Blueberry
leaf mottle virus, BLMoV - Virusul marmorarii frunzelor
afinului, Nepovirus, Comoviridae, (Pop, 2009, TVV, III, 548). Se cunosc tulpinile Blueberry leaf mottle
virus-M1 si Blueberry leaf mottle virus-NY si este distant inrudit serologic cu Grapevine Bulgarian latent virus (Ramsdell,
1987 In: Viruses of Plants p. 241. Eds. A.A. Brunt s.a.,
1997. Univ. Press Cambridge, UK). A fost descris prima data la Vaccinium corymbosum in statul Michigan (S.U.A.), de Ramsdell
si Stace-Smith (1979, Acta
Hort. 95, 37), ulterior fiind gasit in statul New
York (S.U.A.) si localitatea Pleven
din Bulgaria
(Ramsdell si Stace-Smith, 1983, CMI /AAB Descr. Pl. Viruses No. 267, 4 pp). Infectii naturale s-au
gasit numai la Vaccinium corymbosum,
virusul producand distrugerea tulpinilor, crestere slaba,
piticire, marmorarea si deformarea frunzelor la soiul Rubel si
distrugerea tulpinilor, piticire, marmorare si aglomerarea frunzelor
in rozete la soiul Jersey. Prin inoculare de suc, virusul a fost transmis
la Chenopodium album, C. amaranticolor,
C. capitatum, C. foetidum, C. murale, C. quinoa, Cucumis sativus, Cyamopsis
tetragonoloba, Gomphrena globosa, Lycopoersicum esculentum, Nicotiana
benthamiana, N. clevelandii, N. debneyi, N. glutinosa, N. rustica, N.
sylvestris, N. tabacum si Phaseolus vulgaris. Inoculat
artificial, virusul produce leziuni locale clorotice, marmorare si
necrozarea varfului tulpinii la Chenopodium
quinoa si C. album, marmorare sistemica la C. amaranticolor si necroze sistemice la Nicotiana clevelandii. Ca indicatori pot fi
folosite soiurile de afin Rubel si Jersey.
Virionii se gasesc in frunze, radacini si
muguri, fiind localizati in citoplasma celulelor parenchimatice
in aproprierea reticulului endoplasmatic dar nu si
inauntrul altor organe. Experimental, virusul este transmisibil prin
inoculare de suc, iar in natura poate fi transmis prin polenul
contaminat, vehiculat de albine, la planta polenizata, dar nu se cunoaste daca are
loc si transmiterea prin polen la samanta. Tulpina NY
se transmite prin samanta in proportie de c. 5
% la Vitis labrusca si 12 % la Chenopodium quinoa, iar M1 in
proportie de 20 % la C. quinoa si 29 % la afin. Sucul foliar contine putini virioni. Inactivarea
termica are loc la 65-70 ºC, dilutia limita este 10-4-10-5,
iar longevitatea in vitro 14-21 zile
la 4ºC si 5-7 zile la 20ºC. Purificarea
dupa Ramsdell si Stace-Smith
(1983, l.c.) Virionii sunt izometrici, de 28 nm
in diametru, avand profil unghiular si aranjamentul
capsomerelor neevident. Preparatele purificate se separa in
trei componente, punctul isoelectric este pH 7 , iar
genomul consta din doua molecule de ARN monocatenar, lineare. Masurile de prevenire constau in producerea materialului
saditor liber de virus si plantarea lui pe terenuri lipsite de
nematozi (Childress si Ramsdell, 1987, Phytopathology 77,
167).