Virusul latent al caprifoiului

Virusul latent al caprifoiului - Honeysuckle latent virus HnLV, Carlavirus, sin. Lonicera latent virus (Brunt s.a., 1980, Acta Hort. 110, 205), (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 152). A fost raportat prima data la Lonicera japonica si L. periclymenum, in Regatul Unit (Brunt si Thomas, 1976, Rep. Glasshouse Crops Res. Inst. 1975, p. 124) si Olanda (van der Meer s.a., 1980, Neth J. Pl. Path. 86, 69). Infectii naturale s-au gasit la Lonicera americana, L. brownii, L. caprifolium, L. heckottii, L. henryi, L. japonica si L. periclymenum, la care nu produce simptome externe. Prin inoculari artificiale, a fost transmis la Chenoppodium amaranticolor, C. murale, C. quinoa, Cucumis sativus, Gomphrena globosa, Nicotiana clevelandii, N. glutinosa, N. megalisiphon, N. occidentalis si Petunia hybrida, alte plante dovedindu-se nesusceptibile. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale si mozaic la Nicotiana megalosiphon si N. occidentalis, leziuni locale fine si clorozarea nervurilor la N. clevelandii, leziuni locale clorotice la N. glutinosa, leziuni locale rosii la Gomphrena globosa si leziuni locale urmate de mozaic la Chenopodium quinoa. Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc si altoire. În natura se transmite, nepersistent, prin afidul Hydaphis foeniculi. Sucul foliar contine putini virioni. Inactivarea termica are loc la 75-85ºC, longevitatea in vitro la 20ºC este de 2-8 zile si dilutia limita 10^-3-10^-4. Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, avand o lungime modala clara de 650 nm si 13 nm in diametru. Preparatele purificate se sedimenteaza sub forma unui singur component, genomul este ARN monocatenar, linear, unipartit, iar in virioni se gaseste o singura proteina capsidala. Plante libere de virus pot fi obtinute inradacinand varfuri lungi de c. 1 cm prelevate de la plante crescute timp de 6-8 saptamani 16 ore la 37ºC si 8 ore la 26ºC, iar ecologia virusului a fost cercetata de van der Meer s.a. (1980, l.c.).