Virusul mozaicului narciselor - Narcissus mosaic virus NMV,
Potexvirus, sinonim Lychnis potxvirus (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 217). A fost descris prima data la Narcissus pseudonarcissus, in
Olanda (Van Slogteren si Bruyn Ouboter, 1946, Daffodil Tulip
Yrbk. 12, 3) si in Regatul Unit (Brunt,
1966, Ann. appl. Biol. 58, 13), in prezent, fiind
raspandit in toate tarile care au importat narcise
din stocurile olandeze sau engleze. Virusul produce infectii latente,
simptome nedistincte sau severe, la numeroase soiuri de N. pseudonarcissus, efectul lui asupra performantei culturii
fiind, in general, redus. Infecteaza, de asemenea, plantele de Nerine sarniensis, iar Bellardi s.a. (1988, Acta Hort.
234, 457), in Italia, identifica NMV, impreuna cu lily
symptomless virus, in plantele de Lilium
speciosum soiul "Uchida" importat sub forma de bulbi,
manifestand dungi galbene pe frunze, deformarea limbului, piticire
si distrugerea unor plante. Prin inoculare de suc, virusul a fost transmis
la Apium graveolens, Atriplex hortensis,
Catharanthus roseus, Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Datura stramonium,
Glycine max, Gomphrena globosa, Lactuca sativa, Medicago sativa, Nicandra
physaloides, Narcissus pseudonarcissus, Nerine bowdenii, Petunia hybrida, Pisum
sativum, Tetragonia expansa, Trifolium pratense si T. repens. La
izolata obtinuta de la Lilium
in Italia susceptibile s-au dovedit Apium
graveolens, Lycopersicon esculentum, Nicotiana glauca, N. tabacum cv.
Samsun, Petroselinum hortense, Pysalis
floridana, Tetragonia expansa, Vicia faba si Vigna sinensis. Inoculat
artificial, virusul produce leziuni locale clorotice devenind necrotice si
infectie partial sistemica la Chenopodium amaranticolor, leziuni locale necrotice la Pisum sativum, leziuni locale albe sau
maronii si infectii sistemice la Gomphrena
globosa si mozaic insotit de piticire la Trifolium incarnatum. Izolata M a produs
leziuni locale clorotice la Chenopodium
quinoa si leziuni locale necrotice la Phaseolus vulgaris, in timp ce
izolata tipica (Brunt, 1966,
l.c.) cauzeaza simptome slabe la aceste specii.
Izolata
obtinuta de Bellardii
s.a. in Italia a produs leziuni necrotice albe dupa 3-5 zile de
la inoculare, devenind apoi brune la Gomphrena
globosa si leziuni locale
necrotice la Pisum sativum. Virionii se gasesc in celulele epidermice, fiind
localizati in citoplasma, nuclei si vacuole, in
celulele infectate aparand, de asemenea, incluziuni fusiforme,
continand virioni. Experimental, virusul este transmisibil
prin inoculare de suc, la transmiterea de la Narcissus la plante test utilizandu-se virus purificat sau
inocul preparat in 0,1 M tampon fosfat continand 3 %
polietilenglicol 6000. Nu se trasmite de la narcise la narcise prin contactul
dintre plante, iar la distanta se
raspandeste prin material de inmultire infectat. Sucul foliar contine numerosi virioni. Inactivarea
termica are loc la 75ºC, longevitatea in vitro este de 85 zile, dilutia limita 10-6
iar infectiozitatea nu este afectata de tratamentele cu eter etilic.
La izolata lui Bellardi
s.a., temperatura de inactivare a fost intre 55 si 60ºC,
dilutia limita 10-3-10-4 iar longevitatea in vitro timp de sase
saptamani la 22-24ºC. Virionii sunt filamentosi, de
regula felxuosi, avand o lungime modala clara de 550
nm, 13-14 nm in diametru, canalul axial obscur, structura helicoidala
obscura si pasul helixului de 3 nm. La
ultracentrifugarea preparatelor purificate in gradiente de sucroza
apar doua fractii, cea superioara continand material
vegetal iar cea bazala particule virale. Genomul este
ARN monocatenar, linear, unipartit, iar in virioni se gaseste o
singura proteina capsidala. Prevenirea bolii
se realizeaza prin utilizarea matrialului sanatos la plantare.
.com
