

Pubertatea tardiva se defineste prin absenta semneloe de pubertate pana la varsta de 14 ani la fete si 15 ani la baieti. Pubertatea tardiva are implicatii asupra dezvoltarii fertilitatii individului.

Absenta dezvoltarii caracterelor sexuale primare si secundare dupa varsta de 17 ani la fete si 18 ani la baieti este considerat infantilism genital.

Pubertatea evolueaza pe o perioada de 3-4 ani si cuprinde mai multe etape.

În etapa prepubertara domina secretia hormonului somatotrop si incepe secretia hormonilor ovarieni si testiculari. Hormonul somatotrop stimuleaza cresterea generala a organismului si determina un salt statural.

Debutul pubertatii este marcat de menarha si prima polutie. În cursul pubertatii are loc maturatia organelor sexuale si aparitia caracterelor sexuale secundare ca urmare a cresterii secretiei hormonilor gonadotropi si sexuali.

Caracterele sexuale secundare la fete cuprinde dezvoltarea sanilor, pilozitatea pubiana si vulvara si pilozitatea axilara.

Caracterele sexuale secundare la baieti cuprind pilozitatea pubiana, axilara si faciala.

Sub actiunea androgenilor apar unele modificari somatice reprezentate de dezvoltarea musculaturii centurii scapulare, mandibulei, seboreea si puseele de acnee.

Tanner a clasificat dezvoltarea pubertara la ambele sexe in 5 stadii

Etapa postpubertara sau adolescenta dureaza pana la calcifierea cartilajelor de crestere, care coincide cu eruptia perechii a 3-a de molari. Este o etapa dominata de secretia hormonilor tiroidieni si cuprinde desavarsirea maturizarii organelor sexuale si a dezvoltarii neuropsihice.

Maturizarea sexuala se insoteste pe plan neuropsihic de o hiperexcitabilitate a sistemului nervos, cu predominenta excitatiei corticale, o labilitate psihica si vegetativa. La pubertate un rol deosebit il are educatia sanitara privind cunoasterea fenomenelor fiziologice prin care trece copilul si mai ales igiena sexuala.

Apararea antiinfectioasa

Apararea antiinfectioasa prezinta o rapida dezvoltare postnatala.

Imunitatea nespecifica

Bariera mecanica este cea oferita de piele si mucoase si se dezvolta rapid la sugarul mic.

Bariera cutanata realizeaza un invelis protector deosebit de complex structural si functional, prin ingrosarea stratului cornos, dezvoltarea celulelor cromatoformatoare, scazand astfel permeabilitatea. Aparitia secretiei glandelor sudoripare la varsta de 2-3 luni determina un pH acid al pielii care este nefavorabil multiplicarii germenilor.

Bariera mucoaselor este eficienta prin scaderea permeabilitatii , aparatia stranutului, tusei, iar mecanismul de filtrare al mucoasei nazale se matureaza. Deasemenea creste secretia gastrica si sinteza acizilor biliari.

Imunitatea celulara indusa de polimorfonucleare si monocite este deplin maturata in perioada de sugar. Functia bactericida a granulocitelor neutrofile este complet maturata la sugar.

Imunitatea umorala arata o activitate a factorilor complementului seric comparabila cu a adultului.

Imunitatea specifica

Imunitatea specifica celulara este elaborata la nastere. Ea creste progresiv pana la varsta de 12 ani, apoi diminua.

Timusul creste in greutate pana la pubertate, dupa care involuiaza, iar raportul dintre parenchimul functional si tesutul conjunctiv al timusului diminueaza cu varsta.

Splina ajunge la dimensiunile adultului la varsta de 16-17 ani.

Ganglionii limfatici isi dobandesc structura complexa si stimularea antigenica postnatala determina aparitia centrilor germinativi in corticala si cresterea dimensiunilor ganglionilor.

Placile Peyer cresc numeric pana la 20 ani, apoi numarul scade.

Cercul limfatic Waldeyer se dezvolta rapid morfologic si functional in perioada de sugar. Plasmocitele apar la 2-3 saptamani dupa nastere ca raspuns la invazia microbiana postnatala.

Imunitatea umorala

Imunoglobulinele G care le-a primit fatul de la mama scad foarte mult in primele 3 luni de la nastere iar intre 3-9 luni dispar complet.

Între 2-3 luni incepe imunogeneza proprie de Ig G care la 1 an ating valoarea 4g/l ser, si 7g/l la 5-6 ani.

Imunoglobulinele A serice incep sa apara la cateva saptamani dupa nastere si ating valorile de 1,5-2 g/l ser la 5-6 ani. Aportul de Ig As de aproximativ 1g/zi prin laptele uman, cresc considerabil posibilitatea de aparare a mucoasei digestive la sugarul alimentat natural.

Ig M apar foarte repede dupa nastere, inaintea Ig A, adica in prima saptamana de viata. Ele ating valoarea maxima 0,5-1g/l la 9 luni si se mentin la aceasta valoare.

Protectia contra infectiilor pe baza anticorpilor primiti de la mama variaza - pentru infectiile cu germeni piogeni dureaza 1-2 luni, pentru rujeola si hepatita 5-8 luni.

Sistemul nervos

Creierul la nou nascut cantareste 350g (14%) din greutate - la adult "5 din greutate. Segmentele filogenetic mai vechi sunt mai dezvoltate decat scoarta.

Maduva spinarii are 4-6g si este complet dezvoltata la nastere.

Creierul are circumvolutiile si scizurile prezente dar putin accentuate. Celulele scoartei cerebrale sunt mici, cu pigment putin, dendrite slab dezvoltate si axoni incomplet mielinizati. Diferentierea celulara se termina in jurul varstei de 3 ani.

Particularitatile morfologice ale S.N.C. la sugar sunt:

dezvoltarea insuficienta a scoartei cerebrale;

diferentierea incompleta a celulelor nervoase;

mielinizarea incompleta a fibrelor nervoase.

Dintre fenomenele reflexe suptul si deglutitia sunt prezente de la nastere, ele sunt fenomene subcorticale. Plansul este tot fenomen subcortical si apare abia in luna a-3-a.

Reflexele proprii copilului, prezente de la nastere, dispar in jurul varstei de 6-7 luni.

Printre particularitatile dinamicii corticale la copii amintim:

aparitia mai tarzie a proceselor de inhibitie;

predominenta proceselor de excitatie;

ambele iradiaza larg, alterneaza rapid si au o labilitate extrema.

Imaturitatea S.N. la nou nascut explica si imperfectiunea sistemului termoreglator atat fizic cat si chimic, periferic si central. Termogeneza si termoliza intra in functie si se maturizeaza la varste diferite.

Termogeneza se perfectioneaza prima cu dezvoltare maxima la 3-4 luni pe cand mecanismele termolitice abia incep sa intre in functie de la aceasta varsta. De aceea la nou nascut apar febra de sete, febra alimentara, cresterea temperaturii dupa agitatie, etc.

Dezvoltarea ulterioara a activitatii nervoase superioare se caracterizeaza in a doua jumatate a primului an si in cursul celui de al doilea an prin aparitia celui de al doilea sistem de semnalizare, cand cuvantul capata caracter de stimul pentru copil.

Dezvoltarea psihica a copilului de la nastere si pana ajunge adult este marcata de un sir de interactiuni cu mediul social.

În prima copilarie domina adaptarea senzoriala, insusirea mersului, vorbirii si autoservirii. Perioada de prescolar pune bazele personalitatii, se dezvolta memoria, imaginatia si gandirea. La scolar se dezvolta strategia invatarii organizate, maturizarea gandirii, dezvoltarea vietii spirituale si orientarea socio-profesionala.

Dezvoltarea psihomotorie a sugarului se imparte in trei perioade:

Perioada de la nastere pana la trei luni are caracteristic intrarea in functie a diversilor analizori;

Perioada de la 3 la 6-7 luni are caracteristic elaborarea miscarilor coordonate complexe (apucare, intoarcere, tarare) posibile prin mielinizarea cailor motorii;

Perioada de la 6-7 luni la 12 luni are caracteristic perfectionarea motricitatii si aparitia celui de al doilea sistem de semnalizare.

Dezvoltarea senzoriala are la baza dezvoltarea analizorilor. Perceptia poate fi structurata sub forma a doua modele inrudite:

modelul perceptiv contemplativ care este prezent la 2 luni;

modelul de perceptie actionala prin care obiectele vazute pot fi apucate care se constituie la 3 luni.

Dupa varsta de 4 luni, perceptia reprezinta forma de baza a informatiei senzoriale. Perceptia formelor, a configuratiilor care apare la varsta de 3-4 luni marcheaza cresterea rolului scoartei cerebrale in activitatea psihica.

În privinta perceptiei acustice, sugarul la varsta de 2 luni localizeaza sunetul, intorcand capul in directia respectiva, diferntiaza vocea mamei de alte voci. Dupa varsta de 5 luni, el remarca diferentele de accent, de ritm si durata ale vorbirii.

În dezvoltarea senzoriala a sugarului relatia dintre mama si copil are un rol deosebit de important tinand cont de capacitatea sugarului de a imita si organiza stimulii vizuali si auditivi.

Dezvoltarea motorie este rezultatul dezvoltarii sistemului nervos, muscular si osos.

În perioada de sugar, succesele majore ale dezvoltarii motorii sunt ridicarea si sustinerea capului, intoarcerea pe abdomen, apucarea obiectelor prin miscari coordonate apoi mersul.

La varsta de 7-8 luni sugarii se ridica la marginea patului, 9-10 luni pasesc in jurul patului cu ajutor, pentru ca la varsta de 1 an sa mearga independent. În componenta psihologica a primilor pasi actioneaza dorinta de a merge si teama de a nu cade. O reusita in mers urmata de o cadere poate sa amane mersul.

Consolidarea mersului la copilul mic ii asigura o relativa independenta. Urmeaza urcatul scarilor, cataratul si sezutul pe scaun, pedalarea tricicletei. În jurul varstei de 2 ½ ani, copilul invata sa alerge, sa sara pe doua picioare. De asemenea dezvoltarea motricitatii mainilor permite aruncarea si prinderea mingiei, incheierea nasturilor si legarea sireturilor.

Dezvoltarea limbajului are loc in etape succesive bine determinate.

Ganguritul, prima parte a limbajului se dezvolta intre 3-6 luni si cuprinde o emisiune de sunete confuze si neorganizate. Treptat acesta se diferentiaza si cuprinde reactii nuantate de bucurie, neliniste, foame, protest.

Lalatiunea este emisia vocala de silabe pe care copilul le repeta cu placere de la varsta de 5 luni. Imitatia si autoimitatia vor duce la rostirea unor silabe la varsta de 9 luni si a cuvintelor simple la 10 luni. În jurul varstei de 1 an copilul pronunta cuvinte simple, din vocabularul primitiv, nediferentiate gramatical, simplificate fonetic si folosite instabil. Dupa varsta de 2 ani, copilul isi exprima trebuintele si dorintele prin propozitii, iar exprimarea tine seama de acordurile gramaticale.

Vocabularul se largeste rapid intre 18 luni si 3 ani. Capacitatea de a denumi unele obiecte, creste curiozitatea copilului si dorinta lui de cunoastere. Limbajul va deveni instrumentul gandirii, copilul reusind sa stabileasca identitatea, asemanarea sau deosebirile dintre obiecte si imagini.

Dezvoltarea afectiva prezinta particularitati legate de varsta În primul trimestru de viata ele apar si se dezvolta in legatura cu alimentatia, contactul corporal cu mama. În trimestrul al II-lea apare rasul, mirarea, frica, simpatia si antipatia. În relatia cu adultul care ofera dragoste si securitate, sugarul prezinta reactia de inviorare insotita de ras in hohote si miscarea piciorelor - "complexul de inviorare". La varsta de 6-7 luni, sugarul practica jocuri afective, la 9 luni simuleaza supararea, la 10-11 luni simuleaza plansul.

La varsta de 1 an, copilul este puternic atasat afectiv de mama sa, legatura care reprezinta suportul dezvoltarii psihice ulterioare. Copilul mic prezinta o mare curiozitate sociala fata de manifestarile si reactiile persoanelor din jur. La 2 ani simte placerea de a fi centrul preocuparilor familiei, sa fie admirat si sa provoace aprecierea adultilor. Starile afective ale copilului mic sunt variate, intense dar superficiale - negativismul se manifesta intens, bucuria si tristetea se instaleaza brusc, dar dureaza putin.

Prescolarul prezinta stari afective complexe, diferentiate. Astfel apare starea de vinovatie, de mandrie, suporta refuzul, are capacitatea de a-si stapani emotiile. Se poate adapta colectivitatii (gradinita) daca vine in contact cu ea, iar relatia cu alti copii ii dezvolta dorinta de competitivitate.

La copilul scolar se dezvolta sentimente estetice si morale cum ar fi sentimentul datoriei legat de responsabilitatea scolara precum si opozitia fata de faptele reprobabile (minciuna, furtul, inselatoria).

În perioada pubertatii se dezvolta sentimentul autonomiei, al obligatiilor morale in relatiile interumane si prietenia. Creste interesul pentru propria persoana, apar divergentele cu adultii, fata de care afiseaza o atitudine de negatie nefiind inarmat cu capacitati de discutie.

Adolescentul pune pasiune in toate actiunile, are preocupari de viitor, intentii de autoeducare isi cultiva stapanirea de sine iar satisfactia intelectuala este traita intens. Sentimentele morale prezinta o mare dezvoltare datorita educatiei.

INGRIJIREA COPILULUI

Aceasta ingrijire cuprinde masuri pentru asigurarea unei dezvoltari normale.

Camera copilului va fi separata si daca se poate cu orientare spre sud. Peretii camerei vor fi zugraviti in culori deschise iar mobilierul va fi limitat la strictul necesar pentru varsta. Aerisirea camerei se va face de cel putin 2-3 ori pe zi. Patul va fi adaptat varstei si va avea o saltea care sa evite formarea curburilor vicioase ale coloanei vertebrale. Sub varsta de 2 ani nu se folosesc perne.

Îmbracamintea copilului va fi confectionata din materiale naturale, moi, absorbante, in culori placute si usor lavabila. Ea trebuie sa fie adaptata anotimpului, microclimatului din camera sau activitatilor desfasurate in aer liber. Încaltamintea de asemenea trebuie sa fie adaptata la anotimp.

Climatul familial afectiv si protector este indispensabil unei dezvoltari armonioase a copilului. Contactul fizic si psihic cu mama are o importanta majora in dezvoltarea sa ulterioara. Mama este cea care ii ofera sugarului securitete, calm, dragoste, asigurarea nevoilor fizice, psihice si pune bazele relatiilor sociale cu ceilalti membri ai familiei.

Daca parintii limiteaza posibilitatile de actiune ale copilului apar reactii de iritare, furie sau reactii de autostimulare pentru a combate plictiseala prin suptul degetului sau leganat. Cand interactiunile dintre parinti si copil sunt de mica intensitate, iar parintii nu iau in considerare nevoile de miscare si de joc ale acestuia apare frustrarea afectiva.

Dezvoltarea emotionala echilibrata are cea mai mare importanta in primii 3 ani de viata, cand se pun bazele inteligentei.

Somnul copilului este deosebit de important pentru dezvoltarea sistemului nervos si refacerea capacitatii functionale. Durata somnului descreste cu varsta copilului de la 20 ore la 8 ore pe zi. O incapere corespunzatoare copilului si conditiile de mediu favorabile sunt factorii care determina un somn linistit si profund.

Educatia fizica rationala asigura o dezvoltare armonioasa a organismului copilului si contribuie la cresterea capacitatii de adaptare a organismului la variatiile factorilor fizici si biologici din mediul inconjurator. Masajul se incepe de la varsta de sugar iar gimnastica se aplica gradat si progresiv tinand cont de particularitatile de dezvoltare ale copilului. La varsta de sugar predomina miscarile pasive, pentru ca la copilul mic acestea sa fie inlocuite treptat de cele active executate de copil dupa exemplu sau la comanda. Scolarul este predispus la sedentarism si necesita efectuarea ziolnica a gimnasticii pentru prevenirea atitudinilor vicioase ale coloanei vertebrale.

Educatia fizica trebuie efectuata constant, dozata in intensitate si durata pentru a nu obosi copilul si sa nu-i creeze reflexe negative.

Jocul este un mijloc de dezvoltare psihica a copilului. Prin joc copilul se poate instrui, isi poate dezvolta atentia, observatia, imaginatia, capacitatea intelectuala, interesul pentru explicarea unor necunoscute, se poate educa.

Prin dezvoltarea progresiva a sistemului nervos central, copilul ajunge la forme de joc mai complexe, apropiindu-se de deprinderile si activitatile adultului. Copilul mic se joaca cu putine jucarii, la varsta de 2 ani prefera jucariile mecanice si de constructii. La 3 ani, jocul se imbogateste si incepe sa se desfasoare si in plan mental. Prin joc copilul se apropie de intelegerea lumii, isi insuseste regulile de viata civilizata, isi formeaza gusturile, preferintele si modalitatile de a actiona.

Jucariile au valoare:

functionala prin functia motorie de aruncare, agatare, tarare;

reprezentativa in procesul de conceptualizare;

formativa, dezvolta imaginatia;

sociala in stabilirea raporturilor interumane;

instructiv-educativa in educarea logica elementara, estetica si etica.

Jucariile trebuie sa fie adaptate varstei copilului si nu sa reprezinte un pericol pentru acesta.