Virusul latent al crucii pamantului

Virusul latent al crucii pamantului - Heracleum latent virus HLV, Vitivirus, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 80). A fost descris la Heracleum sphondylium, in Reagatul Unit (Murant si Goold, 1972, Rep Scottish Hort. Res. Inst. 1971, p. 63), fiind raspandit in Olanda si Regatul Unit. Este comun la plantle de Heracleum sphondylium infectate natural si cu alte virusuri, singur neproducand simptome externe. Prin inoculare de suc, a fost transmis la numeroase specii, apartinand, mai ales, familiilor Amaranthaceae, Chenopodiaceae, Solanaceae si Umbelifere, susceptibile fiind Amaranthus caudatus, Anethum graveolens, Anthriscus cerefolium, Apium graveolens, Atriplex hortensis, Beta vulgaris, Browallia speciosa, Celosia plumosa, Chenopodium album, C. amaranticolor, C. capitatum, C. foetidum, C. murale, C. quinoa, Coriandrum sativum, Cucumis sativus, Daucus carota, Fedia cornucopiae, Gomphrena globosa, Heracleum sphondylium, Lycopersicon chilense, Pastinaca sativa, Petroselinum crispum, Scandix pecten-veneris, Solanum acaule, S. commersonii, S. demissum, S. melongena, S. spegazzinii, Spinacia oleracea, Stellaria media, Tetragonia expansa, Valerianella carinata si Zea mays. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale necrotice, piticire si epinastie sistemica caracteristica la Chenopodium quinoa, clarifierea nervurilor si incretirea frunzelor si leziuni locale necrotice mici (1 mm in diametru), dupa 7-8 zile, la C. amaranticolor si cloroze internervuriene sau lipsa de simptome la Coriandrum sativum.

Virionii se gasesc in citoplasma celulelor infectate din toate partile plantelor, concentratiile cele mai mari fiind in nervura mediana, petiol si tulpina. În sectiunile ultrafine efectuate prin petiolurile si nervurile de C. quinoa, Anthriscus cerefolium si Coriandrum sativum, agregate mari de particule virale s-au gasint in celulele parenchimului floemic si tuburile ciuruite, incluziunile celulare fiind absente. Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc si altoire. În natura, se transmite, semi-persistent, prin afidele Cavariella aegopodii, C. pastinacae si C. thobaldi, fiind pierdut la naparlire si necesitand pentru transmitere un virus ajutator, probabil, Carrot yellow leaf Closterovirus. Sucul foliar contine numerosi virioni. În suc de Chenopodium quinoa, clarifiat cu bentonita, termoinactivarea are loc la 40-45ºC, longevitatea in vitro este de 1-2 zile la 22ºC si de peste 6 zile la 4ºC, dilutia limita fiind 10^-4-10^-5. Virionii sunt intacti la contrastarea cu 2 % acid fosfotungstic, pH 7, si desmembrati la colorarea cu molibdat de amoniu. Colorati cu 2 % APT (pH 7), virionii apar sub forma de filamente foarte flexuoase, avand o lungime modala clara de cca. 730 nm, grosimea de 12 nm si prezentand benzi transversale evidente, pasul helixului fiind de c.3,8 nm. La ultracentrifugarea preparatelor purificate apare un singur component, genomul este ARN monocatenar, unipartit, iar in virioni se gaseste o singura proteina capsidala.