Virusul
mozaicului patlaginei - Ribgrass
mosaic virus RMV, Tobamovirus; sinonime: Marmor
tabaci var. plantaginis, Holmes'
ribgrass virus, Plantago mosaic virus, Tobacco mosaic virus ribgrass strain,
Rai mosaic virus, Youcai mosaic virus; tulpini: Se cunosc izolatele tipica
"ribgass" (Holmes, 1941),
necrotica, Primula, Digitalis,
RMV-K, TMV-C si Wasabi, (Ref. Pop,
2009, TVV, II, 717). A fost descris prima data la Plantago lanceolata in statul New Jersey, S.U.A (Holmes, 1941, Phytopathology 31, 1089),
in prezent avand o raspandire generala (Oshima si Harrison, 1975, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses
No. 152, 4 pp). În
conditii naturale, virusul infecteaza mai multe plante,
producand marmorare si inele clorotice la Plantago lanceolata si P.
major, mozaic la Digitalis lanata,
marmorare slaba si linii necrotice la Rrippe amphibia, marmorare la Eutrema
wasabi, clarifierea nervurilor si ingalbenirea marginii
frunzelor la Sisymbrium loeselii,
linii si pete inelare clorotice la Lychnis
alba, piticire si necroze la Nicotiana
tabacum si infectii latente la Rorippa sylvestris Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la peste
50 de specii de plante ierboase, nesusceptibile fiind Cucumis melo si Phaseolus
vulgaris. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale
necrotice brune fara infectie sistemica la Nicotiana tabacum cv.
Xanthi-nc, N. glutinosa, N. sylvestris si Petunia hybrida desene lineare si inele concentrice necrotice
mici si, uneori, patare sistemica la Chenopodium amaranticolor, leziuni locale clorotice urmate de
mozaic si deformari foliare la Mamordica
charantia si mozaic sau infectii latente la Brassica rapa si B.
nigra. Virionii se gasesc in citoplasma
si vacuolele celulelor infectate din toate partile plantelor.
In citoplasma se gasesc, de asemenea, incluziuni cristaline si
corpuri X amorfi care contin virioni. Mai multe izolate
produc incluziuni cristaline caracteristice, denumite placi rotunde.
Acestea reprezinta discuri de diferite marimi, constituite din unul
sau mai multe straturi de particule formate din particule virale orientate
perpendicular pe suprafata placilor (Goldin, 1953; Milicic
s.a., 1968), izolata RMV-K producand corpuri X, dar nu si
placi rotunjite (Juretic,
1974, Acta bot. croat. 32, 29). Experimental,
virusul este usor transmisibil prin inoculare de
suc. În natura, rezista pe seminte,
resturile vegetale din sol si pe uneltele de lucru, si
transmitandu-se prin contactul cu aceste surse si cu plantele
infectate. Inactivarea termica are loc la 93°C, longevitatea
in suc la 20-25°C este de peste 160 zile,
dilutia limita 10-6-10-7, iar sucul foliar
contine numerosi virioni. Virionii
sunt in forma de bastonase drepte, avand o lungime
modala clara de 30 nm, grosimea de 18 nm, canalul central evident de
c. 4 nm in diametru si structura helicoidala evidenta,
distanta dintre spirale fiind de 2,3 nm. La ultracentrifugare se
separa un singur component, punctul izoelectric pH 4 .
Genomul este ARN monocatenar, linear, unipartit, iar
in virioni se gaseste o singura proteina
capsidala.