Virusul chinezesc transmisibil prin samanta al
zmeurului - Rubus Chinese seed-borne virus, RCSV, Nepovirus, Comoviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 514). A fost identificat prima data in
Regatul Unit, la samanta de Rubus importata din China, plantutele
crescute din semintele infectate nemanifestand simptome externe (Barbara s.a., 1985, Ann. appl. Biol.
107, 45). Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Antirrhinum majus, Beta vulgaris,
Chenopodium album, C. amaranticolor, C. foetidum, C. quinoa, Cucumis sativus,
Datura stramonium, Lactuca sativa, Lycopersicon esculentum, Nicotiana benthamiana,
N. bigelovii, N. cleveladii, N. debneyi, N. glutinosa, N. rustica, N. tabacum,
Petunia hybrida, Pisum sativum si Rubus idaeus. Inoculat artificial,
virusul produce leziuni locale lorotice, urmate de cloroze, deformari
si pete necrotice sistemice la Chenopodium quinoa, leziuni locale
clorotice, pete clorotice si cloroze sistemic la Cucumis sativus si infectie sistemica la Nicotiana clevelandii. Virionii s-au gasit in citoplasma celulelor epidermice
si ale mezofilului. În celulele infectate formeaza
incluziuni sub forma de corpuri membranoase si structuri tubulare
care contin virioni. Experimental virusul este
transmisibil prin inoculare de suc. În natura se
raspandeste prin samanta si,
probabil, prin nematozi. Sucul foliar contine
putini virioni. Longevitatea in
vitro la temperatura camerei este de 1-2 zile, iar
dilutia limta 10-4-10-5. Virionii
sunt izometrici, de 30 nm in diametru, avand profil unghiular
si aranjamentul capsomerelor neevident. În
gradiente de sucroza se separa doua componente. Genomul consta din doua parti de ARN
monocatenar, probabil, linear, iar virionii contin doua proteine.
Prevenirea consta in utilizarea de
samanta si material saditor liber de virus.