Virusul
incretirii frunzelor apicale la solanum - Solanum apical leaf curl virus, SALCV, Begomovirus, Geminiviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 495). A fost raportat prima data, la Solanum tuberosum (Hooker si
Salazar, 1983, Ann. appl. Biol.
103, 449), in San Ramon, Junin,
Peru.
În conditii de infectii naturale, virusul produce
rasucirea in sus, ingustarea si micsorarea frunzelor
apicale, decolorarea purpurie a bazei foliolelor si
neincoltirea sau incoltirea cu dificultate a tubercurilor
la Solanum tuberosum, clorozarea
slaba a frunzelor apicale la S.
basendopogon si S. basedopogon f. obtusum, cloroze la Nicandra
physaloides, piticire si cloroze cu nervuri verzi la Physalis peruviana si clorozarea
nervurilor, micsorarea si curbarea in jos a frunzelor tinere
si cloroze severe la frunzele bazale la Datura tatula.. Inoculat artificial, virusul produce incretirea,
piticirea si clorozarea frunzelor apicale la Datura stramonium, D. tatula si Nicotiana benthamiana, cloroze la Solanum nigrum si infectii
latente la Lycopersicon esculentum
si Nicandra physaloides. Virionii se gasesc in aparatul foliar, fiind
localizati in floem si celulele acompaniatoare. Experimental, virusul poate fi transmis prin altoire.
În natura, transmiterea are loc, probabil, prin cicade, iar la
cartof se raspandeste prin tuberculii infectati. Sucul
foliar contine putini virioni, ingemanati,
trisegmentati, sau de forma neobisnuita, avand
pana la 52 nm lungime, 17 nm in diametru si aranjamentul
capsomerelor neevident. La ultracnetrifugarea preparatelor purificate apar, de
regula, trei componente, iar in unele preparate unul sau doua
componente, iar genomul consta din AND monocatenar circular. La cartof,
boala poate fi prevenita prin producerea materialului saditor liber
de virus.