Virusul patarii inelare gravate a garofelor

Virusul patarii inelare gravate a garofelor - Carnation etched ring virus CERV, Caulimovirus, Caulimoviridae (Pop, 2009, TVV, IV, 65). A fost raportat prima data la Dianthus caryophyllus in Anglia, de Hollings si Stone (1960, Rep. Glassh. Crops Res. Inst. 1960, p. 94), ulterior dovedindu-se frecvent in culturile de garoafe din intreaga lume, avand influenta negativa asupra numarului de flori si asupra calitatii acestora. Infectii naturale cu acest virus s-au gasit la Dianthus caryophyllus, D. barbatus si D. carthusianorum. Plantele de D. caryophyllus infectate natural sunt adesea fara simptome, uneori manifestand insa pete si linii necrotice, variabile in functie de sezon. La soiul Joker, pe suprafata frunzelor plantelor atacate se pot observa pete si inele clorotice, de culoare alburie, uniform gravate, situate mai ales la centrul suprafetei limbului. La unele soiuri, pe tulpina apar, de asemenea, dungi si inele neregulate clorotice sau necrotice. Plantele infectate sunt slab dezvoltate, cresterea florilor este franata, uneori, obsevandu-se, de asemenea, patarea si deformarea florilor. La garoafele infectate simultan si cu carnation mottle virus, pe suprafata frunzelor si tulpina apar pete necrotice cenusii sau brune deschis cu marginea mai inchisa. Simptomele pot fi accentuate de prezenta a doua virusuri sferice incomplet caracterizate, masurand 25-29 nm in diametru. Acestea sunt influentate de conditiile de mediu, fiind mai evidente pe frunzele tinere ale plantelor infectate cultivate in sera in cursul lunilor martie-iunie. De asemenea, plantele soiului Pearce River crescute la 15000 luxi manifesta pete si inele necrotice la 21ºC, fiind insa fara simptome la 26ºC. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Saponaria vaccaria si Silene armeria (Lawson si Civerolo, 1977, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 182, 4 pp). Plantele de D. caryphyllus cv. Joker reactioneaza prin simptome tipice de inele corodate ("etched ring"). Inoculat prin altoire soiul a reactionat caracteristic in Anglia avand insa o comportare variabila in Olanda. Plantele de Saponaria vaccaria cv Pink Beauty reactioneaza prin pete inelare rosii sau pete, linii si inele necrotice, rezultate bune obtinandu-se daca plantele sunt crescute in conditii de lumina si temperaturi controlate si prevenind inflorirea (Hsu si Lawson, 1985; Hearon si Lawson, 1981). În cazul plantelor mentinute 12 h/zi la 10.000-12.000 luxi, pe frunzele inoculate, apar linii si inele rosii concentrice dupa 10-13 zile la 21-26ºC si inele clorotice concentrice la 32ºC. La Silene armeria virusul produce linii si blocuri necrotice sistemice dupa 2-3 saptamani de la inoculare, simptomele fiind grave cand plantele sunt infectate si cu carnation mottle virus. Virionii se gasesc in citoplasma si nucleii celulelor infectate din toate partile plantelor, unde apar si incluziuni sub forma de viroplasme care contin virioni. Incluziunile sunt corpuri cu forme neregulate, mari de pana la 10 µm, usor observabile la microscopul obisnuit direct in celulele epidermice colorate cu 1 % fuxina B, sau cand acestea sunt extrase si concentrate prin centrifugare. Experimental, virusul se transmite prin inoculare de suc si altoire. În culturi, se transmite, in mod semi-persistent, prin afidul Myzus persicae, virusul fiind pierdut la naparlire si nu se multiplica in vector. La distanta este diseminat prin multiplicarea si comercializarea materialului saditor infectat. Sucul foliar contine putini virioni. Inactivarea termica are loc la 80-85ºC, dilutia limita este 10^-3-10^-4, iar virusul din incluziuni suspendate in apa si mentinute la 4ºC isi pastreaza infectiozitatea timp de cel putin 7 luni. Virusul a fost purificat de Hull s.a. (1976, J. gen. Virol. 31, 9246). Pentru diagnoza se recomanda mai ales imunoelectronomicroscopia utilizand colorarea cu acetat de uranil. Virionii sunt izometrici, avand 45 nm in diametru, profil unghiular si aranjamentul capsomerelor evident. La ultracentrifugare se separa un singur comonent. Genomul este ADN dublucatenar, circular, linear sau super rasucit, unipartit (Lawson si Civerolo, 1978, Phytopathology 68, 181; Hull si Donson, 1982, J. gen. Virol. 60, 125). Principala masura de prevenire consta in identificarea si eliminarea de la multiplicare a plantelor infectate in cadrul sistemului producerii materialului saditor liber de virusuri (Pop s.a., 1994, Proc. ISHS Int. W.G. on Virus Dis. Orn. Pl. Prague, 24-28.08.1992). Virusul este mai dificil de eliminat din plantele infectate prin termoterapie sau culturi meristematice decat celelalte virusuri ale garoafelor (Hakkaart si Jordanova, 1968), nefiind eliminat prin mentinerea acestora timp de 132 zile la 38ºC, rezultate ceva mai bune obtinandu-se utilizand procedeul culturilor meristematice singur sau in combinatie cu termoterapia.