Virusul mozaicului nervurian al trifoiului rosu - Red clover vein mosaic virus RCVMV,
Carlavirus, sinonime: Marmor trifolii, Trifolium virus 2, Pea streak virus 1,
Pea stunt virus, Wisconsin pea stunt virus;
tulpini: Virusul este relativ omogen. Zaumeyer
s.a. (1964, Pl. Dis. Reptr. 48, 494) au descris tulpina P42, care
difera de cea tipica producand dungi necrotice la Pisum sativum si Vicis faba var. Minor si infectii latente la Trifolium pratense, iar Gibbs
s.a. (1966, Ann. appl. Biol. 58, 231) au identificat izolate care nu
infecteaza plantele de Chenopodium
amaranticolor, (Ref. Pop,
2009, TVV, II, 409). A fost descris
prima data la Trifolium repens,
de Osborne (1937, Phytopathology
27, 1051), fiind raspandit peste tot in Europa, America de
Nord si Africa de sud. La plantele de Trifolium pratense infectate natural,
boala se manifesta prin simptome persistente de mozaic si
ingalbenirea nervurilor, iar la Pisum
sativum prin mozaic, ingalbenire, piticire si deformarea
frunzelor. Experimental, virusul a fost transmis la Antirrhinum majus, Chenopodium amranticolor, C. quinoa, Lathyrus
odoratus, Melilotus alba, Nicotiana tabacum, Phaseolus vulgaris, Pisum sativum,
Trifolium hybridum, T. incarnatum, T. pratense, T. repens Vicia faba si V. sativa. Inoculat
artificial, virusul produce mozaic nervurian si marmorare pe frunzele
tinere in conditii de camp si simptome
asemanatoare mai slabe in sera la Trifolium pratense, clarifierea nervurilor si mozaic slab la T. dubium, T. hybridum si Melilotus alba, marmorare clorotica pe frunzele tinere
si lipsa simptomelor iarna la Vicia
faba, leziuni locale necrotice brune si uneori infectie
sistemica la V. sativa,
clorozarea nervurlor, incretirea frunzelor tinere, piticire si
lipsa simptomelor iarna la Pisum sativum,
leziuni locale purpurii difuzante si infectarea sistemica a plantelor
crescute la intuneric 2 zile inainte de inoculare la Gomphrena globosa, iar, in cazul
unor izolate, leziuni locale clorotice la Chenopodium
amaranticolor si C. quinoa.
Virionii se gasesc
in tesuturile foliare. În celulele de Pisum sativum si perisorii foliari de T. pratense, se gasesc incluziuni sub forma de corpuri X
amorfi si corpuri cristaline, iar
in sectiuni ultrafine s-au observat corpuri X, manunchiuri de
particule si particule luand forme inelare. Experimental, virusul se
transmite prin inoculare de suc, iar in natura, nepersistent, prin
afidele Acrythosiphon pisum, Myzus
persicae, Therioaphis Pterocallidium maculatus, Cavariella
aegopodii si C. theobaldii, timpii de
achizitionare si inoculare fiind de sub 2 si respectiv 5 minute,
iar vectorii relativ putin eficienti. Transmiterea are loc, de
asemenea, prin samanta de T.
pratense si V. faba, iar de
la un an la altul virusul rezista in
speciile de leguminoase multianuale. Sucul foliar contine numerosi
virioni, temperatura de inactivare este intre 60 si 65°C, longevitatea in vitro 24 h la 20°C, iar dilutia
limita 10-3 (Varma,
1970, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 22, 4 p).
Virionii sunt filamentosi, de regula drepti, cu lungime
modala clara, de 645 nm si grosi de 12 nm, canalul central
fiind obscur, de 3,5 nm in diametru, pasul helixului de 3,5 nm si
structura helicoidala evidenta. La ultracentrifugare se separa
un singur component, punctul izoelectric pH 4 . Genomul consta din ARN monopartit, monocatenar. Pentru combatere se recomanda folosirea
de samanta libera de virus, izolarea in
spatiu a culturilor din primul an de cele
infiintate in anul precedent si combaterea afidelor.