LUCRARI DE INGRIJIRE APLICATE CULTURILOR DE ANTHURIUM

LUCRARI DE INGRIJIRE APLICATE CULTURILOR DE ANTHURIUM

Lucrarile de intretinere aplicate culturilor se impart in trei grupe:

Lucrari de dirijare a factorilor de mediu

o      Dirijarea temperaturii

o      Dirijarea umiditatii

o      Dirijarea intensitatii luminii

Lucrari aplicate solului

o      Afanarea solului

o      Combaterea buruienilor

o      Fertilizarea

Lucrari efectuate asupra plantei

3.1. Dirijarea temperaturii

Anthurium necesita temperaturi ridicate, iar caldura solului (substratului) are un rol foarte important. Temperatura in substrat trebuie sa fie de cel putin 20^oC. Daca se scade temperatura la 15^oC, slabeste ritmul de crestere si se intaleaza un usor repaus. Pentru a stimula inductia florala si a realiza o buna inflorire iarna, plantele trebuie supuse in septembrie, timp de 6 saptamani la o temperatura intre 12 - 15^oC, mentinandu-se higrometria la un nivel mai scazut. Aceasta perioada trebuie succedata la o a doua etapa cu temperaturi de 18 - 25^oC si 80% umiditate relativa.

Dirijarea umiditatii

Substratul trebuie mentinut mai umed decat la majoritatea culturilor floricole. Cerintele cele mai mari fata de apa sunt in lunile de vara cand cresterea este intensa. Se recomanda irigarea prin picurare, dublata de instalarea unor aspersoare, cu care se va mentine o umiditate atmosferica optima.

Pentru udare, se recomanda a se folosi apa fara calciu, de preferat apa de ploaie. Anthurium suporta mai bine un surplus de apa decat un deficit, pamantul trebuie sa fie permanent umed, dar sa nu musteasca.

Udarile excesive sau lipsa drenajului pot duce la ingalbenirea frunzelor sau la distrugerea sistemului radicular, cu compromiterea totala a plantei.

Se recomanda pulverizarea cu apa pe frunze cel putin o data la doua zile, folosind apa dedurizata, deoarece apa calcaroasa produce pete inestetice pe frunze.

3.3. Dirijarea luminii

Pentru imbunatatirea regimului de lumina in perioade cu nebulozitate ridicata (in lunile noiembrie - februarie) se vor mentine geamurile curate. In vederea reducerii intensitatii luminoase geanurile se cretizeaza folosind o emulsie de huma, argila etc. Stropirea se face pe partea interioara a geamurilor intr-o zi insorita cand sticla este incalzita. Plantele inflorite se protejeaza cu o folie de polietilena, in timp ce cele decorative prin frunze se spala cu jet de apa puternic pentru a nu ramane patate. O metoda mai moderna este cea a folosirii instalatiilor de umbrire, care se gasesc in serele moderne.

3.4. Afanarea solului

Afanarea solului urmareste aerisirea solului, evitarea tasarii si distrugerea buruienilor. Se executa manual cu ajutorul uneltelor de tip. Se aplica de 3-4 ori pe an.

Aceasta lucrare trebuie executata si in cazul culturilor in ghivece. In acest caz lucrarea se face cu ajutorul unui plantator, pe o adancime de 7-10 cm si urmareste afanarea si maruntirea solului de la suprafata ghiveciului.

3.5. Combaterea buruienilor

Combaterea buruienilor se face odata cu afanarea solului. In culturile efectuate in sere sunt mai putine buruieni decat in culturile din camp, insa este foarte important eliminarea lor cat mai repede, deoarece in conditiile din sera acestea cres foarte repede si consuma elementele nutritive din substrat.

3.6. Fertilizare

Anthurium este una din acele plante de interior, pentru care fertilizarea joaca un rol important. Prin adminsitrarea, in perioada de vegetatie a unui ingrasamant lichid pentru plante acidofile, se va observa cresterea numarului de flori si a bogatiei frunzisului format.

Anthurium are cerinte mari in ceea ce priveste fertilizarea cu magneziu, fiind una dintre plantele ornamentale cu cele mai mari pretentii fata de acest element, mai ales in perioadele calde. De aceea plantele trebuie fertilizate astfel incat o cantitate de magneziu sa fie mereu accesibila in sol, pe langa asta se fac si fertilizari foliare cu ingrasaminte care contin acest element.

Fertilizarea cu diferite elemente minerale se face moderat, deoarece in caz de fertilizare excesiva plantele sufera, producand flori mai deschise la culoare, de calitate inferioara, iar frunzele se deformeaza.

3.7. Igiena fitosaniatara

Toate vasele de cultura precum si spatiul de cultura trebuie dezinfectate periodic pentru a preveni infectiile cu anumite boli si daunatori. Trebuie sa se controleze periodic, daca se poate zilnic, starea fitosanitara a plantelor si trebuie eliminate plantele bolnave. Cel mai eficient este daca acest control se face la sfarsitul zilei.

Pentru a poreveni bolile, cum ar fi cele produse de Phytophthora, Rhizoctonia, Pythium, Colletotrichum si Pseudomonas, plantele trebuie cultivate intr-un substrat sanatos care este asezat pe o floie de polietilena pusa pe solul serei, evitand astfel infestarea cu agenti patogeni aflati in sol.

Cele mai importante elemente an mentinerea igienei fitosanitare

• Folosirea materialului saditor sanatos
• Folosirea densitatii optime in cultura, pentru a permite aerului sa circule printer plante
• Evitarea irigarii excesive, mai ales in orele dupaamiezii. 
• Eliminarea si arderea plantelor bolnave
• Dezinfectia uneltelor de lucru, precum si evitarea introducerii uneltelor din alte sere
• Evitarea intrarii persoanelor straine (vizitatori) in sere

4. BOLILE SI DAUNATORI ANTHURIUMULUI

4.1. BOLI FIZIOLOGICE

4.1.1. Excesul de lumina

Simptome: Frunzele apar inalbite in partea de mijloc, pe suprafata lor pot aparea pete maro.

Tratament: Pentru a evita aceste simptome plantele se cultiva in spatii umbrite, unde nivelul luminii nu este foarte mare.

4.1.2. Fertilizare excesiva

Simptome: Frunzele inferioare devin galbene, apar pete maronii, care cu timpul se maresc.

Tratament: Se reduce cantitatea de ingratamant.

4.1.3. Lipsa de inflorire

Simptome: Plantele mature produc mai multe frunze in detrimentul florilor.

Tratament: Pentru a stimula planta sa infloreasca se creste intesitatea luminii, insa numai daca nu apar simptome pentru exces de lumina.

4.2. BACTERIOZE

4.2.1. Arsura bacteriana produsa de Xanthomonas campestris

Simptome: Aceasta boala a fost prima data obsevata in 1960 in Brazilia, de unde s-a extins foarte repede, raspandindu-se in Statele Unite al Americii, si ajungand repede si in Olanda. Este o boala forte grava care mai ataca specii ca: Colocasia, Dieffenbachia, Dracaena, Alocasia. Aceasta boala a fost aprope de a compromite multe culturi comerciale din lume.

Primele simptome apar la marginea frunzelor, rareori in centrul acesteia. Prima data apar pete pe partea inferioara a frunzelor precum si pe spata. Odata cu evolutia bolii petele devin maronii sau negre in mijloc, fiind inconjurate de o aura galbena. Boala evolueaza repede cuprinzand intr-un timp scurt sectiuni mari din frunza sau spata.

Arsura frunzelor provoaca scaderea productivitatii si a calitatii acesteia, deoarece frunzele bolnave sunt indepartate pentru a evita raspandirea bolii, iar in acest fel scade mult capacitatea fotosintetica a plantei.

Infectia sistematica se raspandeste repede odata ce bacteria ajunge in sistemul vascular al plantei. Aceasta forma este foarte grava si se caracterizeaza prin faptul ca sistemul vascular isi schimba culoarea si in scurt timp se produce moarte plantei.

Infectia sistemica se poate produce independent de cea foliara. In acest caz patogenul intra in planta prin ranile sau leziunile existente pe planta sau prin sistemul radicular. Boala evolueaza fara simptome aparente pana se produce prabusirea plantei.

Bacteria poate ramane in planta in stare latenta, timp de mai multe luni. In acest fel boala se poate raspandi cu ajutorul irigarii prin aspersiune, mobilizarea solului, lucrari de intretinere (taieri, recoltari etc.).

Cultivarurile "Andreacola" sunt rezistente la aceasta bacterioza.

Tratament: Pentru tratamentul acestei boli nu exista nici o substranta chimica, insa unele substante bactericide se pot folosi pentru prevenirea bolii. Cel mai bun tratament este igiena fitosanitara si prevenirea bolii.

In momentul de fata cea mai folosita metoda de imnultire in lume a acestei plante este inmultirea "in vitro". Aceste plante sunt nu numai libere de virusuri, ci ele sunt si libere de aceasta bacterie.

4.2.2. Putrezirea radacinilor produsa de Erwinia carotovora subsp. Carotovora

Simptome: Radacinile incep sa putrezeasca rapid, emit un miros puternic, caracteristic de putregai. Este o boala foarte severa mai ales in conditii de umiditate si caldura ridicata.

Tratmente: Nu se permite refolosirea ghivecelor vechi, mai ales daca exista posibilitatea sa fie contaminate cu agenti patogeni. Nu se permite refolosirea substratului de cultura infestat.

4.3. MICOZE

4.3.1. Anthracnoza produsa de Colletotrichum gloeosporioides

Simptome: Pe spadixul florii apar pete mici maronii. Aceste pete cu timpul se maresc si se necrozeaza. Uneori tot spadixul se poate necroza. Pe frunze si spata apar foarte rar simptome.

Tratament: Pentru evitarea bolii se folosesc soiuri care au incorporate rezistenta la aceasta boala.

4.3.2. Putregaiul anthuriumului produsa de Phytophthora parasitica

Simptome: Pe frunze si flori apar pete mici cu aspect umed. Aceste leziuni se maresc si capata o culoare maronie. In conditii favorabile de dezvoltare a bolii, temperatura si umiditate ridicata, boala poate cuprinde intreaga planta

Simptomele apar si pe radacini, caz in care apar niste pete maronii, mici sau chiar leziuni. Aceste leziuni se pot extinde foarte repede afectand tot sistemul radicular. Aceasta boala ataca radacinile, mai ales in substraturile prost aerisite si prea umede.

Tratament: Si in cazul acesta cel mai bun tratament este prevenirea bolii, prin controluri efectuate cat mai des. Trebuie folosite ghivece curate, iar substratul de cultura trebuie dezinfectat. Este foarte important sa folosim vase de cultura cu un drenaj foarte bun, deoarece excesul de apa favorizeaza aceasta boala. Pentru combatere se pot folosi diverse fungicide: Ridomil 25,2 g/cm² , Fonganil 8g/m² dizolvate in 4 - 5 l apa cu care se stropeste substratul.

4.3.3. Septorioza produsa de Septoria anthuri

Simptome: boala se manifesta sub forma de pete pe frunze care pot provoca desfrunzirea.

Tratament: Se combate prin stropiri cu Topsin, Fundazol, Benlate in concetratie de 1%.

4.3.4. Putrezirea bazei tulpinii produsa de Rizoctonia

Simptome: Primele simptome constau in pete maronii, negricioase la baza tulpinii. Mai tarziu se produce oflilirea si putrezirea radacinilor.

Tratament: Se previne prin dezinfectia pamantului, iar in timpul culturii se stropesc plantele la baza cu solutii fungicide: Bavistin, Topsin 0,1%.

4.4. DAUNATORII

4.4.1. Afide

Simptome: Afidele sunt insecte cu o culoare care variaza de la verde la maro. Aceste insecte consuma sucul celular al plantelor, dupa care elibereaza o secretie dulce, numita roua de miere, pe care se instaleaza o ciuperca (Capnodium sp.) care produce pagube serioase plantelor.

Tratment: Combaterea afidelor este foarte usoara, ele se pot combate usor cu cu insecticide.

4.4.2. Acarieni

Simptome: Dat fiind faptul ca acarienii au dimensiuni foarte mici, atacul lor poate trece neobservat in primele faze, insa ele produc pagube foarte mari. Frunzele incep sa se ingalbeneasca sau ele se pateaza, devin "pistruiate". Se pot inregistra chiar si pierderi de frunze in cazul in care avem un atac foarte puternic. Acarienii depun oua rotunde, de culoare galben - roscate, pe partea inferioara a frunzelor.

Tatament: Cel mai bun tratament este evitarea introducerii acarienilor in spatiul de cultura. Daca totusi avem atac de acarieni se fac tratamente cu acaricide.

4.4.3. Nematozi: Radopholus similis

Simptomele: Incetinirea cresterii este primul simptom care apare in cazul atacului de nematozi. Plantele produc frunze si flori mai putine. Radacinile incep sa putrezeasca, astfel planta nu se mai poate hrani si in scurt timp va pieri.

Tratament: Este foarte important sa folosim substrat de cultura dezinfectat, iar daca vrem sa inmultim o planta atacata de nematozi (daca avem un motiv puternic cum ar fi: avem un soi foarte rar, si numai asa il putem salva) butasul trebuie tinut in apa calda de 50^oC timp de 50 de minute.

Atacul nematozilor: Radopholus similis

4.4.4. Tripsi

Simptome: Tripsii sunt insecte mici, de culoare diferita in functie de specie, culoarea variaza de la galben la maro. Aceste insecte ataca in special frunzele, care capata un aspect buclat sau distorsionat, datorita cicatrizarii tesutului din zona in care s-au hranit tripsii. Pe langa atacul primar, mai pot transmite plantei diferiti virusi.

Tratament: Tratamentul se face cu diferite insecticide.

4.4.5. Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum)

Simptome: Pe frunzele tinere apar pete galbui in locul de unde s-au hranit musculitele. Cand acestea se inmultesc, frunzele se acopera de un praf negru, care reprezinta sporii ciupercii Capnodium sp. care se instaleaza pe secretia eliberata de insecte. Musculitele se gasesc pe partea inferioara a frunzelor. Tot aici isi depun si ouale.

Tratament: exista multe insecticide care combat musculita alba de sera, insa pentru ca un tratament sa fie eficient, acesta se aplica de doua ori pe saptamana, cel putin timp de trei saptamani, care corespunde ciclului de viata al unei musculite.

5. RECOLTAREA SI CONDITIONAREA FLORILOR

5.1. Recoltarea florilor

Faza optima de recoltare este atunci cand florile de pe spadice au inceput sa se umfle. Recoltarea mai timpurie nu asigura pastrarea florilor. Alt criteriu este locul de prindere a spatei care trebuie sa fie tare. La florile recoltate mai devreme spata se ofileste mai repede si se desprinde usor.

Recoltarea se face prin taiere cu un cutit bine ascutit, sterilizat (sterilizarea se face in alcol izopropionic), dupa care se aseaza in vase care contin apa curata. Intr-un timp cat mai scurt se duc in sala de ambalare, care trebuie sa fie echipata cu instalatie pentru aer conditionat.

5.2. Conditionarea florilor

Florile se sorteaza pe calitati, se spala cu apa curata, dupa care se ambaleaza.

Sortarea pe calitati se face prin masurarea lungimii spatei.

Dupa sortarea forilor se taie o portine din lungimea tijei florale in unghi de 45°.

Spadicele se protejeaza cu o hartie speciala, dupa care floarea este pusa intr-un sac transparent.

Livrarea intr-un timp cat mai scurt este benefica unei mari calitati. Intr-o cutie incap 25 de flori. Tulpinile se pun individual in recipiente (eprubete) din material plastic, care sunt pline cu apa.

5.3. Durata de pastrare a florilor

Durata de pastrare florilor in apa este foarte mare 3-4 saptamani la 20-22^oC.

Pentru a prelungi viata acestor flori din tijele florale se vor taia periodic cate 5 cm in unghi de 45^o si se vor pune in apa curata. Aceasta metoda poate prelungi viata florilor cu peste 3 saptamani.

5.4. Productivitatea

Productivitatea este exprimata prin numarul mediu de flori pe planta intr-un an. O planta de Anthurium produce 5-6 (uneori chiar 7) flori/planta/an, flori de calitate superiora. Astfel pe m² se pot produce 20-25 flori de calitate superioara. Daca avem un cultivar foarte frumos sau rar se poate accepta si o productie de 3-4 flori/planta/an.

Bibliografie

Cantor M., 2003, "Floricultura generala si speciala", Editura Risoprint, Cluj-Napoca

Cantor M., Pop I., 2005, "Floricultura speciala. Baza de date", Editura AcademicPres, Cluj-Napoca

Selaru E., 2006, "Plante de apartament", Editura CERES, Bucuresti

Selaru E., "Culturi pentru flori taiate", Editura CERES, Bucuresti

Tadashi Higaki, Joanne S., 1995, "Anthurium culture in Hawai", Hitahr, Hawai

https://www.eva.ro/casa-si-familie/plante/anthurium-sau-planta-flamingo-articol-5790.html

https://www.greenart.ro/ingrijirea-plantelor/anthurium---floarea-flamingo.html

https://www.condo.ro/amenajari/gradina/882/Anthurium-sau-Floarea-Flamingo.html

https://www.gradina-online.ro/Cum_ingrijim_Pasarea_Flamingo_Anthurium_A_A3518.html

https://www.gradinamea.ro/Anthurium_6809_539_1.htm l

https://sta.uwi.edu/anthurium/

https://www.oglesbytc.com/culture-anthurium.html

https://mrec.ifas.ufl.edu/foliage/folnotes/anthuriu.htm