Palioza
capsunului - Strawberry
pallidosis, Crinivirus, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 562). Palidoza
capsunului a fost descoperita in 1957, independent, de N.
W. Frazier si I.I. Stubbs, la testarea prin altoire cu
clonele indicatoare de Fragaria vesca a soiurilor de capsun Jersey
Belle si Marshal, in S.U.A. si Midland, Klonmare, Sparkle
si T4enesse Beauty, in Australia, toate aceste soiuri fiind
obtinute de la Plant Industry Station, U.S.D.A., din Beltsville, Maryland
(Frazier si Stubbs, 1969, Plant Dis. Reporter 53,
5).ulterior, boala a fost detectata si la alte soiuri de
capsun, cultivate in vestul si nord vestul Statelor Unite
si in estul Canadei (Craig,
1981, Can. Pl. Dis. Survey 61, 41), precum si la clone de
capsuni din sere, negasindu-se insa soiurile de
capsun obtinute din Regatul Unit. În
infectii singulare, palioza se comporta ca o boala latenta
sau semi-latenta, insa, in combinatie cu alte
virusuri, determina o degenerare marcanta a soiurilor, datorita
efectelor sinergetice. Mai recent, in Maryland, S.U.A., 71 %
din plantele de capsun testate prin altoire cu clone indicatoare au
dat reactii pozitive pe clona UC-10, palioza dovedindu-se cea mai
importanta viroza a capsunului (Tzanetakis s.a., 2002, Phytopathology 92, S82). Palidoza este
latenta in majoritatea soiurilor de capsun, simptome
foarte slabe observandu-se la soiurile Marshall, Lassen, Hood si Northwest (Frazier si Stubbs, 1969).
De asemenea, clonele indicatoare de F. vesca nu prezinta
importanta pentru identificarea bolii, infectiile la acestea
fiind latente sau foarte slabe si transitorii.in primele stadii ale
bolii plantele soiurilor Marshal, Hood, Lassen si Northwest infectate
in sera manifesta simptome slabe, constand in
reducerea vigoarei, culorii si marimii plantelor, frunzele imature
avand o culoare verde pala, in special la marginile
foliolelor. Toamna, frunzele mature ale plantelor soiului Marshal infectate se innegresc, in timp ce la plantele
sanatoase si chiar la cele infectate cu celelalte virusuri ale
casunului, acestea raman verzi. Formarea stolonilor este redusa sau absenta la Marshal si
normala la soiul Hood. În Australia, plantele soiului Midland
infectate in camp manifesta reducerea vigoarei, toamna talia
lor fiind mai redusa si frunzele tinere cu marginile foliolelor
clorotice, iar la soiurile Klonmare si Tennessee Beauty plantele infectate
au o culoare verde pala si frunzele bazale se inrosesc
prematur. Clonele indicatoare de F. vesca (EMC, MEM, EMK, UC-1, UC-2,
UC-3 si ruseasca a lui Stubbs) manifesta simptome
asemanatoare cu ale soiului Marshal, fiind prea slabe pentru ca
acesta sa poata fi utilizate ca indicatori
ai paliozei. Inoculate prin altoire, clonele de F. virginiana UC-10 si UC-11 prezinta simptome
caracteristice, constand din distorsionarea, micsorarea si
clorozarea frunzelor tinere, stolonii fiind scurti si de culoare
pala, in cazul izolatelor severe plantele fiind total distruse. Reactiile sunt severe la plantele crescute iarna in
sera, vara acestea fiind slabe, aparitia lor necesitand o
umbrire puternica. La F. ananassa si F.vesca
infectiile sunt practic latente. Boala
este usor de transmis prin altoire, simptomele
aparand la 18-30 zile de la inoculare. N.N. Frazier sustine
ca boala s-a raspandit in sera
lui din California, ceea ce nu s-a observat
in serele lui J.P.Fulton din Arkansas.
În S.U.A., Canada si Noua Scotie (Craig, 1981, l.c.) s-a observat raspandirea
in mica masura a bolii pe cale naturala, ceea ce nu
s-a remarcat in California. Raspandirea pe
cale naturala a fost mai mare in Arkansas (Fulton
si Moore, 1982, Plant Dis.
66, 847), distibutia bolii in camp sugerand
existenta unui vector aerian. In plantele de
capsun infectate s-au obsevat virioni caracteristici crinivirusurilor
(Tzanetakis s.a., 2002,
l.c.). Clonele de capsun
infectate pot fi eliberate usor de virusul palidozei prin culturi de apex,
cu sau fara termotarpie.
.com
