Virusul
indesirii prunului - Stoky prune virus, StPV, Nepovirus, Comoviridae, sinonime: Dégénérescence du Prunier d'Ente, Sterile
prune disease, Maladie de Brugéres, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 409). Este cunoscut din anii 1900 (Trény, 1908, La Federation
Agricole du Lot et Garonne 16, 241), mai ales la Prunul d'Ente, utilizat la
obtinerea prunelor uscate in unele localitati din
sud-vestul Frantei (Candresse
s.a., 1998, Proc.17th Int. Symp. on Fruit TreeVirus Dis. Acta Hort. 472 ISHS 175), avand un impact
considerabil asupra legarii fructelor si, implicit, asupra
productiei. Infectii naturale s-au gasit numai la prun (Prunus domestica), boala
manifestandu-se prin scurtarea severa a
internodurilor lastarilor in primavara si aspectul
clorotic, rasucit si marit al frunzelor. Cu toate ca
inflorirea este, de regula, abundenta,
are loc o cadere prematura masiva a fructelor tinere,
producand pagube deosebit de mari. Mai tarziu, se
observa o "insanatosire" aparenta a pomilor
infectati. Prin altoire, virusul a fost trasnmis
la piersic (P. persica), pomii
infectati manifestand cresteri in rozete, mentinerea
unui numar redus de fructe si declin progresiv. Dintre
speciile ierboase, susceptibile la StPV s-au dovedit Chenopodium amaranticolor, C. murale si C. quinoa, iar C.
foetidum, Nicotiana tabacum, N. benthamiana, N. clevelandii, N. occidentalis,
Vigna unguiculata si Cucumis sativus nu au manifestat simptome externe.
La inocularea mecanica, plantele de C. amaranticolor si C. quinoa reactioneaza
prin simptome slabe de marmorare si deformarea limitata a unor
frunze, iar cele de C. murale prin
piticire tipica si rasucirea unilaterala a frunzelor, fiind
gazda potrivita pentru multiplicarea virusului. La indicatorul GF
305, virusul produce piticire severa, datorita scurtarii
internodiilor. Virusul este transmisibil prin
inuoculare de suc. În natura, se presupune ca
raspandirea are loc prin nematozi, dupa inlocuirea
pomisorilor bolnavi cu exemplare sanatoase avand loc
infectarea rapida a acestora.Virusul a putut fi retransmis la piersic,
prin scarificarea tulpinitei plantutelor de o luna cu lama
unui cutitas inmuiata in suspensie de virus
purificat. Virionii sunt labili, sferici, cu profil unghiular, avand un diametru de 28-30 nm, majoritatea fiind penetrati de
colorant, iar unii degradati. La centrifugarea in gradiente de
sucroza, particulele purificate migreaza sub forma unui singur
varf, genomul este format din doua
parti de ARN monocatenar, iar virionii contin trei
subunitati proteice capsidale. Prevenirea se
realizeaza prin amplasarea plantatiilor pe terenuri neinfectate,
combaterea nematozilor si producerea materialului saditor liber de
virusuri sunt principalele masuri de prevenire. Arealul de
raspandire limitat, simptomele grave produse la prun si
detectarea usoara cu ajutorul indicatorului GF 305, fac ca
prezenta virusului la materialul saditor sa
fie extrem de rara.