Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » scoala » botanica
DIDACTIC - Bacterii. Alge albastre

DIDACTIC - Bacterii. Alge albastre


PROIECT DIDACTIC

DATA:  31.01.2007

OBIECTUL: Biologie

CLASA: V B

TITLUL LECTIEI:  "Bacterii. Alge albastre"

TIPUL DE ACTIVITATE: Lectie introductiva

PROFESOR: 

SCOALA:  "Miron Costin" Bacau



"Diferenta fundamentala care separa organismele procariote (bacterii si cianobacterii) de toate celelalte vietuitoare, respectiv structura materialului nuclear, reprezinta cea mai mare discontinuitate evolutiva prezenta azi in lumea vie. Nu se cunosc intermediari intre procariote si eucariote, respectiv organisme care sa prezinte o structura celulara de tranzitie.

Microorganismele recunoscute astazi ca fiind bacterii, includ specii foarte diverse, diferentiate dupa o serie de caractere importante cum sunt: forma, dimensiunea, capacitatea de miscare, prezenta si pozitia cililor si modalitatea de multiplicare." (C. MAZAREANU, 1999)

I. OBIECTIVUL FUNDAMENTAL (SCOPUL LECTIEI):

Fixarea si consolidarea cunostintelor privind structura, functiile si importanta existentei bacteriilor si algelor albastre.

II. OBIECTIVE OPERATIONALE.

Se stabileste si precizeaza ce trebuie sa stie si sa faca elevii pe parcursul si la sfarsitul lectiei. La sfarsitul activitatii de predare - invatare, elevii trebuie sa fie capabili sa realizeze urmatoarele:

O1. Sa efectueze corect observarea la microscop a unor bacterii din bors, otet sau lapte batut.

O2. Sa indice mediul de viata al bacteriilor si pe cel al algelor albastre.

O3. Sa compare structura celulei bacteriene cu structura celulei vegetale tipice pentru a intelege notiunea de procariote si eucariote.

O4. Sa explice modul de hranire al bacteriilor, definind notiunile de heterotrof si autotrof, saprofit si parazit.

O5. Sa precizeze modul de inmultire a bacteriilor.

O6. Sa evidentieze importanta bacteriilor pentru mediu si om.

O7. Sa prezinte principalele caracteristici ale algelor albastre si sa denumeasca speciile invatate.

III. STRATEGIA DIDACTICA.

METODE SI PROCEDEE:

Observatia;

Explicatia;

Comparatia;

Conversatia euristica;

Demonstratia;

Problematizarea;

Invatarea prin descoperire

MIJLOACE DE INVATAMANT:

Microscoape;

Probe de bors, otet sau lapte batut;

Lame;

Pipete;

Manual;

Planse;

Atlase botanice.

FORME DE ORGANIZARE:

u    Individual;

u    Pe grupe;

u    Frontal.

IV. RESURSE DE SPECIALITATE CONSULTATE.

q     Programa scolara;

q     IORDACHE ION: "Metodica predarii biologie".

q     MOHAN Gh., ARDELEAN A., MIHAIL A.: "Biologie", manual clasa a V-a, Ed. ALL, 1997.

q     MIHAIL A., STRINU Z., LOGOFATU L.: "Ghidul profesorului", Ed. ALL, 1997.

q     MAZAREANU C.: "Microbiologie generala", Ed. ALMA MATER, Bacau, 1999.

q     Atlas botanic.

EVENIMENTELE LECTIEI

I. ETAPA INTRODUCTIVA - timp: 5 minute.

CAPTAREA ATENTIEI SI REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR INVATATE ANTERIOR.

Elevii vor rezolva chestionarul oral:

  1. Care este cea mai mica unitate structurala si functionala care poate exista si de sine statator invatata?
  2. Care sunt componentele unei celule vegetale? Ce-i lipseste celulei animale?
  3. Dupa numarul de celule care ii alcatuiesc corpul, de cate tipuri pot di plantele?
  4. Dupa tipul de corp cate categorii de plante cunoasteti?
  5. Cum se hranesc plantele?
  6. Care sunt organele care alcatuiesc o planta cu flori?

II. ETAPA FUNDAMENTALA - timp: 35 minute.

PREZENTAREA NOULUI CONTINUT, A SARCINILOR DE INVATARE SI CONDUCEREA PROCESULUI DIDACTIC.

Elevii sunt anuntati ca vor trece la un capitol nou de sistematica vegetala si anume: "PRINCIPALELE GRUPE DE PLANTE - Plante inferioare" si vor trece titlul lectiei pe caiete.

Elevii au pe mesele de lucru cate un microscop (grupa de doi elevi), lame, pipete, probe de bors sau otet si servetele. Ei sunt pregatiti pentru a observa la microscop cele mai mici organisme, studiate acum la plante si anume, bacteriile.

DESFASURAREA ACTIVITATII DE PREDARE - INVATARE

OBIECTIV

DURATA

EVENIMENTELE LECTIEI

FORME DE ACTIVITATE

METODE SI PROCEDEE

MIJLOACE DE INVATAMANT

EVALUARE

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

O1

10 minute

P. va cere elevilor sa observe la microscop bacteriile din bors sau otet si sa deseneze ceea ce au observat.

Grupele de cate doi elevi vor realiza un preparat proaspat cu o picatura de bors sau otet pe o lama, o vor observa la microscop, o deseneaza si o compara cu plansele primite sau cu fotografia din manual.

Pe grupe


Individual

Invatarea prin descoperire

Observatia

Comparatia

Microscop

Lame

Probe de bors sau otet

Pipete

Planse

Manual

1. Desenati bacilii din bors sau otet.

0,5p.

O2

3 minute

P. prezinta raspandirea bacteriilor si solicita elevilor sa-i raspunda la intrebari.

E. vor preciza locurile deosebite unde au citit ca traiesc bacteriile (zacaminte de petrol, ghetari polari, spatiu cosmic, in mancare sau chiar in om in intestinul gros al acestuia). Se noteaza pe caiete.

Frontal

Individual

Conversatia euristica

Observatia

Explicatia

Manual

Planse

2. Indicati mediul de viata al bacteriilor.

1p.

O3

6 minute

P. va indica elevilor principalele tipuri morfologice de bacterii.

P. va explica alcatuirea bacteriei, se noteaza pe tabla si apoi se deseneaza comparativ structura bacteriei cu cea a unei celule vegetale invatate.

P. explica notiunile de organism procariot si eucariot.

E. vor identifica acele forme de bacterii, precizeaza ce forma au vazut ei la microscop si vor nota in caiete.

E. isi vor aminti componentele unei celule vegetale, vor scrie si vor desena pe caiete odata cu P.

E. vor preciza cum este nucleul la celula vegetala si isi vor nota pe caiete.

Frontal

Individual

Frontal

Frontal

Conversatia euristica

Observatia

Explicatia

Comparatia

Explicatia

Problemati-zarea

Demonstratia

Explicatia

Observatia

Conversatia euristica

Manual

Planse

Manual

Planse

Atlas botanic

Manual

Planse

Atlas botanic

3. Desenati alcatuirea organismului unei bacterii si scrie pe legenda.

1p

4. Fa o comparatie intre celula bacteriana si cea vegetala. Precizati asemanarile si deosebirile.

2p.

5.Definiti termenii de procariot si eucariot.

0,5p.

O4

4 minute

P. dirijeaza elevii sa reactualizeze cunostintele despre nutritia plantelor verzi, apoi ii pune in situatia problema de a explica modul de hranire a bacteriilor in lipsa clorofilei.

P. explica apoi in ce consta nutritia heterotrofa, saprofita si parazita, exemplificand cu exemple de bacterii din ambele categorii.

E vor preciza modul cum se hranesc plantele verzi, adica prin fotosinteza, deoarece au in celula lor (la frunza) clorofila.

E. vor rezolva problema ridicata de P. prin comparatia cu organismele animale.

E. isi noteaza pe caiete

Frontal

Problemati-zarea

Demonstratia

Comparatia

Observatia

Conversatia euristica

Explicatia

Manual

Planse

Atlas botanic

Manual

Planse

6. Denumiti modul de hranire al bacteriei care produce tuberculoza si modul de hranire al bacteriei care traieste in lapte transfor-

mandu-l in lapte acru.

1p

O5

4 minute

P. cere elevilor sa-si aminteasca cum se inmultesc plantele superioare.

P. Explica apoi si scrie pe tabla cum se inmultesc asexuat bacteriile, prin diviziune

E. vor prezenta organele de inmultire sexuata la plantele cu flori. Vor scrie pe tabla.

Frontal

Conversatia euristica

Explicatia

Observatia

Manual

Planse

7. Precizati cum se inmultesc bacteriile.

0,5p.

O6

5 minute

P. folosind plansa si manualul va dirija E. sa deduca singuri importanta bacteriilor in functie de modul lor de hranire.

P. explica importanta bacteriilor fixatoare de azot.

E. vor preciza importanta bacteriilor simbionte si isi vor nota in caiete.

Unii E. vor citi date privind cateva bacterii mai importante pentru om si cum ne-am putea feri de imbolnaviri din referatele facute

Frontal

Individual

Problemati-zarea

Observatia

Explicatia

Conversatia euristica

Manual

Planse

referate

8. Ce rol au bacteriile saprofite?

0,5p

9.Precizati cateva plante cu nodozitati si explicati rolul acestei simbioze.

1p.

O7

3 minute

P. solicita E. sa priveasca atlasele botanice la plansa cu algele albastre si le prezinta apoi, explicand ca acestea se gasesc pe solurile umede.

E. isi noteaza explicatiile si precizeaza ce fel de hranire au aceste alge.

Frontal

Conversatia euristica

Explicatia

Observatia

Manual

Atlas botanic

9. Ce sunt algele albastre si cum se hranesc?

1p

NOTA: 1p din oficiu.

III. ETAPA FINALA - timp: 5 minute

CONEXIUNEA INVERSA.

Elevii raspund pe parcursul lectiei predate la itemurile incluse la EVALUARE din planul de desfasurare a lectiei. La sfarsitul activitatii de predare - invatare, elevii vor primi ca tema sa realizeze un referat cu tema: "Relatia om -bacterie" in care vor analiza modalitatea de aparare a omului fata de actiunea patogena a unor bacterii.

NOTAREA: Se face in functie de raspunsurile date, de conexiunile pe care le realizeaza in prezentarea si argumentarea unor situatii problema create de profesor si in folosirea unor materiale suplimentare: referate, reviste, atlase.

SCHEMA LECTIEI

  1. Bacterii

u      Mediul de viata: pretutindeni (aer, apa, sol, in toate zonele).

u      Tipuri morfologice de bacterii: 

Coci (sfere);

Bacili (bastonase);

Spirili (firisoare);

Vibrioni (virgule).

u     Alcatuirea bacteriilor:

o        membrana;

o        citoplasma;

o        nucleul difuz - organisme procariote.



citoplasma

 


Celula bacteriana  celula vegetala tipica

u      Hranirea: heterotrofa saprofita

parazita

u        Inmultirea - asexuata, prin diviziune

u        Importanta: folositoare - bacterii saprofite;

- simbionte (fixatoare de azot);

- cele care acresc muraturile.

daunatoare - bacterii parazite;

- unele bacterii care acresc mancarea.

  1. Alge albastre traiesc pe pamantul umed;

sunt procariote;

au clorofila - se hranesc autotrof;

se inmultesc prin diviziune;

Cleiul-pamantului, Oscilatoria.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.