Broad
bean necrosis virus BBNV - Virusul necrozei bobului,
Pomovirus, (Pop, 2009, TVV, II, 324). A fost identificat la Vicia faba in Japonia, de Fukano
si Yokoyama in 1951,
unde este raspandit si in
prezent (Inouye si Nakasone, 1980, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 223, 4pp). Infectii naturale s-au
gasit numai la Vicia faba,
plantele bolnave manifestand pete, inele,
necroze si dungi nervuriene brune necrotice, pe frunzele tinere in
curs de desfacere aparand pete clorotice in lungul nervurilor,
iar plantele grav afectate sunt pitice si defoliate. De regula,
simptomele apar primavara de timpuriu si dispar treptat pe
masura ce vremea se
incalzeste. Prin inoculari artificiale, virusul a fost
transmis la Chenopodium amaranticolor, C.
quinoa, Lathyrus odoratus, Melilotus alba, Nicotiana clevelandii, N.rustica,
Phaseolus vulgaris, Pisum sativum, Tetragonia expansa si Vicia faba, producand leziuni locale necrotice brune
rosietice, urmate de pete, inele, necroze nervuriene, striuri pe
petioluri si tulpini si pete nervuriene clorotice cu marginile
necrotice pe frunzele foarte tinere la Vicia
faba, marmorare sistemica slaba asociata cu pete necrotice,
necroze, striuri nervuriene si piticirea plantelor la Pisum sativum, inele necrotice locale fara infectie
sistemica la Phaseolus vulgaris cv.
Yamashiro Kurosando, leziuni locale clorotice fara infectie
sistemica la Nicotiana clevelandii,
leziuni locale clorotice si inele semi-necrotice la Chenopodium amaranticolor si pete ori inele locale necrotice
fara infectie sistemica la C. quinoa. Experimental, virusul este
transmisibil prin inoculare de suc. Modul de transmitere in natura
nu este bine cunoscut. Faptul ca in sol
contaminat uscat la aer infectitiozitatea este retinuta timp de
peste un an, presupune existenta unui vector prezent in sol,
insa in experientele efectuate de W. Nekasone si T. Inouye incercarile
de transmitere prin specii de Polymyxa si Olpidium au dat rezultate negative. Virionii se gasesc
individuali sau sub forma de agregate afanate in citoplasma
celulelor infectate din toate partile plantelor, unde apar, de
asemenea, incluziuni amorfe continand particule virale. Sucul foliar contine putini virioni. În cel
de Pisum sativum, inactivarea termica are loc la
55-60°C, longevitatea in vitro este
de 8 zile la 20°C, iar dilutia limita 10-3-10-4.
Virionii sunt in forma de bastonase, drepte, groase de 25 nm,
avand lungimi modale clare de 250 si 150
nm, canalul axial este vizibil si structura helicoidala evidenta
(Inouye si Asatani, 1968, Ann. Phytopath. Soc. Japan
34, 317). Boala poate fi prevenita prin evitarea
amplasarii plantelor susceptibile pe terenurile infestate.
.com
