Partile componente ale unei flori

Partile componente ale unei flori

Floarea este o ramura scurta, cu crestere limitata, cu frunze nemetamorfozate, adaptata pentru indeplinirea functiei de reproducere. Floarea aia nastere din mugurii florali sau micsti.

Alcatuirea unei flori O floare tipica este alcatuita din: peduncul (codita), receptacul, invelisuri florale (periant), androceu si gineceu. Periantul, androceul si gineceul se prind pe receptacul, unde formeaza mai multe etaje (cicluri, verticile) de frunze metamorfozate.

Numarul componentelor florale dintr-un ciclu al florii se numeste merie si in functie de acesta florile sunt: dimere, trimere, tetramere, pentamere, polimere.

Pedunculul reprezinta internodul bazal, prin care floarea se prinde pe tulpina.

Receptaculul este situat in partea superioara a pedunculului, fiind format din noduri extreme de apropiate, care practice, se suprapun; la aceste noduri se suprapun toate celelalte piese ale florii, pe mai multe etaje. Receptaculul poate avea forme foarte diferite care deriva de la trei tipuri de baza: plat, convex, concav.

Periantul (invelisul floral) protejeaza partile   reproducatoare si atrage prin coloritul viu insectele polenizatoare. La unele plante florile sunt lipsite de periant (salcia) , dar la majoritatea plantelor periantul este alcatuit din doua verticile de frunze modificate. Cand frunzele celor doua verticile nu se deosebesc prin forma, marime si culoare, ele se numesc tepale, iar totalitatea lor alcatuiesc un periant simplu sau perigon. In cazul in care frunzele verticilului extern se deosebesc de cele ale verticiluilui intern prin forma, culoare sau marime, periantul florii este dublu. In acest caz, verticilul extern se numeste caliciu si este format din sepale, de obicei verzi si mai mici, iar verticilul intern se numeste corola, alcatuita din petale de diferite culori.

Perigonul poate fi dialitepal (sepale libere) sau gamosepal (tepale concrescute prin marginile lor); dupa culoarea tepalelor perigonul poate fi sepaloid (verde, ca la sfecla) sau petaloid (colorat ca la lalea).

Caliciul poate fi dialisepal (sepale libere) sau gamosepal (sepale concrescute prin marginile lor).

Corola poate fi dialipetala (cu petale libere) sau gamopetala (cu petale concrescute prin marginile lor); dupa simetrie corola poate fi: actinomorfa (cand toate petalele sunt egale intre ele, corola avand un contur regulat, circular si putand fi impartita in doua parti egale prin orice plan ce trece prin centrul ei) si zigomorfa (petalele sunt neegale, corla avand un contur deformat, alungit si putand fi impartita in doua parti egale doar printr-un singur plan, ce trece de-a lungul sau).

1.Corolele dialipetale actinomorfe se intalnesc la numeroase familii cum sunt: Rosaceae, Linaceae, Brassicaceae, Apiaceae etc.

2.Corolele dialipetale zigomorfe se intalnesc, spre exemplu, la plantele din familia Fabaceae.

3.Corolele gamopetale actinomorfe pot avea diferite forme: tubuloasa (in forma de tub), infundibuliforma (in forma de palnie), campanulata(in forma de clopot), hipocrateriforma (in forma unui tub, care in partea superioara se largeste si se rasfrange in unghi drept), rotata (petalele unite se dispun perpendicular pe axul florii).

4.Corolele gamopetale zigomorfe sunt de trei tipuri: bilabiata (tubul corolei se desface in partea superioara in doua buze sau labii, indepartate intre ele- la Laminaceae, unele Scrophulariaceae), personata (se deosebeste de corolla bilabiata prin faptul ca cele doua buze sunt apropiate intre ele) ligulata (tubul corolei se desface intr-o aripioara laterala, plana numita ligula - la Cichoiroideae).

Androceul reprezinta partea mascula a florii si este alcatuit din totalitatea staminelor (microsporofilelor). O stamina este constituita din trei parti: filamentul sau codita, care este partea sterila a staminei, conectivul (partea superioara a filamentului) si antera (partea fertila a staminei, formata din doua loji separate prin conectiv, fiecare loja fiind alcatuita din cate doi saci polenici.). Din celulele diploide (2n) ale sacilor polenici tineri, prin diviziune meiotica, rezulta celule haploide (n) numite microspori sau spori masculi, care germineaza pe loc, dand nastere la doua celule: una mai mica, numita celula generatoare si una mai mare numita celula vegetativa. Cele doua cellule sunt inconjurate de membrana dubla a microsporului, numita sporoderma. Celula vegetativa si cea generativa, inconjurate de sporoderma formeaza impreuna un grauncior de polen. Cand graunciorii de pollen ajung la maturitate, ei sunt eliberati, prin craparea peretilor anterei. Androceul poate fi dialistemon (stamine libere intre ele) sau gamostemon (stamine unite intre ele).

1.Androceul dialistemon prezinta toate staminele cu filamentele egale. Exista insa si flori la care filamentele staminelor nu au toate acceasi lungime. In cest caz androceul poate fi didinam (patru stamina, dintre care doua au filamente mai lungi, iar doua mai scurte- la Laminaceae, unele Scrophulariacae); tetradinam (6 stamine, dintre care doua au filamentele mai scurte, iar patru mai lungi la- Brassicaceae).

2.Androceul gamostemon poate fi: monadelf, diadelf, poliadelf , sinanter.

Gineceul reprezinta partea femela din floare si este format din totalitatea carpelelor. In functie de numarul acestora, gineceul poate fi: monocarpelar, bicarpelar, tricarpelar, policarpelar.Cand carpelele sunt unite intre ele gineceul este apocarp, iar cand carpelele sunt unite prin marginile lor, gineceul este sincarp. Indiferent de numarul carpelelor, gineceul prezinta trei parti: ovarul, stilul si stigmatul.

1.Ovarul este partea bazala, mai dezvoltata a gineceului, in interiorul caruia se afla una sau mai multe camarute numite loje, in care se formeaza unul sau mai multe ovule (sporangii femeli). Un ovul se prinde de peretii ovarului prin intermediul unui pedicel numit funicul si prezinta la exterior doua invelisuri  sau integumente, care inched un tesut numit nucela. In partea apicala integumentele lasa un orificiu numit micropil.

Dintr-o celula diploida a nucelei, prin diviziune meiotica, rezulta patru celule haploide, numite macrospore sau spori femeli, dintre care trei se dezorganizeaza, iar al patrulea germineaza pe loc, dand nastere, in urma a trei diviziuni consecutive, la opt celule haploide, care formeaza sacul embrionar. Dintre aceste celule una reprezinta gametul femal (oosfera), iar celelalte sapte reprezinta protalul femel. Dupa pozitia pe receptacul ovarul poate fi superior, semiinferior, inferior.

2.Stilul reprezinta o prelungire subtire, cilindrica a ovarului. Numarul stilelor din floare este in functie de numarul carpelelor gineceului precum si de nivelul de concrestere al acestora.

3.Stigmatul se afla la extremitatea superioara a stilului, cu suprafata marita, papiloasa, secretoare favorizand retinerea si germinarea grauncioarelor de polen.