Virusul
necrozei festucei - Festuca necrosis virus, FNV, Closterovirus, Closteoviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 128). Boala a fost descrisa
prima data la Festuca pratensis
si Lolium multiflorum in
fosta R.D.G. (Schmidt s.a.,
1963, Phytopath. Z. 47, 66), unde produce pagube importante. La plantele de Festuca pratensis, F. arundinacea, L. multiflorum si hibrizii
Lolium x Festuca infectate natural,
dupa o decolorare a suprafetei frunzelor, care scade in
intensitate cu avansarea vegetatiei, pe frunze si tulpini, apar
necroze, ducand la necrozarea totala a lastarilor,
incepand de la baza tufelor. Simptome de necroze
pot apare si in lipsa decolorarii prealabile a frunzelor.
Artificial a fost transmis si la Avena sativa. Ca plante test se folosesc F. pratensis, L. multiflorum si Avena sativa, care reactioneaza prin franarea
cresterii si distrugerea plantelor, incepand de la baza
tufelor, la 5-6 saptamani de la
inoculare. Virusul este transmis numai prin afidul Rhopalosiphum padi (Spaar
si Schmelzer, 1972, Tag. Ber. Akad. Landwirtsch-Wiss DDR
119, 193). Sucul foliar contine virioni putini. Particulele sunt filamentoase,
flexuoase, groase de 18 nm si cu lungime normala de 1725 nm, canalul
central fiind neevident si structura helicoidala obscura. Se recomanda
izolarea in spatiu a semanaturilor speciilor susceptibile
de culturile mai vechi si combaterea vectorului.
.com
