Virusul marmorarii inelare verzi a
ciresului - Cherry green ring mottle virus, CGRMV,
Foveavirus, (Pop, 2009, TVV, III, 386). Boala mai este
denumita: patarea nervuriana galbena a visinului (sour
cherry vein yelow spot), epinasty of oriental flowering cherry, rough bark of
oriental flowering cherry. Patarea inelara verde a
visinului (sour cherry green ring mottle) a fost observata prima
data in statul Michigan (SUA) in 1937, iar in jurul
anului 1942 a fost identificata in statele New
York, Wisconsin si Ontario (Rasmussen s.a., 1951, U.S. Dept.
Agr. Agr. Handb. În 1945, a fost transmisa de la
ciresi fara simptome in Oregon (Milbrath si Zeller,
1945) si ulterior de la ciresi aparent sanatosi,
in statele Washington, New York si Idaho (Helton, 1955, Plant Dis. Reptr. 39, 623) si ulterior
in Elvetia (Schmidt,
1963, Schweiz Z. Obst-und Weinbau (Wodensweil) 72, 55). Rugozitatea
scoartei ciresului ornamental oriental a fost observata in
New York in 1937 si apoi in Oregon (Milbrath si Zeller, 1942, Phytopathology 32, 428).
Un virus producand epinastia ciresului
ornamental oriental a fost identificat in Noua Zeelanda, acesta
fiind izolat apoi si de la ciresi si clone portaltoi de P. avium. Cercetarile
ulterioare au aratat ca rugozitatea scoartei si epinastia
ciresului ornamental oriental nu sunt induse de Prunus necrotic ringspot virus ci de CGRMV (Milbrath, 1960, Phytopathology 50, 495). În
continuare, CGRMV a fost depistat in Belgia, Franta, fosta R.D.
Germana si alte tari europene, considerandu-se
ca are o raspandire generala (Kegler, 1977, In: Pflanzlich Virology B 3, 138). Infectii naturale cu acest virus se gasesc la visin
(Prunus cerasus), ciresul ornamental oriental (P. serrulata), cires (P.
avium), piersic (P. persica),
nectarine (P. persica var. nectarina), cais (P. armeniaca) si ciresul Prunus cerasus x P. avium.
Susceptibilitate pezinta, de asemenea P.
effusa si P. tomentosa, iar P. cistena este
imun (Parker s.a., 1976, In:
U.S. Dept. Agr. Agr, Handb. La soiurile de
visin (P. cerasus) sensibile,
cum sunt Montmorency si English Morello, la 4-5 saptamani
de la inflorire, se observa, mai ales pe frunzele lastarilor
bazali, pete mici, verzi deschis, raspandite pe toata
suprafata limbului, in timp ce alte pete, cu contur inelar sau sub
forma de linii, sunt de culoare verde inchisa. Mai
tarziu, petele de culoare verde deschisa devin
galbene si de dimensiuni mai mari, prin confluere, ducand la
ingalbenirea celei mai mari parti din suprafata
limbului. În aceasta faza, zonele
ingalbenite contrasteaza si mai mult cu formatiunile
inelare de culoare verde inchisa. Dupa
circa doua saptamani, frunzele ingalbenite cad,
pomii recapatand aspect sanatos. De regula,
in toamna, se observa un nou ciclu de
ingalbenire, patare si cadere a frunzelor. Fructele
au un gust amarui si manifesta pete
in dreptul carora tesuturile sunt necrozate. În cazul
prezentei unor tulpini grave, la soiurile de visin Doppelt Natte
si Montmorency, se observa, initial, pete
clorotice raspandite in lungul nervurilor principale. În
cursul verii, acestea se ingalbenesc si, datorita
cresterii neuniforme a zonelor ingalbenite si verzi,
suprafata limbului devine ondulata si deformata,
luand adesea forma de secere. Pomii
apartinand soiului Schatenmorelle nu manifesta simptome
externe. La cires (P. avium),
boala are importanta economica redusa, datorita
gradului ridicat de toleranta al pomilor, printre soiurile cele mai
puternic contaminate fiind mentionate Bing, Diacon, Lambert, Napoleon
si Black Republican. Simptome foliare asemanatoare cu cele
descrise la visin s-au observat la ciresul hibrid P. cerasus x P. avium, soiurile Late
Duke, May Duke si Reine Hortense. Piersicul, nectarinele si caisul
prezinta infectii latente, soiurile de piersic Halehaven, Sunhaven,
Richaven, Glohaven, Sunding si Rio Oso Gem fiind, practic, total infectate
(Cation, 1967, Plant Dis. Reptr.
51, 261). Soiurile de cires ornamental oriental (P. serrulata) Shirofugen si Kwanzen infectate cu
CGRMVmanifesta epinastia foliajului, care poate fi foarte slaba sau
deosebit de grava, in functie de tulpina virusului. Unele portiuni ale nervurilor principale si secundare
fiind necrozate, au loc torsionari si incretiri ale
suprafetei limbului asemanatoare cu cele determinate de atacul
afidelor. Cresterile fiind franate, internodurile sunt
scurte, frunzele inghesuite iar pe tulpina apar, adesea, fisuri
longitudinale, ducand la moartea unor portiuni ale pomilor, tipul
si gravitatea simptomelor fiind influentate de conditiile de
mediu si tulpina virusului. Ca indicator, se
foloseste soiul de cires ornamental Kwanzan (P.serrulata), care reactioneaza prin franarea
cresterii varfurilor lastarilor, epinastia si
contorsionarea frunzelor, insotite de craparea scoartei,
simptome similare dar mai putin evidente, aparand si la
soiul Shirofugen. La P. tomentosa,
virusul produce necrozarea mugurilor, curbarea si incretirea
frunzelor, pete clorotice mai ales la marginea
limbului si cresteri tufoase (Damsteegt
s.a., 1998, Acta Hort. 472, ISHS, 143). Ca indicator,
poate fi folosit si soiul de visin (P. cerasus) Montmorency. În timp ce
la cires, piersic si Prunus
effusa, s-a constatat o infectie complet generalizata, la
visinul Montmorency si la caisul Blenheim raspandirea
agentului patogen in cadrul pomilor nu este complet sistemica,
mugurii de la baza ramurilor fiind mai frecvent infectati decat cei
din partea apicala. Virusul poate fi transmis prin
altoire, migrarea acestuia din inocul facandu-se cu o viteza redusa.
În literatura, se mentioneaza si
posibilitatea transmiterii virusului prin inoculare de suc. În
practica, este diseminat prin multiplicarea
si plantarea materialului infectat, unele observatii indicand
si posibilitatea transmiterii lui pe cale naturala. Virusul
marmorarii inelare verzi a ciresilor fiind frecvent si, de
regula, latent in pomii infectati, este
necesar ca toate speciile de Prunus
sa fie testate in cadrul programelor producerii materialului
sadito liber de virusuri. Acesta poate fi eliminat din pomii total
infectati prin termoterapie. La unele soiuri de cais (Blenheim) si
visin (Montmorency clone libere de virus pot fi
obtinute, de asemenea, prin altoirea pe portaltoi sanatosi
a mugurilor din partea apicala a ramurilor altoi.