TESUTURILE VEGETALE

TESUTURILE VEGETALE

La plantele inferioare, functiile sunt indeplinite de o celula(unicelulare) sau mai multe  celule( pluricelulare). La plantele superioare(cormofite) functiile de nutritie, reproductie etc. sunt indeplinite de celule specializate ce formeaza tesuturile. Tesuturile sunt grupari de celule asemanatoare ca forma, cu aceeasi origine, care indeplinesc aceleasi functii si care se gasesc in relatii de interdependenta.

Clasificare: dupa mai multe criterii; a) forma celulelor:-  tesuturi parenchimatice

- tesuturi prozenchimatice

b)     dupa nivelul de dezvoltare: tesuturi formative(meristeme), tesuturi definitive;

c)     dupa functia indeplinita: tesuturi formative, tesuturi de protectie, tesuturi

trofice(fundamentale), tesuturi de sustinere, tesuturi conducatoare, secretoare.

Tesuturi formative(meristeme)

Au rolul de a genera celule noi care se divid permanent si produc altele noi, care se diferentiaza si se specializeaza pentru anumite functii, dand nastere la tesuturi definitive.dupa pozitia lor in corpul plantelor, meristemele sunt:

apicale(in varf), in varful radacinii, tulpinii, in varful ramurilor;

intercalare: caracteristice gramineelor,  tesuturile meristematice se situeaza deasupra nodurilor paiului - asigura cresterea in lung a tulpinii;

laterale: se gasesc in interiorul radacinii, determina cresterea in grosime a radacinii si a tulpinii.

Dupa originea si gradul lor de dezvoltare, meristemele sunt:

meristeme primordiale: apar din primele diviziuni ale celulei-ou si alcatuiesc embrionul semintei, celulele acestor tesuturi nu sunt specializate decat pentru diviziune;

meristeme primare: iau nastere din cele primordiale si se afla imediat sub acestea in varfurile vegetative, in varful radacinii ele formeaza trei zone: protoderma, procambiul si meristemul fundamental, iar in varful tulpinii doua zone: tunica si corpusul, din care se vor diferentia tesuturile definitive,

meristemele secundare sunt cambiul(zona generatoare libero-lemnoasa) si felogenul(zona generatoare subero-felodermica).

Tesuturi de protectie

Asigura formarea tesuturilor de protectie a plantelor. Ex: epiderma sau rizoderma(piloriza), suberul(pluta), ritidomul(scoarta copacului).

Epiderma este formata dintr-un singur strat de celule, sunt cazuri cand este multistratificata, celulele epidermice sunt poliedrice, turtite si strans unite intre ele, sunt vii si la majoritatea plantelor sunt lipsite de cloroplaste, exceptie facand ferigile, plantele de umbra si cele apa.

Formatiunile epidermice provin din transformarea unor celule care s-au adaptat la anumite functii: stomatele, perii si emergentele.

Stomatele sunt formatiuni epidermice prin care se stabilesc legaturi intre mediul inconjurator si tesuturile situate sub epiderma.

Perii s-au adaptat la secretia unor uleiuri si se numesc peri glandulari.

Emergentele: spinii de la maces sau mur.

Piloriza(scufia) reprezinta un masiv de celule care se afla in varful radacinii, cu rolul de o proteja impotriva duritatii particulelor de sol.

Exodermul este alcatuit din mai multe straturi de celule suberificate, unele celule raman mult timp celulozice, alcatuind un fel de celule de pasaj.

Suberul secundar: se intalneste pe radacinile si tulpinile plantelor care traiesc mai multi ani(arbori sau la tuberculul de cartof - Solanum tuberosum).

Tesuturi fundamentale(trofice sau de nutritie)

tesuturile sau parenchimurile de absorbtie: ex: cotiledonul embrionului din seminte de cereale, perii si solzii de pe frunzele unor plante epifite si haustorii plantelor parazite;

tesuturile sau parenchimurile de asimilatie: au functia de a sintetiza substante organice, se intalnesc in radacinile aeriene, in tulpinile aeriene, dar mai ales in frunze.

Tesuturi sau parenchimuri de depozitare

parenchimuri de depozitare a substantelor de rezerva: se afla in radacini, rizomi, tuberculi, seminte, fructe, in tulpinile aeriene si frunze;

parenchimuri de depozitare a apei: la plantele care traiesc in regiunile secetoase(cactusi) sau pe terenurile saraturoase(specii din familia Crassulaceae - Salicornia);

parenchimuri de depozitare a aerului: la plantele acvatice, natante sau submerse, la plantele de mlastini, au rolul de a furniza plantei oxigenul in procesul de respiratie si bioxidul de carbon in procesul de fotosinteza, se intalnesc in petiolurile frunzelor de nufar(Nymphaea alba), la pipiriguri(Juncus sp.).

Tesuturi de sustinere( mecanice), asigura rezistenta plantelor la intemperii:

colenchimul;

sclerenchimul.

Tesuturi conducatoare. Sunt specifice numai plantelor superioare, au rol principal in conducerea apei si a sarurilor minerale - seva bruta, spre frunze si a substantelor organice formate prin fotosinteza - seva elaborata, spre organele de crestere si depozitare, sunt grupate in tesut conducator lemnos si tesut conducator liberian. Alcatuiesc vase conducatoare lemnoase si vase conducatoare liberiene. Pot fi grupate in fascicule:

- conducator lemnos(simple)

- conducator liberian(simple)

- fascicule compuse - liberolemnoase

Tesuturi si celule secretoare

Tesuturi laticifere - au particularitatea de a secreta latex - lichid vascos(arborele de cauciuc, laptele cainelui, rostopasca), tesuturi secretoare - tesuturi cu secretie externa - perii din diferite plante(peri glandulari), flori(glandele nectarifere), glandele cu secretie interna - portocala.