Black raspberry necrosis virus, BRNV - Virusul necrozei
zmeurului negru, neclasificat, sinonime Black raspberry mild mosaic virus, Raspberry black necrosis virus, 52
virus (Jones si Murant, 1972, Plant. Path.
21, 166), (Pop, 2009, TVV, III, 532). Este un virus sferic inca neclasificat. Virusurile
Black raspberry necrosis, impreuna cu Raspberry leaf mottle,
Raspberry leaf spot si Raspberry chlorotic spot, au fost incluse de Converse (1963, Phytopathology 53,
1251) in componenta termolabila a mozaicului zmeurului. Black
raspberry necrosis virus se deosebeste de Raspberry leaf mottle virus
si Raspberry leaf spot virus prin faptul ca nu produce simptome la soiurile
de zmeur rosu Malling Landmark si Norfolk Giant si prin
reactiile diferite produse la alte soiuri de zmeur rosu sau specii
si hibrizi de Rubus (Jones si Jenning, 1980, Ann. appl. Biol. 96, 59). În
plantatii, BRNV se gaseste, adesea impreuna cu Rubus
yellow net virus, inclus de Cadman
(1952, Ann. appl. Biol. 39, 501) impreuna cu "Yellow mosaic"
in componenta termostabila a mozaicului zmeurului, producand
boala ingalbenirii nervurilor zmeurului (raspberry vein banding
disease). Jones si Mitchell, 1985, au constatat ca
BRNV, care se gaseste in concentratii scazute
in plante, realizeaza concentratie mai ridicata cand
se gaseste impreuna cu Solanum
nodiflorum mottle sobemovirus
in Nicotiana clevelandii. Virusul poate fi diagnosticat prin transmiteri mecanice la Chenopodium quinoa, testul serologic
ELISA si transmiteri, prin afide sau altoire, la indicatorii de Rubus. Denumirea de BRNV a fost
data de Stace-Smith (1955 b,
Can. J. Bot. 33, 14) unui virus transmisibil prin Amphorophora rubi, izolat in Columbia Britanica
(Canada), care era latent sau se manifesta prin simptome slabe la diferite
soiuri de Rubus idaeus, dar producea
simptome grave la zmeurul negrus (R.
occidentalis). Producand infectii latente, acesta este prezent
in numeroase soiuri de zmeur rosu, fiind raspandit
in Australia, Canada, Franta, Germania, Italia, Noua Zeelanda,
Norvegia, Olanda, Polonia si SUA. La Rubus
idaeus virusul nu produce simptome, sau se manifesta printr-o
marmorare slaba, care dispare la scurt timp dupa infectie.
Astfel, soiurile Baumforth B, Burnetholm Seedling, Cutbert, Glen Clova, Glen
Isla, Heritage, Kirkton Surprise, Lloyd George, Malling Deligght, Malling
Enterprise, Malling Exploit, Malling Jewel, Malling Joi, Malling Landmark,
Malling Leo, Malling M, Malling Promise, Norfolk Giant, Phyllis King, St.
Walfried, September, Velten si Zeva Herbsternte sunt infectate latent, iar
la Malling Amiral si Malling Orion, virusul se manifesta, uneori,
printr-o marmorare clorotica fina (Jones
si Jenning, 1980, l.c.).
Latent infectate sunt, de asemenea, speciile Rubus fruticosus, R. procerus, R. ursinus, R. lasiocarpus, R. phoenicolasius si R. loganobaccus. La R.occidentalis,
virusul se manifesta prin marmorari foliare si necroze
tulpinale, iar R. henryi
reactioneaza, de asemenea, prin aparitia de necroze pe
tulpina. Prin inoculari experimentale, virusul a
fost transmis la Chenopodium
amaranticolor, C. murale, C. quinoa, Gomphrena globosa, Nicotiana debneyi si Petunia hybrida (Jones si
Murant, 1972; Murant s.a.,
1976). Inoculat experimental, virusul produce necroze
sistemice urmate de necrozarea totala a varfurilor de crestere
la R. henryi si R. occidentalis. Virusul
infecteaza, de asemenea, plantele de N.
clevelandii si unele specii de Chenopodium,
producand leziuni locale clorotice si, ocazional, marmorare
clorotica la C. amaranticolor,
leziuni locale necrotice si ocazional marmorare clorotica la C. murale si, uneori, marmorare la C. quinoa. Virionii se gasesc
in frunze,
fiind localizati in locuri neobisnuite. Experimental, virusul este usor de transmis prin altoire. Cu oarecare
dificultate poate fi transmis, de asemenea, prin inoculare de suc la specii
ierboase, inoculul fiind preparat in tampon fosfat 0,01 M la pH 7,2
continand 1% polivinilpirolidona si 1% nicotina. În natura, se raspandeste prin Amphorophora rubi, relatia dintre
virus si vector fiind, probabil, de tip semi-persistent. La distanta este diseminat prin multiplicarea
materialului infectat. Sucul foliar contine putini
virioni, dilitia limita fiind 10-1-10-2.
Virusul poate fi purificat cu metoda Murant s.a. (1976, Acta Hort. 66, 39). Virionii
sunt izometrici, de 25-30 nm in diametru, avand profil rotund
si aranjamentul capsomerelor neevident, iar la ultracentrifugare se
separa un singur component.
Raspandirea virusului necrozei zmeurului negru in
plantatiile de productie poate fi prevenita prin producerea
materialului saditor sanatos, pornind de la plante mama
care au dat rezultate negative la testarea lor pr R. henryi, sau pe plante de R. occidentalis din
samanta, producerea de clone libere de virus din soiurile
total infectate prin mentinerea plantelor atacate timp de 2-3
saptamani la 34-37°C, izolarea in spatiu a
materialului sanatos de cel infectat, combaterea insectelor vectoare si
cultivarea soiurilor de zmeur cu gene de rezistenta fatta
de vectorul A. rubi (Jones, 1976, Rep. Scottisc Hort. Res.
Inst. 1975, p. 73).
.com
