Virusul latent al salotei

Virusul latent al salotei - Shallot latent virus SLV, Carlavirus, sinonim Garlic latent virus; se cunosc tulpinile tipica, tulpina usturoiului (garlic strain) si Asian shallot strain, (Ref. Pop, 2009, TVV, III, 44). A fost descris prima data la Allium cepa var. ascalonicum, in Olanda (Bos, 1972, Gewashesch. 3, 81), ulterior, fiind identificat in Belgia, Danemarca, Franta, Germania, Japonia si Regatul Unit, avand, probabil, o raspandire generala, toate probele de salota testate gasindu-se infectate (Bos, 1982, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 250, 4 pp). Plantele de ceapa (Allium cepa), usturoi (Allium sativum) si salota (Allium ascalonicum) infectate natural nu manifesta simptome externe, insa la praz (Allium porrum) virusul produce dungi clorotice slabe in lungul frunzelor. Susceptibile sunt, de asemenea, plantele de ceapa ciorasca (Allium fistulosum). Artificial, virusul a fost transmis la Chrysanthemum spp., Crotalaria spp., Tulipa spp., Chenopodium album, C. amaranticolor, C. quinoa. În conditii experimentale, virusul produce leziuni locale mici uscate pe frunzele ingalbenite transformandu-se in inele verzi la Chenopodium album, C. amaranticolor si C. quinoa. Plantele de Allium fistulosum, nesusceptibile la Leek yellow stripe potyvirus, sunt infectate fara a manifesta simptome externe. Virionii se gasesc in citoplasma celulelor din toate partile plantelor, incluziunile celulare fiind absente. Experimental, virusul este transmis prin inoculare de suc, iar, in natura, nepersistent, prin Myzus ascalonicus si, probabil, Aphis fabae, raspandirea fiind favorizata de multiplicarea salotei pe cale vegetativa. Sucul extras din frunze contine numerosi virioni. Inactivarea termica are loc in jur de 80°C, longevitatea in vitro este de 8-11 zile, iar dilutia limita 10^-4-10^-5. Virionii sunt in forma de bastonase filamentoase, de regula drepte sau putin curbate, cu o lungime modala clara de 650 nm, canalul central fiind obscur si structura helicoidala obscura, capsida fiind formata dintr-o singura proteina. Deoarece toate clonele de Allium cercetate s-au gasit infectate, este necesara obtinerea de clone libere de virus prin culturi meristematice si aplicarea tuturor masurilor de prevenire recomandate pentru virusurile transmise, in mod nepersistent, prin afide (Bos s.a., 1978, Neth. J. Pl. Path. 84, 185).