Virusul mozaicului hortensiei

Virusul mozaicului hortensiei - Hydrangea mosaic virus HdMV, Ilarvirus, Bromoviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 158). A fost raportat prima data la Hydrangea macrophylla, in West Sussex, din Regatul Unit (Thomas s.a., 1983, Ann. appl. Biol. 103, 261), in prezent fiind raspandit in majoritatea tarilor din Europa si S.U.A. Virusul infecteaza plantele de Hydrangea macrophilla si H. cinerea, la care produce simptome de marmorare si mozaic, variabile in functie de sezon. Pe frunzele plantelor infectate apar pete rotunde sau colturoase, limitate de nervuri, cu marginea slab delimitata, de culoare verde deschis sau galbuie, prin unirea lor formandu-se regiuni clorotice extinse. Suprafata limbului este ondulata si, uneori, asimetrica. Plantele puternic atacate nu infloresc. Prin inoculari artificiale a fost transmis la Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Gomphrena globosa, Nicotiana benthamiana si N. clevelandii. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale clorotice difuze si leziuni locale clorotice sistemice trecatoare la Chenopodium quinoa, leziuni locale mici clorotice fara infectie sistemica la C. amaranticolor si infectii sistemice inaparente la Gomphrena globosa, Nicotiana benthamiana si N. clevelandii. Virionii se gasesc in frunze, stamine, gineceu si petale. Experimental, virusul se transmite prin inoculare de suc si altoire, iar in natura se raspandeste prin material infectate si samanta. Sucul foliar contine putini virioni. Inactivarea termica are loc la 50ºC, longevitatea in vitro la 21ºC este de 21 zile, iar dilutia limita 10^-3. Virionii fiind instabili in tampon fosfat, preparatele purificate necesita fixarea cu aldehide, dar pot fi examinati fara fixare utilizand colorarea cu acetat de uranil. Acestia sunt quasi izometrici, avand 28-30 nm in diametru si lungimi de 30-38 nm, majoritatea avand profil rotund si aranjamentul capsomerelor evident. La ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in trei componente, genomul este constituit din cinci parti de ARN monocatenar, iar in virioni se gaseste o singura proteina capsidala. Masurile de prevenire constau in utilizarea de samanta si butasi pentru inmultire de la plante sanatoase si sterilizarea uneltelor de taiat dupa efectuarea lucrarilor la fiecare planta.