INMULTIREA PLANTELOR DECORATIVE - Reproducerea prin seminte
1. Reproducerea prin seminte
2. Inmultirea pe cale vegetativa
1. Reproducerea prin seminte
Specii: camp - anuale (Salvia)
- bisanuale (Myosotis)
- perene - cantitate mare de material saditor
- lucrari de ameliorare
- unele specii numai prin seminte: Gypsophilla
sera - sol: Gerbera
- ghivece: Cineraria
Avantaje:
- coeficient ridicat de inmultire
- spatiu mic de depozitare (1000 seminte/1 g)
- pastrarea facultatii germinative cativa ani
- posibilitati reduse de transmitere a bolilor
Dezavantaje:
- degenerarea sem. heterozis (F1)
- urmasi heterozigoti la speciile cu polenizare alogama (descendenti, abateri fata de genitori)
- timp mai lung de obtinere a plantelor mature (Strelitzia 1-2, 3-4 ani)
1.1. Caracteristicile fizice, fiziologice si tehnologice ale semintelor de flori
Prin samanta se intelege:
- seminte propriu-zise si
- fructe indehiscente: achena, nucula, cariopsa, etc.
Calitatea semintelor - laboratoare de specialitate
- insusiri fizice - forma diferita
- marimea (mica, mijlocie, mare)
- arhitectura tegument
- culoarea
- luciu
- indici fiziologici - viabilitate
- facultate germinativa
- energie germinativa
- indici tehnologici - autenticitate
- puritate biologica
- puritate fizica
- stare sanitara
- greutate
- umiditate
- valoare culturala
1.2 Germinatia semintelor de flori
activitate metabolica + repaus - ciclu de dezvoltare
Dormans - reprezinta starea de repaus a semintelor, embrionului si mugurilor
- se realizeaza la maturitate completa - scade continutul in apa si respiratie minima
- protoplasma, trece in stare inactiva
- durata - zile, luni, ani
Factorii interni care pot determina dormansul:
- factorul tegumentar - tegument dur impermeabil pentru apa si putin pentru oxigen
- factorul embrionar - pentru germinare este necesara vernalizarea (trecerea printr-o depresiune termica)
- factorul hormonal - inhibitori ai germinatiei - acizi organici
- aldehide, lactone
- alcaloizi
Factorii externi - indus (secundar) - conditii nefavorabile de mediu
Tratamente pentru stimularea germinatiei si iesirea din dormans
- stratificare - 1:3 seminte:nisip
- tinute la 1-100 C timp 50-90 zile (Dicentra, Gentiana)
- vernalizare - umectare seminte, apoi
- pastrare la 10-250 C pana crapa tegumentul
- pastrare la 2-50 C timp de 10-14 zile
- insamantare la temperatura optima (10-200 C)
- avantaje - creste % de seminte germinate
- inflorire cu 20-30 zile mai devreme (Dianthus, Celosia, Cheiranthus)
- umectare 10-24 ore in apa la 25-300 C (Cyclamen, Pelargonium, Asparagus, Freesia)
- hidrotermica - 2-3 ore apa clocotita, 2-3 ore apa rece, de 2-3 ori (Canna, Musa, Althaea)
- mecanic - degradare tegument cu nisip, pilire (palmieri)
- scarificare:Althaea, Ipomoea, Lupinus (intepare in partea opusa embrionului)
- substante chimice - acid clorhidric, sulfuric 2-3%
- azotat de K 0,2% (Antirrhinum, Cosmos, Impatiens, Phlox)
- hormoni - AIA
- gibereline
- radiatii: roentgen, gamma, electromagnetice, ultrasunete, izotopi radioactivi
Fitosanitar
cale umeda
- apa calda - 4 ore 25-300 C
- 10 min. 45-500 C
- 2-3 sec. 520 C
- apa rece
- substante chimice - permanganat de K 1-1,5 %
- sulfat de Cu 0,3-0,5%
- formalina 0,3%
- se tin 5-15 min. se spala, se zvanta
- cale uscata
- prafuire 2-4 g /kg samanta, Captan, Zineb, etc.
Factori ecologici - germinatie
Apa - hidratarea - determina trecerea coloizilor protoplasmei - in stare activa
- enzime - activa
- imbibitie - seminte - 45-100% din volum
Temperatura - in functie de specie si origine este o temperatura de germinatie
- optima, maxima si minima
- in general valorile medii sunt 15-250 iar timpul de germinatie - 5-21 zile
Lumina - germineaza la lumina (Begonia, Petunia)
- germineaza la intuneric (Cyclamen, Tropaeolum)
- indiferente (Asparagus, Calendula, Tagetes)
Oxigenul - creste nevoia odata cu germinatia
- semintele oleaginoase >O2 (lipide-amidon)
- semintele care contin hidrati de C au nevoi mai reduse de O2
Substrat - dezinfectat
- usor, permeabil pentru semintele mici si mijlocii
- mai greu si fertil pentru semintele mari
- pregatirea substratului - nivelat
- maruntit
- tasat
Recipiente pentru semanat in sera:
- ladite lemn, lut, plastic
- ghivece lut, plastic
Recipientele se dezinfecteaza, iar cele din lut se tin 24 ore in apa pentru imbibare
Pregatire pentru semanat:
- obturare orificii;
- strat dren 1-2 cm nisip;
- substrat bine maruntit (necernut) iar la suprafata 2-3 cm substrat cernut (1-2 cm), nivelat, tasat
- spatiu liber de 2 cm fata de marginea superioara a recipientului, necesar pentru udat
1.3. Semanatul la plantele decorative se realizeaza:
- pentru producere de rasad
- la loc definitiv
Epocile de semanat depind de
- specie
- conditii climatice
- perioada de valorificare sau de decor
Epoca I. Decembrie-Februarie
Loc de semanat - sere, rasadnite calde
Specii - perioada lunga de vegetatie 100-180 zile
- pretentioase la temperatura
- cultivate - in camp: Begonia, Lobelia, Dianthus, etc.
- in sera: Primula, Asparagus, Palmieri, Sinningia, etc.
Epoca II. Martie - Aprilie
Loc - sere, rasadnite, camp
Specii - perioada de vegetatie 70-100 zile
- cultivate - in sera: Antirrhinum, Callistephus, Dianthus, Petunia, etc.
- in camp a) nu suporta transplantatul (Delphinium, Eschscholtzia)
b) putin pretentioase la temperaturi (Clarkia, Calendula)
Epoca III. Mai - Iunie
Loc - camp
Specii - perioada de vegetatie 40-70 zile (Clarkia, Godetia, Centaurea, Dimorphoteca)
- bisanuale (perioada mai lunga): Campanula, Digitalis, Dianthus barbatus.
-perene
Epoca IV. Iulie - August - Septembrie
Loc - rasadnite sau camp, sera
Specii - bisanuale: Viola, Myosotis, Bellis
- plante sera: Primula, Cyclamen, Senecio, Calceolaria
- culturi fortate: Antirrhinum, Matthiola
Epoca V. Octombrie - Noiembrie
Loc- camp, sera
Specii- rezistente la ger: anuale (Calendula), perene (Phlox, Delphinium)
- plante la ghiveci: Cyclamen, Asparagus
- Culturi fortate: Lathyrus, Antirrhinum, Matthiola
De retinut:
- Speciile cu facultate germinativa foarte mica se seamana imediat
- Semanatul esalonat la interval de 20-30 zile pentru inflorire esalonata (plante ghiveci, flori taiate, culturi fortate)
1.4. Locul de semanat
Camp
- loc definitiv semanat - rarit
- producere rasad = semanat - repicat - plantat
Specii:
- putin pretentioase la temperaturi (Calendula, Althaea, Chrysanthemun)
- suporta brume si geruri de primavara (Clarkia, Coreopsis, Gypsophilla)
- perioada scurta de vegetatie (Lathyrus, Dolichos, Tropaeolum)
- care nu suporta repicatul (Delphinium, Lupinus)
- care rasar greu (Dicentra, Gypsophilla)
- care pierd repede facultatea germinativa
- bisanuale si perene
Perioada
- martie - mai - iunie
- octombrie-noiembrie (inainte de venirea gerurilor cu o saptamana)
De retinut:
- Cantitate dubla de samanta toamna
- Mai adanc decat primavara
Rasadnite
- calde - specii cu perioada lunga de vegetatie (70-100 zile): Callistephus, Salvia, Petunia
temperate - specii putin pretentioase la temperatura
- crestere rapida: Tagetes, Zinnia
- reci - specii bisanuale: Viola, Campanula
Perioada:
- ianuarie-martie - calde
- martie-mai - temperate
- iunie-iulie - reci
Sera
- semanat - repicat - plantat
Specii:
- perioada lunga de vegetatie (Begonia)
- pretentioase la temperatura (Petunia, Nicotiana)
- plante de sera - solul serei: Gerbera, Freesia
- ghiveci: Primula, Cyclamen, Asparagus, Gloxinia, Palmieri
- specii anuale pentru culturi fortate: Lathyrus, Matthiola
Perioada - tot timpul anului
Metode de semanat si norme
Metode de semanat: imprastiere, randuri, cuiburi
a) Semanat prin imprastiere
Specii: seminte mici si foarte mici (Begonia, Petunia, Lobelia, Primula)
Loc - sere (ladite, ghivece)
- camp - straturi (Bellis, Viola, Callistephus)
Reguli - amestecat cu 1/5 - 1/8 nisip, cenuse, creta
- repartizare cu mana, carton indoit, tabla, sticla, semanat automat Conic sistem (35-80000 seminte/ora) pentru seminte foarte mici;
- nu se acopera cu pamant, se taseaza usor;
- se uda prin infiltrare.
b) Semanatul in randuri
Specii: seminte mijlocii, mici, mari
Loc: sera, rasadnita, camp
Reguli - randuri marcate perpendicular pe lungimea laditei, rasadnitei
- distanta pe rand si adancimea in functie de marimea semintei
- distanta intre randuri
- la loc definitiv in functie de specie (Mirabilis, Impatiens)
- pentru rasad:1-2 cm - semintele mici (Petunia, Antirrhinum)
2-2,5 cm - semintele mijlocii (Phlox)
3-4 cm - semintele mari (Tagetes)
- dupa semanat se acopera cu pamant si se taseaza usor;
- se uda cu stropitoarea cu sita fina.
c) Semanatul in cuiburi
Specii - seminte mari (Tropaeolum, Dolichos, Lupinus, Ipomoea)
- nu suporta transplantatul (Lathyrus, Papaver)
Loc - ghivece sera
- camp (2-3 seminte)
Norme de semanat
- pe unitatea de suprafata/m2
- pentru obtinerea a 1000 plante
Functie de - marimea semintelor
- numarul de seminte in grame
- valoarea culturala Puritate x Facultatea germinativa
1000
- norma reala QN x C1 kg-norma seminte recomandate
Kg C2 C1 - valoarea culturala cal.I
C2 - valoarea culturala reala
Norme -semintele foarte mici si mici ø sub 1,5 mm (Begonia, Gloxinia, Antirrhinum)
3-5 g/m2 sau 1/8-1/2 g/1000 plante
- seminte mijlocii ø 1,5-3cm (Callistephus, Dianthus, Matthiola, Phlox)
15-20 g/m2 sau 5g/1000 plante
- seminte mari (Tagetes, Zinnia)
30-40 g/m2 sau 10-20 g/1000 plante
De retinut:
Semanat direct in camp - se mareste cantitatea de samanta cu 25-30%;
Semanat toamna - cantitatea de samanta se dubleaza
Lucrari de ingrijire ale semanaturilor
Dirijarea factorilor de mediu:
- udatul - dupa semanat - prin infiltrare pentru semintele foarte mici;
- pulverizarea cu stropitori cu sita fina
- abundent pana la germinare;
- moderat dupa aparitia plantelor (pericol Pythium, Rhizoctonia);
- acoperite cu geam pentru mentinerea umiditatii
- temperatura - constanta, caracteristica fiecarei specii;
- mai ridicata pana la germinare
- dupa rasarire scade cu 2-30 C
- lumina - semintele au fotosensibilitate negativa, acoperite cu geam si hartie;
- primele zile lumina difuza, geam;
- dupa rasarire lumina intensa pentru a evita etiolarea;
- dupa rasarire se inlatura hartia si geamul, locuri aerisite fara curenti;
Lucrari specifice:
- Rarit - la semanaturi in camp, la loc definitiv;
- I rarit faza de 1-2 frunze, se lasa 4-5 cm intre plante;
- II rarit dupa o luna, intre plante pe rand distanta necesara speciei.
- Repicarea este o rasadire temporara pana la plantarea definitiva pe un substrat mai bogat
- Scop: conditii mai bune de nutritie, lumina, aerisire
- Moment optim - 1-2 frunze adevarate, se repeta cand nu mai au spatiu (3-6 saptamani)
- Loc: in sera, rasadnita, pepiniera
- Interval de timp:
- se repica o data cele cu ritm rapid de crestere (anuale);
- se repica de 2 ori sau de 3 ori (Begonia) cele cu ritm lent de crestere - ghivece -Cyclamen;
Tagetes, Zinnia - la 15-20 zile;
Cyclamen, Primula la 40-70 zile;
Repicatul se face in: - ladite, ghivece, fertil pot, Jiffy pots, vitocel (330-160 plante), ladite plastic (500 plante).
Lucrari de ingrijire:
- dupa repicat se uda bine si se umbresc 2-3 zile
- plivit, udat, aerisit, afanat sol, fertilizare faziala 0,2% .
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |